Probleme uriașe pentru femeia care a acuzat-o pe Elena Lasconi că a colaborat cu SRI. Motivul pentru care Danielei Tobă i s-a suspendat pensia militară

Elena Lasconi, candidatul USR la alegerile prezidențiale, s-a confruntat, acum câteva luni, cu acuzații legate de faptul că și-ar fi cumpărat un apartament din București cu ajutorul SRI. Afirmațiile au fost făcute de Daniela Tobă, fost şef birou relaţii publice, colonel la Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, precum şi fost consilier al vicepreşedintelui Curţii de Conturi. Tobă a mai fost ofițer SPP, dar și purtător de cuvânt la MApN. Mai mult, Tobă a susținut că Lasconi ar fi lucrat pentru fostul șef SRI, Radu Timofte, în perioada 2001-2002.

Daniela Tobă a avut contract de 8 ore, dar încasa pensie militară de invaliditate de grad 3

Lasconi a anunțat că o dă în  judecată pe Tobă, iar acest lucru s-a întâmplat recent, deoarece dosarul a fost înregistrat la Tribunalul București pe 20 septembrie 2024. Nu a fost stabilit, încă, primul termen al procesului. Numele Danielei Tobă apare într-un alt dosar înregistrat la Tribunalul București, pe 11 aprilie 2024, de data aceasta ca reclamant, iar obiectul acestuia  este “anulare act administrativ”.

Pârât figurează Casa de Pensii Sectorială din cadrul MApN, iar chemat în garanție este Curtea de Conturi, conform datelor consultate de FANATIK pe portalul instanțelor de judecată. Daniela Tobă solicită instanței să anuleze o decizie din 11 septembrie 2023 luată de MApN prin care s-a dispus suspendarea plății pensiei militare de stat acordate, dar și recuperarea sumei de 242.971 lei, reprezentând drepturi de pensie.

Decizia a fost emisă în temeiul articolului 114 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, observându-se că reclamanta Daniela Tobă ar fi încasat o plată necuvenită întrucât, în aceeaşi perioadă de timp, a încasat şi venituri de natură salarială. Daniela Tobă a arătat că a fost pensionată pe motive medicale prin decizia din 30.08.2017 a Casei de Pensii Sectoriale din cadrul MAPN. La data de 08.07.2020, a fost angajată cu contract de muncă, prin Ordinul Preşedintelui, în cadrul chematei în garanţie Curtea de Conturi a României.

Digi24.ro

Putin a ironizat decizia autorităților române de a renumăra voturile din primul tur prezidențial

În urma unor verificări s-a reţinut de către Casa Sectorială de Pensii faptul că în perioada 1.07.2020-30.06.2023 (în realitate 20.09.2023) ar fi lucrat în cadrul chematei în garanţie, cu contract de muncă de 8 ore, fapt care ar fi de natură să contravină articolului 72 alin. (1) litera h din Legea nr. 223/2015 prin aceea că pensia militară invaliditate de grad 3 este incompatibilă cu încadrarea în muncă cu depăşirea a jumătate din programul normal de lucru.

Daniela Tobă s-a adresat altei instanțe

În acest context au fost emise două deciziie pe 11.09.2023, una prin care i s-a suspendat pensia militară şi cealaltă prin care i s-a imputat suma de 242.971 lei pe considerentul plăţii nedatorate. Tobă a susținut că în cauză a intervenit prescripţia, că sunt încălcate prevederile art. 6 din perspectiva lipsei culpei, în cauză nefiind îndeplinite condiţiile de atragere a răspunderii civile delictuale. De asemenea, pentru aceleaşi motive, a apreciat ca fiind admisibilă cererea de chemare în garanţie. Pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, motivând că nu este emitentul actelor atacate.

Pe fond, a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată, aratând că reclamanta Daniela Tobă a realizat venituri de natură salarială, deşi avea şi venituri cu titlu de prestaţii de asigurări sociale în calitate de beneficiară a pensiei de invaliditate, contrar legii. Sub aspectul competenței primei instanțe în a soluționa cererea, se reține că reclamanta s-a adresat instanței de contencios administrativ cu o cerere prin care acesta urmărește valorificarea unor drepturi de asigurări sociale, obiectul acțiunii constituindu-l anularea unei decizii privind recuperarea sumelor presupus a fi încasate necuvenit, cu titlu de prestații de asigurări sociale (pensie militară de stat).

Potrivit art. 153 lit. l din legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice „Tribunalele soluţionează în primă instanţă litigiile privind: (…)alte drepturi şi obligaţii născute în temeiul prezentei legi.” iar conform art. 154 alin. (1) „Cererile îndreptate împotriva CNPP sau împotriva caselor teritoriale de pensii, având ca obiect drepturile de pensie, indemnizaţii şi pensii de serviciu prevăzute prin legi cu caracter special, se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul reclamantul.”, conform articolelor 100 şi 101 din legea nr. 223/2015 „Art. 100 – Jurisdicţia în sistemului pensiilor militare de stat se realizează prin tribunale şi curţi de apel. Art. 101 – Litigiile privind stabilirea şi plata drepturilor de pensii se soluţionează în primă instanţă de către tribunale.”

Digisport.ro

Ajuns în scaun cu rotile după ce a fost împușcat în cap, traversează o nouă dramă: iubita lui a murit, după ce a căzut de la etaj

Competența de soluționare a dosarului revine secției a VIII-a a Tribunalului București

Tribunalul a apreciat că, în aplicarea acestor dispoziții legale, litigiul de față este de competența Secţiei VIII-a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale a Tribunalului Bucureşti întrucât vizează drepturi de pensie născute în temeiul Legii nr. 223/2015. Astfel, Tribunalul a reţinut că petitul dedus judecăţii şi motivele invocate de reclamantă nu sunt de natură să atragă competenţa instanţei de contencios administrativ, în absenţa unui raport juridic de drept administrativ ori fiscal, se arată în dosarul consultat de FANATIK.

În dosar se arată că, chiar dacă reclamanta Daniela Tobă a invocat şi dispoziţiile Legii nr. 554/2004, demersul acesteia are la bază un raport juridic specific asigurărilor sociale, aceasta urmărind de la autoritatea obligată la plata pensiei, recuperarea sumelor presupus a fi încasate necuvenit, cu titlu de prestații de asigurări sociale (pensie militară de stat). Altfel spus, pentru a fi competentă instanţa de contencios administrativ, este necesar ca şi obiectul cauzei să se circumscrie contenciosului administrativ, natura juridică a cauzei să fie contencios – administrativă, iar nu una civilă, comercială, de asigurări sociale ori penală.

Prin urmare, s-a arătat că litigiul de faţă vizează dreptul la pensie, iar competenţa de soluţionare revine Secţiei VIII-a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale a Tribunalului Bucureşti. Pe cale de consecinţă, excepţia necompetenţei materiale procesuale a Secţiei a II-a Contencios Administrativ şi Fiscal din cadrul Tribunalului Bucureşti este întemeiată şi, constatând că aceasta este de ordine publică, potrivit art. 129 alin. (2) pct. 2 Cod procedură civilă, instanţa o va admite şi va declina competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Secţiei VIII-a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale a Tribunalului Bucureşti. Această decizie a fost luată pe 28 octombrie 2024. Dosarul nu a fost înregistrat, deocamdată, la secția a VIII-a a Tribunalului București.