Primul român condamnat pentru terorism își caută de lucru. Bărbatul a detonat o grenadă în București, iar acum susține că este expert militar

Dragoș Ciupercescu a fost primul român condamnat pentru terorism după ce a provocat două atentate cu grenade în București. Primul a avut loc pe 6 noiembrie 2002, la liceul Jean Monnet, când Ciupercescu a detonat o grenadă, rănind cinci elevi, iar al doilea s-a petrecut pe 14 martie 2003, când a amplasat o altă grenadă în parcul Cișmigiu, dar acesta a fost unul eșuat, deoarece nu a putut detona muniția.

Dragoș Ciupercescu a furat șapte grenade de la o unitate militară

Până să fie reținut, Dragoș Ciupercescu a trimis scrisori anonime autorităților, în care a revendicat cele două atentate. El a dat un telefon la Dispeceratul Poliției Capitalei, cerând 10 milioane de dolari pentru a nu ucide copii în alte atentate și a trimis scrisori la Jean Monnet, solicitând 40.000 de dolari pentru a nu mai amplasa o grenadă la liceu.

Ulterior, Ciupercescu a mărturisit că a furat, în august 2002, șapte grenade de mână defensive, zece focoase defensive și 144 de cartușe din depozitul de muniții al Unității Militare 01348 din București. Dragoș Ciupercescu a fost trimis în judecată în octombrie 2003, iar în 2007 a fost condamnat definitiv, pentru terorism, la 18 ani de închisoare. La finalul lui 2016, instanța a decis eliberarea condiționată a lui Dragoș Ciupercescu.

Între 1997 și 1999, Dragoș Ciupercescu a fost angajat al unei unități militare, cu gradul de caporal, dar a fost concediat pentru dezinteres în exercitarea atribuțiilor de serviciu. Rămas șomer, Ciupercescu a considerat că societatea este de vină pentru situația în care a ajuns și a decis să se răzbune, plănuind atentatele.

Digi24.ro

Ultimele ore de viață ale Corinnei, femeia găsită moartă în dulapul din dormitor. Poliția l-a arestat pe iubitul ei

După ce a ieșit din închisoare, Dragoș Ciupercescu a căutat să se angajeze pentru a se putea întreține. El și-a creat cont pe Linkedin, cea mai mare rețea profesională de pe internet, conform informațiilor FANATIK, acolo unde cei în căutarea unui loc de muncă își postează CV-ul.  De fapt, pentru a avea mai multe șanse de angajare, Ciupercescu a creat două profiluri pe Linkedin.

Dragoș Ciupercescu este în căutarea unui contract intern ori extern

La primul profil, Dragoș Ciupercescu a completat că este “expert în securitate freelancer” din decembrie 2016, atunci când a fost eliberat condiționat și până în prezent. El a trecut la rubrica experiență că, în 1996, a fost inspector de securitate la Bidepa Intervenții și că a lucrat ca lăcătuș mecanic la o fabrică de morărit și panificație, între 1986 și 1987. De asemenea, el a transmis mesajul „nu lucrez în prezent”.

Cel de-al doilea profil de pe Linkedin al lui Dragoș Ciupercescu conține informațiile că a lucrat pentru Armata Română și că este liber profesionist din decembrie 2016, lucrând ca lăcătuș mecanic, armurier și fiind specializat în reparații instalații apă și canalizare. La rubrica experiență, Ciupercescu a notat că a fost inspector servicii pază și protecție între 1990 și 2017, adică și în peioada în care a fost la închisoare.

Tot pe platforma Linkedin, consultată de FANATIK, Dragoș Ciupercescu a  mai notat că se află “în căutarea unui contract intern ori extern. București, Reșița, Constanța, oriunde este nevoie”. La rubrica activități Ciupercescu a completat “cursuri specializare arme și muniții, armurier, reparații și întreținere arme de foc și decorative, consilier militar pe probleme de securitate, consilier militar filme război”.

Digisport.ro

Decizia luată de Arpad Paszkany și noua sa iubită: anunțul făcut la scurt timp după ce s-au afișat împreună

Dragoș Ciupercescu a primit despăgubiri pentru condițiile din închisoare

În timp ce se afla în închisoare, Dragoș Ciupercescu a făcut o plângere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) pentru condiţiile improprii de detenţie de la penitenciar. Ciupercescu s-a plâns de aglomerația din penitenciar, de lipsa căldurii, că a fost expus la fum de ţigară în timp ce a fost transportat la audierile curții și că nu a putut să comunice pe internet cu soția sa care locuia în Italia.

De asemenea, Ciupercescu a susținut faptul că a fost obligat să informeze autoritățile despre toţi membrii familiei pe care dorea să îi sune, spunând că i-a fost încălcată confidențialitatea telefoanelor. Curtea Europeană a admis o singură plângere formulată de Ciupercescu, aceea legată de comunicarea online,  unde a recunoscut o încălcare a drepturilor acestuia.

În ianuarie 2020, CEDO a decis că statul român trebuie să-l despăgubească pe Dragoș Ciupercescu cu 3.000 de euro din cauza condițiilor de detenție din penitenciarele Giurgiu și Jilava. Ciupercescu solicită în continuare despăgubiri de la statul român, pe care l-a dat în judecată, prin Ministerul Finanțelor Publice, mai multe procese fiind în derulare la Tribunalul Buucrești și Curtea de Apel București.