Manevră a Guvernului Cîțu trecută neobservată. Partidele politice au primit în plus 90 de milioane de lei, în timp ce Sănătatea a rămas fără fonduri

Guvernul Cîțu va pleca de la Palatul Victoria cu încă o promisiune nerespectată, anume reducerea finanțării din bani publici a partidelor politice, obiectiv care se afla pe lista realizărilor promise de către coaliția PNL-USR-UDMR.

La începutul anului, în bugetul de stat a fost prevăzută suma de 153.000.000 lei ca subvenție pentru partidele politice, o reducere substanțială, cu aproape 100 de milioane lei. Prin rectificarea bugetară din  septembrie, partidele vor primi însă chiar mai mulți bani decât în 2020.

Abia prin rectificarea bugetară de luna trecută și Ministerul Sănătății a primit fondurile necesare pentru lupta noul val al pandemiei de coronavirus. Rectificarea a fost aprobat deja în momentul în care miniștrii USR erau la un pas de demisie astfel încât să nu există opoziție nici la banii pentru partid nici la alocările prin PNDL 3.

Subvenții pentru partide, în continuă creștere

Ca și în Guvernul Orban, cel condus de către Florin Cîțu a recurs la același truc. A promis inițial că va tăia din banii pentru partide, iar ce s-a tăiat la începutul anului, a fost pus la loc prin rectificarea bugetară. În 2020, alocarea inițială a fost de 170.000.000 lei, însă prin rectificare s-a ajuns la 252.000.000, adică suma care fusese plătită și în 2019.

Digi24.ro

Un cuplu care a cumpărat un conac vechi de 400 de ani a descoperit sub podeaua din bucătărie o comoară

Aceeași manevră a făcut-o și Florin Cîțu, însă acesta chiar a majorat fondurile la un nivel care nu a mai fost atins până acum. În  bugetul pe 2021 au fost alocate 153.000.000 lei, iar prin rectificarea adoptată pe 7 septembrie, s-au mai alocat alte 90 de milioane, astfel că suma finală va ajunge la circa 265.000.000 lei, potrivit unor calcule realizate de către Europa Liberă.

O majorare ce a trecut aproape neobservată

Rectificarea a fost adoptată într-un context politic care a făcut ca manevra să treacă neobservată. La începutul lunii septembrie, conflictul dintre PNL și USR pe marginea adoptării PNDL 3 sau Programul „Anghel Saligny”, după numele său oficial, a făcut să treacă neobservat maldărul de bani luați de la contribuabili și dați partidelor.

Când a fost adoptată rectificarea bugetară, USR și AUR depuseseră deja moțiunea de cenzură, iar liberalii nu mai aveau nevoie să menajeze susceptibilitățile de acum foștilor parteneri. Mai ales că se pare că și sprijinul PSD pentru amânarea neconstituțională a dezbaterii moțiunii a avut un preț. Unul mare în condițiile în care repartizarea subvențiilor de la buget se face în funcție de ponderea fiecărui partid în Parlament, iar din acest motiv PSD primește cei mai mulți bani. Doar pe primele 9 luni ale anului, în trezoreria social-democraților au intrat peste 45 de milioane de lei.

Fondurile pentru Sănătate s-au terminat repede

Prin contrast, guvernul Cîțu a fost mai puțin preocupat de starea sistemului de sănătate într-un an în care era clar că pandemia nu se va încheia. Legislația interzice adoptarea rectificărilor bugetare în primele șase luni ale anului, precum și emiterea de ordonanțe de urgență în perioada vacanței parlamentare astfel că era clar că o rectificare nu  poate fi adoptată înainte de luna septembrie.

Digisport.ro

FOTO Au apărut primele imagini: Ion Țiriac a primit ”bijuteria” după 5 ani! ”Nu întrebați cât costă, că e obscen”

Însă bugetul Ministerului Sănătății fixat la începutului anului, de 17,45 miliarde de lei, s-a dovedit insuficient pentru a suporta toate cheltuielile până la rectificarea bugetară din toamnă. Astfel s-a ajuns ca, la începutul lunii trecute, personalul medical din centrele de vaccinare să nu fie plătit de 2-3 luni.

„Domnul prim-ministru știa încă din aprilie că banii alocați Ministerului Sănătății nu sunt suficienți. Știa acest lucru pentru că i-am adus în atenție, printr-o adresă oficială de altfel, înregistrată la cabinetul primului-ministru în data de 28 aprilie, la o săptămână după numirea mea în funcție. Prin această adresă i-am spus atunci că nu sunt suficienți bani pentru salarii, programe de sănătate, acțiuni prioritare, plata personalului din centrele de vaccinare”, spunea fostul ministru al Sănătății, Ioana Mihăilă, în urmă cu o lună.

În bugetul inițial nu a fost luată în calcul creșterea numărului de angajați din sistemul sanitar și necesarul de finanțare pentru programele de sănătate. „I-am atras atenția că pentru 2021 a crescut numărul personalului plătit de Ministerul Sănătății pentru SAJ-uri, DSP-uri, medici și asistenți din UPU, CPU, din cabinetele de medicină legale ale spitalelor, ridicându-se la un număr aproximativ de 75.000 de persoane. În ceea ce privește programele de sănătate care includ vaccinurile pentru copii, TBC, HIV, a fost informat încă de atunci, că mai era nevoie de 630 de milioane de lei pentru a se ajunge măcar la nivelul lui 2020”, mai spunea Mihăilă.

O rectificare care a venit prea târziu

Banii necesari – o alocare suplimentară de 3,7 miliarde lei – au venit prin rectificarea din septembrie, însă era deja prea târziu pentru ca sistemul sanitar să fie pregătit să facă față numărului imens de infectări de la începutul toamnei. Premierul Cîțu anunța chiar, la începutul lunii august, chiar că Ministerul Sănătății ar putea să primească doar 2 miliarde de lei la rectificarea din septembrie

Au apărut întârzieri în achizițiile necesare combaterii Covid-19, astfel că recent România a trecut să ceară ajutorul statelor europene prin Mecanismul de Protecție al UE. Abia pe 5 octombrie, autoritățile au decis să cumpere 500 de concentratoare de oxigen, în afară de cele 250 primite de la UE. Tot atunci s-a cerut ajutor pentru achiziționarea a 12.700 flacoane de 400 mg de Tocilizumabum.

Pentru tratarea pacienților cu anticorpi monoclonali, ne-a sărit în ajutor Italia cu 5.206 fiole, dar și așa, în urmă cu o săptămână a trebuit să cerem ajutorul UE și pentru acest produs.