94 de ani de la primele JO de iarnă, Chamonix, Franţa. Cum arătau sportivii în 1924

Silviu Ghering   
în Cele mai citite
23/01/2018, 14:44
94 de ani de la primele JO de iarnă, Chamonix, Franţa. Cum arătau sportivii în 1924 GALERIE FOTO

25 ianuarie 1924. Chamonix, estul Franţei, nordul Alpilor, la poalele masivului Mont Blanc (4808,75 m). Foarte aproape de punctul comun de frontieră dintre Franţa, Elveţia şi Italia. Oraş-staţiune cosmopolit, considerat Mecca alpinismului şi al sporturilor montane. Încep „Jocurile de iarnă” (numite şi „Săptămâna sporturilor de iarnă”), care vor primi statut olimpic abia un an mai târziu, în 1925. Franţa era răsfăţata Comitetului Olimpic Internaţional în acel an 1924: Parisul avea să găzduiască între 4 mai şi 27 iulie a VIII-a ediţie a Jocurilor Olimpice din era modernă. Pentru a vedea cum s-a ajuns la asta, trebuie să ne întoarcem cu 3 ani în urmă…

Era iunie 1921 când, la Congresul Comitetului Olimpic Internaţional de la Lausanne, contele Clary şi marchizul de Polignac, membrii francezi ai CIO, puneau în discuţie organizarea unor Jocuri Olimpice consacrate doar sporturilor de iarnă. Reprezentanţii ţărilor scandinave săreau ca arşi, nefiind de acord în ruptul capului cu o competiţie care ar fi diminuat teribil importanţa Jocurilor Nordice, pe care le organizau încă din 1901. Francezii aveau, însă, argumentele lor: Jocurile Nordice erau o manifestare sportivă cu caracter local şi, în plus, mai multe ţări din Europa Centrală şi Occidentală aveau posibilitatea de a organiza o nouă mare competiţie mondială. Mai mult, câteva sporturi de iarnă fuseseră deja incluse în programul JO de… vară: patinajul artistic din 1908 (Londra) şi hocheiul pe gheaţă din 1920 (Anvers), iar o astfel de situaţie paradoxală trebuia rezolvată cât mai repede. La Lausanne, în 1921, se cerea astfel „tratament egal pentru sporturile de iarnă”, iar Comitetul Internaţional Olimpic găsea o formulă de compromis prin organizarea unor „Jocuri de Iarnă”, cu ocazia celebrării celei de-a VIII-a Olimpiade din era modernă, de la Paris, în mai-iulie 1924. Viitoarea competiţie dedicată sporturilor de iarnă nu primea încă statut olimpic, dar urma să fie organizată tot de către francezi, în „deschiderea” jocurilor pariziene.

Primele JO de iarnă, Chamonix 1924. Cum arătau sportivii acum 94 de ani

A urmat apoi desemnarea staţiunii Chamonix drept gazdă a acestor „Jocuri de Iarnă” cu caracter special şi semnarea unui contract între Comitetul Olimpic Francez şi Chamonix la 20 februarie 1923, prin care, conform historia.ro, care citează „Les Jeux de la VIIIe Olympiade Paris 1924: Rapport officiel. Comité Olympique Français” (Ed. M.A. Avé, Paris, Librairie de France), orăşelul de la poalele Mont Blanc-ului îşi lua o sumedenie de obligaţii, printre care construirea unei piste de bob, a unui patinoar dotat cu toate utilităţile şi a unei trambuline pentru săriturile cu schiurile. Aşa au apărut La Piste de Bobsleigh des Pellerins, Stade Olympique de Chamonix şi Le Tremplin Olympique du Mont. Bon, tout est bon et beau, numai că la finalul lui decembrie 1923 Chamonix este îngropat de o ninsoare masivă, care depune în 24 de ore un strat de zăpadă de aproape 2 metri! Este chemată în ajutor armata, iar operaţiunile de deszăpezire se întind pe toată durata primelor trei săptămâni din ianuarie. Când este totul gata, sau pare gata…, o ploaie violentă se abate asupra staţiunii, iar patinoarul, descoperit, se transformă într-un… lac! Sportivii ajunsi deja la Chamonix nu au unde să se antreneze, iar oficialii iau în calcul chiar anularea unor probe. Peste noapte însă, totul îngheaţă, iar Chamonix este, într-un final fericit, pregătit(ă) de deschiderea „Jocurilor de Iarnă”.

