În contextul campaniei naționale de vaccinare împotriva noului coronavirus, părerile românilor s-au tot modificat în ultimele luni. Există o tendință de creștere a proporției din populație care dorește să se vaccineze, deși încă o parte semnificativă dintre români nu ia în calcul vaccinare, iar principalele motive sunt extrem de diverse, arată ultimul studiu IRES.
Luni, 25 ianuarie, aproape 40.000 de români au fost vaccinați împotriva coronavirusului, cu ambele doze, ajungând la un total de aproape jumătate de milion de români cărora li s-a inoculat o doză sau ambele.
Despre antivacciniști sau sceptici s-a discutat mult de la debutul pandemiei, dar acum există un profil conturat clar al românului care refuză vaccinarea anti-covid.
Patru din zece persoane intervievate spun că sigur se vor vaccina cu un vaccin anti-COVID-19, atunci când va fi disponibil pentru ei, cărora li se adaugă 25% care declară că probabil se vor vaccina, conform datelor IRES.
Astfel, aproximativ două treimi dintre români cu siguranță se vor vaccina sau probabil o vor face, un procent în creștere față de ultimele luni.
O cincime dintre respondenți spun că sigur nu se vor vaccina și doar unul din zece români declară că mai degrabă nu s-ar vaccina, numărul nehotărâților fără vreo inclinație în alegere fiind de 2%.
Dintre cei care declară că nu doresc să se vaccineze motivele invocate cel mai des sunt: teama de reacțiile adverse ale vaccinului (27%), lipsa încrederii în aceste vaccinuri (23%), percepția că au o stare de sănătate bună (12%) sau faptul că nu au încredere în general în vaccinuri (12%).
Procentul scăzut de respondenți care au declarat la întrebarea referitoare la vaccinarea împotriva COVID-19 că nu au încredere în general în vaccinuri (12%) se confirmă și în evaluarea percepției vaccinării în general.
Opt din zece români declară că au o părere bună sau foarte bună despre vaccinare, doar 18% dintre respondenți spunând că au o părere proastă sau foarte proastă.
Dintre cei care au o părere proastă sau foarte proastă, teama de reacții adverse este amintită de trei din zece români, 18% amintesc lipsa încrederii în vaccinuri, 11% vorbesc despre lipsa de informații la care are acces populația.
În proporție scăzută, 8% dintre români spun că vaccinurile nu sunt sigure sau eficiente si doar 5% vorbesc despre faptul că sunt realizate împotriva oamenilor sau nu sunt benefice.
Cu toate acestea, dintre cei care declară că probabil sau sigur nu se vor vaccina împotriva COVID-19, 63% spun că există anumite elemente care i-ar determina să își schimbe această părere.
Acestea ar putea să fie: primirea de informații detaliate pe înțelesul lor (18%), demonstrarea eficacității vaccinurilor (16%), primirea de informații de la persoanele care deja s-au vaccinat (14%) și obligativitatea vaccinării sau condiționarea unor activități de vaccinare (12%).
O modificare a părerii despre vaccinarea împotriva COVID-19 ar putea să fie influențată în proporție crescută de către medicii de familie, șase din zece respondenți amintind această sursă, proprii copii sunt amintiți de 43%, părinții de către trei din zece români, iar profesorii/educatorii copiilor sunt surse de influență pentru doar 18% dintre români.
Studiul este realizat pe un eșantion de 1512 respondenți și este reprezentativ pentru populația adultă neinstituționalizată din România.