Prima reuniune a Consiliului Justiție și Afaceri Interne sub președinția suedeză a Consiliului Uniunii Europene va avea loc în perioada 26-27 ianuarie, la Stockholm. Va fi o reuniune informală, pe a cărei agendă nu se va regăsi subiectul aderării Româniie şi Bulgariei la spaţiul comunitar de liberă circulaţie.
Cu o zi înaintea Consiliului, miercuri, Olanda a pus şi ea pe tapet problema migraţiei ilegale şi cere blocului comunitar să folosească mai pe larg puterile de care dispune în prezent pentru a suspenda temporar avantajele vizelor, ca instrument în relaţia cu ţările care nu cooperează în cazul deciziilor de deportare.
De asemenea, guvernul de la Haga mai solicită ca pactul privind migraţia convenit deja între statele membre UE să fie pus în aplicare mai bine, o măsură care probabil va irita ţările din sudul Uniunii Europene, precum Grecia, Italia, Spania şi Malta, aflate sub presiunea numărului substanţial de migranţi sosiţi prin traversarea Mediteranei, scrie Agerpres.
În conformitate cu Regulamentul Dublin, ţara membră unde un migrant soseşte prima dată are obligaţia de a găzdui persoana în cauză şi de a procesa cererea sa de azil.
Peste 300.000 de migranţi ilegali au fost consemnaţi numai în 2022, a anunţat marţi Comisia Europeană cu ocazia lansării unei noi strategii pentru creşterea ratei deportărilor din UE.
“Cei care nu au nevoie de protecţie internaţională trebuie să se întoarcă în ţările lor de origine”, a declarat comisarul pentru Afaceri Interne, Ylva Iohansson.
În acelaşi timp, potrivit Biroului de statistică al UE, în anul 2021 serviciile pentru migraţie din ţările Uniunii Europene au solicitat deportarea a 342.100 de persoane, însă dintre acestea doar 24% au fost deportate în ţări din afara spaţiului comunitar, în perioada menţionată.
Subiectele aflate pe agenda primului Consiliu JAI din 2023