Extremele: Estonia – un singur reprezentant, Franţa – 39

Vineri, 25 ianuarie, sportivi din 17 ţări iau în stăpânire staţiunea. Veseli, relaxaţi deocamdată, exuberanţi chiar şi foarte, foarte zgomotoşi, cu tot cu schiuri, patine şi boburi, se întâlnesc la ora 14:30 în faţa Hotel-de-Ville şi traversează staţiunea, pe Rue Nationale şi pe Avenue du Casino, pentru a ocupa noul patinoar, care va găzdui festivitatea de deschidere. Vin rând pe rând delegaţiile Austriei, Belgiei, Canadei, Estoniei, Statelor Unite ale Americii, Finlandei, Franţei, Marii Britanii, Ungariei, Italiei, Letoniei, Norvegiei, Poloniei, Suediei, Elveţiei, Cehoslovaciei şi Iugoslaviei. Cea mai mică, cea a Estoniei: un singur schior, care nici măcar nu s-a mai prezentat în concurs! Cea mai stufoasă, cea a gazdelor, Franţa: 39 de sportivi. Între norvegienii înalţi, blonzi, sobri, în costume de culoare închisă, cu steagul ţării pe piept, o fetiţă cu fustiţă albă şi cu o pereche de patine în mâna dreaptă pare un copil rătăcit printre cei mari. Este, într-adevăr, un copil. Sonja Henie. N-are nici 12 ani şi se prezintă la prima competiţie internaţională de anvergură din viaţa ei de până acum. Purtătorii de drapel ai tuturor ţărilor participante îl înconjoară pe schiorul francez Camille Mandrillon, care rosteşte clar şi tare jurământul olimpic:„Jurăm că ne vom prezenta la Sporturile de Iarnă prilejuite de celebrarea celei de-a opta Olimpiade în mod loial, respectând regulile care guvernează competiţia şi participând în spirit cavaleresc, pentru onoarea ţării noastre şi pentru gloria sportului”. Sunt, în total, 293 de sportivi, dintre care fetele sunt puţine, numai 13, în probele de patinaj artistic.

Prima medalie olimpică „de iarnă” au luat-o americanii. A fost singura…

Sâmbătă, 26 ianuarie, de la ora 10:00, pe Stade Olympique du Mont-Blanc din Chamonix s-a desfăşurat prima probă: patinaj viteză – 500 m. Dintre cei 27 de concurenţi cel mai rapid, 44 de secunde, a fost americanul Charles Jewtraw. Este prima medalie de aur a competiţiei,  devenită în 1925 prima medalie olimpică „de iarnă” din istorie. A fost singurul „aur” american, iar publicaţia „Sports Illustrated” a hotărât că merită să facă parte din topul celor mai frumoase 15 rezultate americane la ediţiile Jocurilor Olimpice de iarnă.

Regina gheţii Sonja Henie termina pe ultimul loc!

Câteva zile mai târziu a intrat în concurs cea mai tânără concurentă de la Chamonix: norvegianca Sonja Henie, născută în aprilie 1912. Termina pe ultimul loc, 8, proba individuală feminină de patinaj, dar asta nu o va împiedica să-şi adjudece următoarele 3 titluri olimpice, în 1928, 1932 şi 1936, fiind singura patinatoare din istorie cu 3 medalii olimpice de aur la simplu, şi consecutive pe deasupra! La Chamonix, în 1924, câştiga proba austriaca Herma Szabo-Planck, de 22 de ani.

Unic: campion olimpic şi de vară, şi de iarnă, la aceeaşi probă!

Interesant, inedit, chiar paradoxal  a fost că patinatorul suedez Gillis Grafström se afla în situaţia de a-şi apăra la primele Jocuri Olimpice de iarnă medalia olimpică de la Jocurile Olimpice… de vară! Grafström câştigase titlul suprem la patinaj artistic la JO de vară de la Anvers, în 1920 şi a repetat performanţa şi la Chamonix, devenind astfel singurul sportiv din istorie care a câştigat şi un aur „de vară”, şi un aur „de iarnă” în aceeaşi probă!

Canadienii au spulberat totul la hochei: 110-3, golaveraj istoric!

Într-o după-amiază de duminică, era 3 februarie, a avut loc finala la hochei. O finală clasică încă de pe-atunci, între Canada (campioana olimpică en-titre, aur obţinut la Jocurile Olimpice de vară de la Anvers din 1920) şi Statele Unite ale Americii. Au câştigat canadienii cu 6-1, după ce, pe parcursul întregului turneu, marcaseră de 110 ori (nu-i nicio greşeală, 110 goluri!), în timp ce adversarii, oricare au fost ei, nu reuşiseră să le bage pucul în poartă decât de… 3 ori! Golaverajul de +107 a fost realizat în meciurile cu Cehoslovacia (30-0), Suedia (22-0) şi Elveţia (33-0), în grup A preliminară şi cu Marea Britanie (19-2) în semifinală şi cu Staele Unite (6-1) în finală. VEDEŢI IMAGINI DE LA CHAMONIX, DE ACUM 94 DE ANI, ÎN GALERIA FOTO DE MAI SUS!

