Campionatele surpriză din Europa care înregistrează pierderi uriașe! Profitabilitate, transferuri pe baza raportului UEFA și exemplul „Jambor – Rapid”. Analiză Bogdan Baratky

După ce am discutat despre venituri și cheltuieli e timpul să tragem linie și să vorbim despre profitabilitate. Dacă tot am stabilit că fotbalul e o afacere, afacerile se fac pentru profit. Cluburile sunt societăți comerciale al căror scop este profitul; nu fundații și nici ONG-uri. În 2023 cluburile europene de prima ligă au înregistrat (cumulat) o pierdere operațională de 300 milioane EUR. În acest calcul intră veniturile și respectiv cheltuielile discutate în precedentele materiale; sumele aferente transferurilor nu sunt luate în calcul pentru rezultatul operațional. Le vom dezbate însă separat în acest episod. 55% dintre cluburile europene de prima ligă au raportat pierderi operaționale în 2023. Vom vedea în cele ce urmează cum s-au prezentat top 20 campionate la acest capitol.

Bilanț operațional – top 20 ligi. Franța și Belgia, cele mai mare minusuri

Bilanțul operațional este un indicator important, întrucât el arată soliditatea afacerii. Dacă la transferuri poți fie greși (Jambor? Drilon?), sau dimpotrivă, poți da un tun nescontat (Rrahmani?) și asta iți afectează rezultatul financiar, performanța operațională e mult mai predictibilă. Trei campionate din top 5 sunt pe plus – Anglia, Germania, Italia. Spania, ținând cont de sumele vehiculate este practic pe 0, în timp ce Franța marchează o pierdere importantă – 244 milioane EUR. Paradoxal, al doilea mare minus vine din Belgia, cu o sumă apropiată de Ligue 1 – 209 milioane, în timp ce al treilea plus aparține… Rusiei – 285 milioane.

Top 20 ligi europene termină anul 2023 practic pe 0 (cumulat) ceea ce reprezintă o veste proastă pentru restul campionatelor de prima ligă. Pentru că pierderea operaționala de 300 de milioane despre care discutăm mai sus e generată de ele. Bilanț operațional top 10 cluburi cele mai performante cluburi la acest capitol sunt Man Utd, Arsenal, Tottenham, Liverpool și City (Anglia), Real Madrid (Spania), Bayern, Dortmund (Germania), Inter și AC Milan (Italia). Toate fac parte din top 20 după venituri și, deloc întâmplător, toate operează stadioane de peste 60-70,000 de locuri.

Cluburile de pe podium (Man Utd, Arsenal și Real) depășesc 130 milioane, Bayern și Tottenham sunt în zona de mijloc cu 80 de milioane, în timp ce restul se mulțumesc cu un plus de aproximativ 50 de milioane. Topul performanței negative e format din PSG (62 milioane pierdere), Chelsea (58 milioane) și respectiv Ajax (55 milioane), iar în primele 10 regăsim pe lângă nume cunoscute (Roma, Juve, Sporting, Aston Villa) și surprize ca Hoffenheim și Trabzonspor (ambele cu 34 milioane pierdere operațională). În fond, e un top 10 european; Rapidulețul meu nu a reușit nici măcar aici să intre…

Digi24.ro

Reacția Chinei după alegerea noului lider suprem iranian. Avertismentul către SUA și Israel

Transferuri – cheltuieli

Subiectul care ne preocupă de cel puțin două ori pe an, e un mare consumator de resurse financiare. În 2023, cluburile europene de prima ligă au cheltuit 6.3 miliarde EUR cu transferurile. Ca să punem suma asta într-un context familiar nouă, în 2023 Bugetul Ministerului Educației a fost 32.5 miliarde Lei, adică fix pe-acolo. Din cele 6.3 miliarde EUR de mai sus, top 10 ligi au cheltuit… 6.13 miliarde. Dar 85% din suma (5.13 miliarde EUR) au fost cheltuiți în primele 5 ligi europene.

Digisport.ro

Gata! Donald Trump a făcut anunțul despre criza care a făcut înconjurul lumii: "Tocmai am vorbit cu prim-ministrul”

Desigur, Anglia conduce detașat cu 2.13 miliarde (34% din total sume cheltuite în toate primele ligi europene, adică 1 EUR din 3 a fost cheltuit de cluburile engleze), urmată de Italia (1 miliard) și Germania (767 milioane). Sub primele 5 ligi avem un grup de 4 campionate de nivel 2 – Olanda și Portugalia (câte 160 milioane), Belgia (140 milioane) și respectiv Rusia (122 milioane). Austria, Turcia și Elveția și (cu 76, 74, respectiv 63 milioane) reprezintă al treilea eșalon European la capitolul sume de transfer cheltuite.

Să rămânem puțin în zona acestui grafic, pentru că el explică modul în care sumele de transfer sunt tratate în contabilitatea unui club:

Din cele 6.3 miliarde EUR, 81% (5.1 miliarde) sunt înregistrați ca și amortizări, 16% (1 miliard) sunt cheltuieli asociate transferurilor și înregistrate imediat în contabilitate, iar “impairment” reprezintă cheltuiala cu provizionul. Nu vă speriați, înțelegem imediat despre ce e vorba și, pentru asta, alegem un exemplu familiar – Jambor.

Costurile unui transfer! Baratky dă exemplul Jambor la Rapid

Să presupunem, de dragul cifrelor rotunde, că Rapid a plătit pentru Jambor 1 milion EUR ca suma de transfer, 100k EUR comision agenților și 50k primă de instalare jucătorului. Totul pentru un contract pe 5 ani. Cum se înregistrează în contabilitate aceste sume?

