Program ambițios de salvare a patrimoniului național. Câte monumente istorice ar putea fi restaurate cu bani de la buget

Un proiect de lege depus la Senat de către parlamentarii PNL prevede înființarea Programului Naţional de Scoatere din Pericol a Patrimoniului Cultural Imobil (PNSP), prin intermediul căruia vor primi finanțare proiectele prin care sunt făcute lucrări de urgență la monumentele istorice aflate în stare de degradare avansată și care sunt în pericol de dispariție. Potrivit estimărilor inițiatorilor, circa 800 de monumente istorice s-ar afla în această situație.

Aproape 50 de milioane lei alocate în fiecare an

Programul este unul multianual, în fiecare an fiind puși la dispoziție banii necesari pentru reparațiile esențiale la 100 de monumente. Cum scopul esențial al programului este „scoaterea din pericol”, lucrările pentru care se acordă banii sunt cele absolut necesare pentru stoparea degradării, urmând ca fondurile necesare pentru amenajările interioare sau cele de detaliu să fie obținute pe altă căi.

Din acest motiv, suma maximă pusă la dispoziție pentru un proiect este de 500.000 de lei, bani care ar urma să fie cheltuiți pentru consolidarea elementelor structurale și de arhitectură, structuri de sprijin, acoperiri de protecție împotriva intemperiilor ș.a., în funcție de fiecare proiect de consolidare. Lista proiectelor se publică în luna septembrie și va conține cele 100 de proiecte pentru care se acordă finanțare în anul următor, cu minim două proiecte pentru fiecare județ și patru pentru municipiul București.

Proiectele pot fi depuse atât de persoane fizice, cât și juridice care au calitatea de proprietar, precum și cele care au drept de superficie, de concesiune sau de folosință pentru o durată de cel puțin 25 de ani a respectivului monument istoric. Ierarhizarea se face la nivelul fiecărui județ de către direcțiile de cultură, urmând ca situația să fie centralizată la Ministerul Culturii. Deși în cazul unor monumente mai mari, suma de 500.000 de lei va fi insuficientă, reparațiile vor oferi „un răgaz până când vor exista condițiile unor restaurări exhaustive și pe scară largă, la nivel național”, după cum se spune în expunerea de motive a proiectului.

Digi24.ro

„Simion e o hienă”, spune Becali, care dezvăluie despre cum l-a susținut financiar pe liderul AUR. „Oamenii trebuie să știe adevărul”

Clasamentul dosarelor depuse pentru finanțare prin PNSP se va stabili după cinci criterii:

• starea de degradare a monumentului istoric;
• urgența intervenției de punere în siguranță în relație cu tipul materialelor folosite punerea lor în operă și factori de mediu înconjurător care interacționează cu monumentul istoric;
• pericolul public;
• valoarea culturală a monumentului istoric, prioritizându-se în ordine monumentele aflate în lista patrimoniului mondial, a celor aflate pe lista indicativă UNESCO a României, a monumentelor de categoria A și a celor de categoria B;
• monumentele istorice pentru care punerea în siguranță reprezintă inclusiv protejarea componentelor artistice.

Monumente istorice lăsate în paragină de statul român

Banii pentru derularea acestui program ar urma să fie reprezentanți de echivalentul a 3% din sumele încasate la bugetul de stat din impozitele plătite de către operatorii economici din domeniul jocurilor de noroc. Cei 500.000 de lei vor putea fi folosiți în cadrul unor proiecte mai ample, dacă beneficiarii găsesc și alte surse de finanțare. Prin specificul lor, lucrările de consolidare a monumentelor istorice sunt foarte costisitoare, mai ales că prețurile materialelor de construcție au crescut în ultimii cinci ani. Inițiatorii vorbesc de circa 1.500 euro pentru metrul pătrat, dar cu variații mari în funcție de tipul monumentului.

Digisport.ro

După ce a fost anunțată marea împăcare, Shakira a arătat cum se menține în formă, la 48 de ani

„Prezervarea şi valorificarea patrimoniului cultural” sunt menționate ca obiective naționale de securitate în Strategia națională de apărare a țării în 2020-2024, însă acțiunile concrete făcute de statul român în acest domeniu sunt absolut ridicole. Prin programul Timbrul monumentelor istorice, în anul 2022 au fost alocați doar 1.500.000 de lei pentru subprogramul intervențiilor de urgență. De asemenea, Programul Național de Restaurare a avut în 2022 un buget de numai 13.500.000 lei, iar dintre cele 30 de monumente care a beneficiat de susținere niciunul nu s-a încadrat ca intervenție de urgență.

Practic, un patrimoniu cultural de proporții este lăsat să se distrugă din nepăsarea statului, îndeosebi în mediul rural, unde multe conace sau palate boierești stau să se prăbușească. Potrivit unor estimări realizate de către Institutul Național al Patrimoniului, în 2013 existau 593 de monumente istorice în pericol de dispariție, pentru ca în 2021 numărul lor să crească la 801, cu precizarea că între timp o parte din monumentele inventariate inițial au dispărut din cauza degradării dincolo de limita la care mai putea fi salvate. Dintre cele 801 monumente, aproape o treime reprezintă un pericol public întrucât sunt în pragul surpării.

Situația putea fi mult mai proastă dacă unele consilii județene nu ar fi înființat fonduri speciale pentru punerea în siguranță a monumentelor sau fără implicarea unor organizații nonguvernamentale care, în colaborarea cu unele primării, au reușit să salveze de la colaps monumente istorice neglijate până atunci. În Transilvania, unele monumente istorice au fost salvate cu fonduri acordate de către guvernul ungar, fiind vorba de obicei de edificii care au aparținut nobilimii maghiare.