Cum i-au schimbat succesele pe nordici din inamici în aliaţi

Starurile acelor „Jocuri de Iarnă” au devenit, însă, sportivii ţărilor europene nordice. Finlandezului Clas Thunberg (31 de ani) a fost cel mai medaliat sportiv al competiţiei: 5 medalii în concursul de patinaj viteză (3 de aur, un argint şi un bronz). Iar norvegianul Thorleif Haug (29 de ani) cîştiga şi el 3 medalii de aur, dar „numai” atât: la schi fond (18 şi 50 km) şi la combinata nordică. Mai lua şi „bronzul” la sărituri cu schiurile, dar ave să fie deposedat de medalie 50 de ani mai târziu, puteţi citi povestea mai jos… De altfel, în topul celor mai medaliaţi 6 sportivi ai acestor prime Jocuri Olimpice de Iarnă din istorie au fost 2 finlandezi şi 4 norvegieni, iar ţările lor sunt şi cele care au dominat clasamentul pe medalii: Norvegia a fost în frunte (17 medalii), urmată de Finlanda (11). Este astfel de înţeles de ce nordicii Europei, din adversari declaraţi ai competiţiei, s-au transformat în susţinători fervenţi. Şi de ce, un an mai târziu, la Congresul Comitetului Olimpic Internaţional de la Praga, comitetele naţionale ale ţărilor nordice au votat cu entuziasm propunerea de instituire a Jocurilor Olimpice de iarnă, prilej cu care statutul „Jocurilor de Iarnă” de la Chamonix din 1924 a fost reconsiderat, devenind prima ediţie a Jocurilor Olimpice de iarnă.

Ultimele medalii, decernate după… 82 de ani!

Ceremonia de închidere a avut loc marţi, 5 februarie 1924, când sportivii câştigători şi-au primit şi medaliile. Mulţi erau deja plecaţi, aşa că medaliile le-au luat coechipierii lor. Iar unii le-au primit chiar şi mai târziu. Mult mai târziu! Americanul Anders Haugen, de pildă, a primit, fără ca măcar să-i treacă prin minte aşa ceva, medalia de bronz în proba de sărituri cu schiurile după… 50 de ani! În 1974, când s-a descoperit o eroare în punctajul norvegianului de pe locul III, Thorleif Haug, amintit mai sus. Anders Haugen a devenit, astfel, medaliat olimpic la 83 de ani.

Iar în 2006, Comitetul Internaţional Olimpic oferea Marii Britanii medaliile olimpice de aur în competiţia de curling, recunoscând includerea acestui sport în programul oficial al competiţiei din 1924, deci şi în programul olimpic, după ce, timp de 82 de ani, se considerase că întrecerile din concursul de curling de la Chamonix avuseseră statut demonstrativ. Iar câştigătorii din echipa Marii Britanii (alcătuită exclusiv din scoţieni!) primiseră doar medalii simbolice. În 2006, însă, ca urmare a unui articol din „Glasgow Herald”, Willie şi Laurence Jackson, tată şi fiu, Robin Welsh şi Tom Murray deveneau, oficial, medaliaţii cu aur de la Chamonix. Iar jurnaliştii de la BBC Sport afirmau cu mândrie că „primii medaliaţi olimpici cu aur din istorie, la curling, sunt acum britanicii, în 1924, şi nu elveţienii sau canadiencele care au câştigat la Nagano în 1998…”.

Clasamentul pe medalii de aur

1. Norvegia                4      7      6      17

2. Finlanda                 4      4      3      11

3. Austria                   2      1      0      3

4. Elveţia                   2      0      1      3

5. SUA                       1      2      1      4

6. Marea Britanie    1      1      2      4

7. Suedia                   1      1      0      2

8. Canada                   1      0      0      1

9. Franţa                    0      0      2      2

10. Belgia                  0      0      1      1

Total medalii         16     16     16     48

10.044 de spectactori plătitori de bilet au asistat la întrecerile din cele 12 zile ale competiţiei din Chamonix

88 de ziarişti din 14 ţări au fost prezenţi în staţiunea franceză şi au transmis 2.146 de telegrame, cu un total de 292.392 de cuvinte

101 concurenţi au participat la probele de schi: 33 în cursa de 50 de kilometri, 41 în cursa de 18 km, 27 în combinata nordică

27 de concurenţi s-au întrecut în sărituri cu schiurile de pe Tremplin Olympique du Mont

102 sărituri cu schiurile au fost efectuate la Chamonix, 91 reuşite şi 11 terminate cu căderi

277 de goluri s-au marcat în total în turneul de hochei, la care au participat 8 naţiuni (Belgia, Canada, Cehoslovacia, Elveţia, Franţa, Marea Britanie, SUA şi Suedia), dintre care 110 au dat campionii olimpici, canadienii

31 de participanţi au fost în probele de patinaj viteză, care au parcurs în total 316 km, în 9 ore, 5 minute, 20 de secunde şi 5 zecimi

29 de concurenţi (dintre care 13 concurente) au executat în total 660 de figuri impuse în proba de patinaj artistic

Închide ×

FANATIK.RO utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea si în activitatea curentă a FANATIK.RO cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie.

Am înțeles