Milionul se împarte pe perioada contractuală și astfel, în fiecare dintre următorii 5 ani, vom vedea o cheltuială de transfer de 200k EUR. În “plăcinta” de mai sus, regăsim cei 200k la capitolul “amortizări”. Milionul, așadar, se amortizează în 5 ani (durata contractului).

Cei 150k (comisionul agenților și prima de instalare) sunt însă niște cheltuieli care se înregistrează imediat în contabilitate (non-capitalised cost). Așadar, în primul an, clubul înregistrează o cheltuială de 350k, iar în următorii 4 de câte 200k. Achiziția unui jucător este tratată că o achiziție de activ.

De ce Jambor nu a fost vândut până să fie împrumutat în Polonia?!

Care-i treaba cu acel “impairment”? Păi… astă-vară, după 2 ani de contract, contabilul clubului a luat cuvântul într-o ședință a consiliului de administrație și l-a anunțat pe acționar că datorită evoluțiilor sub așteptări, valoarea activului Jambor a scăzut de la 1 milion la 750k. Nu intrăm în detalii despre cum am evaluat activul (să zicem că am văzut valoarea asta pe Transfermarkt). Asta înseamnă că în contabilitate vom înregistra o cheltuială de 250k, reprezentând un provizion de risc, adică o sumă pe care, prudențial, clubul o pune deoparte, previzionând că valoarea “activului” Jambor s-a depreciat.

De altfel, mecanismul de mai sus explică și de ce Jambor nu a fost vândut până acum. Cum nimeni nu (mai) oferă probabil mai mult de 50k-100k pentru Jambor, Rapidul ar înregistra ca pierdere (imediat în contabilitate) suma neamortizata. Adică, după 2 ani de la transfer, Rapid mai are de amortizat 600k din milionul inițial. Dacă primești 50k că sumă de transfer, înregistrezi o pierdere imediată în contabilitate de 550k EUR. De aceea Rapid preferă să îl împrumute, pentru a amortiza în timp cât mai mult din suma inițială. La vară, dacă Slask va dori să îl cumpere (Doamne ajută!) cu 100k, Rapid va mai avea de amortizat 400k (după 3 ani de contract), deci pierderea contabilă vă fi mult mai digerabilă – “doar” 300k EUR. Iar pierderea aceasta va fi diminuată de provizionul făcut (dacă a fost inregistrat) anterior. Cât plătește Oțelul Galați pe 3 fotbaliști care te bat cu 2-0 pe Giulești. Gen.

Transferuri – venituri

5.1 miliarde EUR au încasat cluburile europene de prima ligă în 2023. Din această sumă, 4.8 miliarde s-au încasat în top 20 ligi. Top 5 campionate au încasat 3.12 miliarde adică 61% din total (spre deosebire de 85% din total sume cheltuite). Asta explică faptul că top 5 ligi au un model de business diferite față de restul campionatelor.

Vedem mai jos, când analizăm sumele nete rezultate din transferuri. Imediat sub top 5, la acest capitol punctează două campionate “exportatoare” – Olanda (338 milioane) și Portugalia (303 milioane).

Transferuri – sume nete

7 ligi sunt pe deficit: 4 din top 5 (Anglia, Spania, Germania, Italia), plus Rusia, Grecia și Ungaria (ultimele două marginal totuși). Franța este pe un ușor plus (57 milioane), ceea ce arată că modelul de business al cluburilor franceze e diferit de al colegelor din top 5. Franța este mai ales exportatoare de jucători; excedentul ar fi și mai mare dacă nu am avea în Ligue 1 un monstru cheltuitor ca PSG, club atipic pentru Franța, cu comportament de “prădător”, similar cluburilor engleze.

Primele 4 ligi arată că modelul de afacere al cluburilor de acolo nu se bazează pe export de jucători, ci pe folosirea achizițiilor ca “mijloc de producție”. Cheltuim sume mari cumpărând, nu ne interesează neapărat profitul din tranzacții cu jucători, pentru că ne dorim să ajungem la recompensele financiare numite “bonusuri UEFA” și “drepturi TV”.

Restul campionatelor își propun să facă bani din transferuri, exportând în campionate superioare valoric sau, în cel mai rău caz, dacă celelalte tipuri de venit o permit, să rămână în zona net 0.

Am analizat mai jos (pe baza sumelor din raportul UEFA) performanța transferurilor pentru top 20 campionate. În cazul campionatelor aflate pe plus, la acest capitol, am calculat un indicator de “profitabilitate”, adică raportul dintre “net” și sumele cheltuite.

Nordicele (Norvegia, Suedia, Danemarca) conduc detașat în acest inedit clasament, cu o “profitabilitate” de peste 100%. Sunt curios ce variantă de Football Manager folosesc Directorii sportivi din campionatele astea… Olandezii depășesc și ei 100%, urmați de Portugalia, Scoția, Elveția și Austria. Surprinzător (cel puțin pentru mine), Turcia este pe plus.

Dacă tot suntem la capitolul transferuri, hai să aruncăm un ochi și peste un top 20 al valorii loturilor în 2023. Comparația este foarte interesantă, pentru că putem face o corelație intre valorile loturilor și performanțele sportive obținute, dar și între sumele cheltuite pentru aceste loturi.

Primul șir de numere reprezintă sumele cheltuite pentru achiziție, în timp ce al doilea reprezintă valorile contabile ale jucătorilor (valoarea de achiziție minus acel “impairment loss” din exemplul cu Jambor). Faptul că (fără excepție!) valoarea contabilă este MAI MICĂ decât suma totală cheltuită, arată dincolo de orice dubiu că sumele de transfer sunt artificial umflate, competiția dintre cluburi conducând la cheltuieli nerealiste, pentru jucători a căror valoare nu confirmă investiția.