Până la apariția pandemiei, crearea și producția de vaccinuri pentru diverse boli era o afacere proastă pentru companiile farmaceutice care, în cel mai bun caz, aducea profituri reduse care veneau după perioade lungi de timp.
Situația s-a schimbat odată cu răspândirea Covid-19 întrucât companiile producătoare au raportat venituri consistente obținute din vânzările serului. De exemplu, Moderna a intrat pe profit pentru prima dată în istoria companiei.
Și în perspectivă, companiile farmaceutice vor obine venituri considerabile în condițiile în care se ia în calcul vaccinarea pe scară largă cu o a treia doză (a doua pentru serul Johnson&Johnson), iar o parte apreciabilă a populației lumii încă nu are acces la vaccinuri.
Chiar dacă vaccinurile pentru diverse boli sunt administrate cu miliardele de doze, producerea acestora era neatrăgătoare pentru companiile specializate, se arată într-o analiză Bloomberg. Pentru realizarea unui vaccin sunt necesare miliarde de dolari, cercetările durând ani în șir. Chiar dacă guvernele lumii le cumpără în cantități mari, sumele oferite producătorilor sunt mici. O altă problemă este că administrarea se face, de obicei, la intervale mari de timp, în unele cazuri fiind suficientă o singură doză pentru a asigura imunitate pe viață. Industria a fost menținută în viață doar de apariția noilor generații de copii care trebuiau vaccinați.
Situația s-a schimbat radical odată cu Covid-19, iar indiciile că eficiența vaccinurilor împoriva acestei boli scade în timp este o ocazie rarisimă pentru producătorii care au cheltuit până acum miliarde de dolari în crearea lor. Studiile recente privind eficiența vaccinurilor au determinat o nouă goană pentru comenzi de vaccinuri care să fie utilizate pentru doza a treia.
În Statele Unite, administrarea acesteia va începe de pe 20 septembrie și se așteaptă ca 100.000.000 doze să fie utilizate în nou campanie de imunizare. Președintele Joe Biden a anunțat săptămâna trecută că se discută scurtarea intervalului dintre imunizarea inițială și noua doză de la 8 la 5 luni. Și Marea Britanie a comandat, săptămâna trecută, un lot de 35.000.000 doze de Pfizer pentru a suplimenta inoculările anteriorare, iar în Israel, orice persoană peste 30 de ani este eligibilă pentru o nouă imunizare.
Traumatizate de cea mai mare pandemie din ultima sută de ani, țările bogate sunt dispuse să plătească sume consistente în fiecare ca să fie protejate. Cu posibilitatea ca majoritatea populației de 7,7 miliarde de oameni a lumii să primească în cele din urmă vaccinul care costă între 2 și 20 de dolari doza, industria Covid ar putea depăși cu mult cifra de afaceri legată de vaccinurile antigripale, de 6,5 miliarde de dolari pe an.
Până la Covid-19, o serie de companii farmaceutice renunțaseră cu totul la producerea de vaccinuri, aceasta rămânând un oligopol al companiilor GlaxoSmithKline Plc, Sanofi, Merck & Co. și Pfizer. Perspectiva unor câștiguri consistente odată cu pandemia, a determinat ca multe alte companii să înceapă teste clinice pentru vaccinuri.
Chiar și așa capacitatea de producție a vaccinurilor rămâne limitată și este probabil ca liniile de producție să fie folosite pentru dozele cerute în această perioadă de către țările bogate și mai puțin pentru statele sărace în care nu a fost administrată pe scară largă nici măcar prima doză. Potrivit unei evaluări UNICEF, companiile farmaceutice ar putea produce în 2022 circa 18,5 miliarde de doze. Acestea ar putea ajunge dacă va fi imunizată populația care nu a primit sau nu va primi vaccinul în acest an, precum și o parte dintre cei vaccinați, însă dacă fiecare țară bogată va repeta vaccinarea generală a populației la fiecare cinci luni, producția ar putea fi insuficientă.
