Primul român condamnat pentru terorism își caută de lucru. Bărbatul a detonat o grenadă în București, iar acum susține că este expert militar

Dragoș Ciupercescu a fost primul român condamnat pentru terorism după ce a provocat două atentate cu grenade în București. Primul a avut loc pe 6 noiembrie 2002, la liceul Jean Monnet, când Ciupercescu a detonat o grenadă, rănind cinci elevi, iar al doilea s-a petrecut pe 14 martie 2003, când a amplasat o altă grenadă în parcul Cișmigiu, dar acesta a fost unul eșuat, deoarece nu a putut detona muniția.

Dragoș Ciupercescu a furat șapte grenade de la o unitate militară

Până să fie reținut, Dragoș Ciupercescu a trimis scrisori anonime autorităților, în care a revendicat cele două atentate. El a dat un telefon la Dispeceratul Poliției Capitalei, cerând 10 milioane de dolari pentru a nu ucide copii în alte atentate și a trimis scrisori la Jean Monnet, solicitând 40.000 de dolari pentru a nu mai amplasa o grenadă la liceu.

Ulterior, Ciupercescu a mărturisit că a furat, în august 2002, șapte grenade de mână defensive, zece focoase defensive și 144 de cartușe din depozitul de muniții al Unității Militare 01348 din București. Dragoș Ciupercescu a fost trimis în judecată în octombrie 2003, iar în 2007 a fost condamnat definitiv, pentru terorism, la 18 ani de închisoare. La finalul lui 2016, instanța a decis eliberarea condiționată a lui Dragoș Ciupercescu.

Între 1997 și 1999, Dragoș Ciupercescu a fost angajat al unei unități militare, cu gradul de caporal, dar a fost concediat pentru dezinteres în exercitarea atribuțiilor de serviciu. Rămas șomer, Ciupercescu a considerat că societatea este de vină pentru situația în care a ajuns și a decis să se răzbune, plănuind atentatele.

Digi24.ro

VIDEO Momentul altercației dintre Ionel Ganea și vecinul său. Scandalul a fost filmat de o cameră de supraveghere

După ce a ieșit din închisoare, Dragoș Ciupercescu a căutat să se angajeze pentru a se putea întreține. El și-a creat cont pe Linkedin, cea mai mare rețea profesională de pe internet, conform informațiilor FANATIK, acolo unde cei în căutarea unui loc de muncă își postează CV-ul.  De fapt, pentru a avea mai multe șanse de angajare, Ciupercescu a creat două profiluri pe Linkedin.

Dragoș Ciupercescu este în căutarea unui contract intern ori extern

La primul profil, Dragoș Ciupercescu a completat că este “expert în securitate freelancer” din decembrie 2016, atunci când a fost eliberat condiționat și până în prezent. El a trecut la rubrica experiență că, în 1996, a fost inspector de securitate la Bidepa Intervenții și că a lucrat ca lăcătuș mecanic la o fabrică de morărit și panificație, între 1986 și 1987. De asemenea, el a transmis mesajul „nu lucrez în prezent”.

Cel de-al doilea profil de pe Linkedin al lui Dragoș Ciupercescu conține informațiile că a lucrat pentru Armata Română și că este liber profesionist din decembrie 2016, lucrând ca lăcătuș mecanic, armurier și fiind specializat în reparații instalații apă și canalizare. La rubrica experiență, Ciupercescu a notat că a fost inspector servicii pază și protecție între 1990 și 2017, adică și în peioada în care a fost la închisoare.

Tot pe platforma Linkedin, consultată de FANATIK, Dragoș Ciupercescu a  mai notat că se află “în căutarea unui contract intern ori extern. București, Reșița, Constanța, oriunde este nevoie”. La rubrica activități Ciupercescu a completat “cursuri specializare arme și muniții, armurier, reparații și întreținere arme de foc și decorative, consilier militar pe probleme de securitate, consilier militar filme război”.

Digisport.ro

Ion Țiriac: ”Vă spun o noutate. Candidez la președinție! Absolut serios”. Ce a urmat

Dragoș Ciupercescu a primit despăgubiri pentru condițiile din închisoare

În timp ce se afla în închisoare, Dragoș Ciupercescu a făcut o plângere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) pentru condiţiile improprii de detenţie de la penitenciar. Ciupercescu s-a plâns de aglomerația din penitenciar, de lipsa căldurii, că a fost expus la fum de ţigară în timp ce a fost transportat la audierile curții și că nu a putut să comunice pe internet cu soția sa care locuia în Italia.

De asemenea, Ciupercescu a susținut faptul că a fost obligat să informeze autoritățile despre toţi membrii familiei pe care dorea să îi sune, spunând că i-a fost încălcată confidențialitatea telefoanelor. Curtea Europeană a admis o singură plângere formulată de Ciupercescu, aceea legată de comunicarea online,  unde a recunoscut o încălcare a drepturilor acestuia.

În ianuarie 2020, CEDO a decis că statul român trebuie să-l despăgubească pe Dragoș Ciupercescu cu 3.000 de euro din cauza condițiilor de detenție din penitenciarele Giurgiu și Jilava. Ciupercescu solicită în continuare despăgubiri de la statul român, pe care l-a dat în judecată, prin Ministerul Finanțelor Publice, mai multe procese fiind în derulare la Tribunalul Buucrești și Curtea de Apel București.