Varianta Delta a arătat că SARS-CoV-2 are o capacitatea remarcabilă de a produce noi variante acolo unde i se permite să se răspândească în voie. Nu doar că privarea țărilor sărace de prima doză este scandaloasă din punct de vedere moral, dar riscul apariției de noi variante este și în detrimentul țărilor bogate. Riscăm să ne îndreptăm către o lume în care bogații înșfacă rezervele limitate de vaccin fără ca măcar acest lucru să le aducă vreun beneficiu.
Cert este însă că producătorii de vaccinuri vor fi marii câștigători. Gigantul Pfizer se așteaptă ca vânzările de vaccin în acest an să se ridice la 33,5 miliarde de dolari, o estimare în creștere de la 26 miliarde. Potrivit raportului companiei aferent celui de-al doilea trimestru al anului, citat de Forbes, până la finele anului, vor fi livrate 2,1 miliarde de doze de vaccin Pfizer/ BioNTeh. Doar pentru trimestrul II, vânzările de vaccinuri s-au ridicat la 9,2 miliarde de dolari, față de 1,2 miliarde în aceeași perioadă a anului trecut.
În momentul de față, Pfizer testează vaccinul produs pentru grupa de vârstă 6 luni – 11 ani. În ce privește a treia doză, Pfizer a anunțat că datele obținute în laborator sugerează că aceasta produce un răspuns imun al organisului la infectarea cu varianta Delta de la 5 până la 11 ori mai puternic decât după primele două doze. O a treia doză de Pfizer ar fi eficientă după cel puțin 6 luni de la prima administrare.
Compania Moderna are o existență cu puțin mai lungă decât un deceniu, însă până în 2021 nu a fost o companie profitabilă. După raportarea pe primul trimestru, citată de Wall Street Journal, Moderna a încasat 1,73 miliarde de dolari, iar predicția privind vânzările totale de vaccine pe acest se ridică la 19,2 miliarde.
În trimestrul II, compania a încasat 4,2 miliarde de dolari pentru cele 199.000.000 doze vândute. Profitul net a fost de 2,8 miliarde, o creștere spectaculoasă față de pierderea netă de 117.000.000 dolari înregistrată în trimestrul II din 2020, informează site-ul Pharmaceutical Technology. La o rată a profitului de 44% pentru fiecare doză produsă, Moderna ar putea înregistra la finele lui 2021 un profit total de 8 miliarde de dolari.
Compania Johnson&Johnson se așteaptă să aibă vânzări de vaccinuri de 2,5 miliarde de dolari în acest an, chiar și pe fondul preocupărilor legate de eficiența acestui ser împotriva variantei Delta. Încasările diviziei farmaceutice a companiei pe trimestrul II au fost de 12,59 miliarde, în creștere cu 17,2% față de aceași perioadă a anului 2020. Însă conglomeratul J&J produce o gamă foarte largă de produse medicale, nu doar vaccinuri.
Compania britanică AstraZeneca a promis că nu va obține profituri de pe seama vaccinului realizat în colaborarea cu experții Universității Oxford, prețul unei doze fiind considerabil mai mic decât al celorlalte vaccinuri: 4 dolari față de 25-37 dolari pentru o doză de Moderna, de exemplu. AstraZeneca ar fi înregistrat chiar pierderi întrucât costurile de producție și de distribuție fiind mai mari decât sumele încasate. Pe trimestrul I al anului încasările din vaccinurile vândute au fost de 275.000.000 de dolari, iar la jumătatate anului suma ajunsese la 1,2 miliarde.
Pe de altă parte, pe termen lung, compania AstraZeneca nu intenționează să mențină un preț scăzut al vaccinului pe care-l produce, Financial Times menționând că britanicii au negociat cu o firmă din Brazilia pentru acordarea licenței pentru vaccin.