Proiect de Cod Electoral depus la Senat: mai puțini parlamentari, două tururi la alegerile locale, fonduri reduse pentru partide

Un grup de parlamentari care au plecat din USR și s-au înscris în REPER, partidul înființat de către Dacian Cioloș, au elaborat proiectul unui Cod Electoral, care să conțină reglementări privind toate tipurile de alegeri, precum și în ce privește activitatea partidelor politice.

Mai puțini parlamentari aleși în țară, mai mulți în diaspora

Unificarea legislației electorale într-un singur act normativ a fost solicitată de către Curtea Constituțională încă din anul 2009, iar recomandări similare au fost făcute atât de către Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), precum și în rapoartele făcute de observatorii trimiși de Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) la diversele tipuri de scrutin care au avut loc în România. În momentul de față, legislația electorală este alcătuită din șapte legi și peste 70 de acte normative secundare, fapt ce a dus aplicarea neunitară a prevederilor legale și la interpretări contradictorii, susțin inițiatorii proiectului de Cod Electoral.

În esență, proiectul sintetizează într-o singură lege celelalte legi separate privind fiecare tip de alegeri – prezidențiale, parlamentare, europarlamentare și locale, însă anumite modificări vor schimba considerabil modul în care se vor desfășura diversele tipuri de scrutin din România.

În primul rând, este modificată norma de reprezentare care determină numărul de parlamentari în funcție de populație. În momentul de față, este ales un deputat la fiecare 73.000 de locuitori și un senator la 168.000. Potrivit proiectului, norma va fi de un deputat la 100.000 de locuitori și un senator la 200.000, ceea ce va conduce automat la reducerea numărului de parlamentari cu 20-25%.

Digi24.ro

Greșeala făcută de un american plecat într-o vacanță de 3 săptămâni în Europa. La întoarcere avea o factură de 143.442 $ pentru mobil

În schimb, ar putea crește numărul de parlamentari aleși în diaspora. În momentul de față, acesta a fost stabilit arbitrar la doi senatori și patru deputați, însă pe viitor va fi stabilit în funcție de numărul cetățenilor români cu domiciliul sau reședința în străinătate, stabilit la data de 1 ianuarie a anului precedent anului cu alegeri parlamentare. Astfel, se va aplica norma de reprezentare și pentru românii din străinătate, fapt ce nu poate decât să ducă la o reprezentare mai amplă a acestora în Parlamentul României.

Primarii și președinții CJ ar putea fi aleși în două tururi

O prevedere care este de așteptat să provoace controverse între partidele parlamentare este legată de alegerile locale. Se va renunța la modalitatea de alegere a primarilor și președinților consiliilor județene din ultimul deceniu, după care cel care obținea cel mai mare număr de voturi era declarat câștigător. În proiectul Codului Electoral se propune revenirea la vechiul sistem prin care, în cazul în care niciun candidat nu a obținut majoritatea voturilor valabil exprimate, se organizează un al doilea tur de scrutin între primii doi clasați.

Un alt articol care ar putea genera controverse este reducerea subvențiilor pentru partide, în condițiile în care formațiunile politice primesc sume imense de la buget. În momentul de față, suma alocată anual partidelor politice de la bugetul de stat este de cel puțin 0,01% și de cel mult 0,04% din Produsul Intern Brut (PIB). Prin articolul propus de cei de la REPER, plafonul maxim am subvenției va fi patru ori mai mic:

„Suma alocată anual partidelor politice de la bugetul de stat este de cel puţin 0,0025% şi de cel mult 0,01% din produsul intern brut. Pentru partidele politice care promovează femei pe listele electorale, pe locuri eligibile, suma alocată de la bugetul de stat va fi majorată dublu proporţional cu numărul mandatelor obţinute în alegeri de candidaţii femei.”

Digisport.ro

”Monstrul” a murit! Soția sa a făcut anunțul: ”Era în paradisul său”

Nu doar că partidele vor fi stimulate să propună femei pe liste, ci cotele de gen vor deveni obligatorii la alegerile parlamentare, europarlamentare și locale, acolo unde candidaturile sunt depuse pe liste. Astfel, în orice secvenţă de cinci candidaţi, doi candidaţi vor trebui să fie de alt sex faţă de restul de trei candidaţi din succesiune, în caz contrar întreaga listă va fi respinsă de biroul electoral. De asemenea, nu pot candida persoanele care au suferit condamnări penale definitive pentru care nu a intervenit reabilitarea de drept sau judecătorească.

Semnăturile de susținere vor fi verificate

Pentru a limita cazurile în care persoane decedate rămân pe listele de candidați, ba chiar sunt alese, se dă posibilitatea ca, în 24 de ore de la deces, acestea să fie înlocuite, chiar dacă anterior candidaturile au fost declarate definitive. Însă în cazul buletinele de vot au fost deja tipărite, candidații care au murit nu mai pot fi înlocuiți. Aceeași măsură se va aplica și în cazul candidaturilor uninominale, precum candidații la primării, consilii județene sau la președinția României.

O altă modificare față de legislația actuală este înjumătățirea numărului de semnături necesare pentru alegerile prezidențiale și europarlamentare, de la 200.000 la 100.000 în cazul candidaților susținuți de partide și de la 100.000 la 50.000 pentru candidații independenți. În schimb, pentru a pune capăt controverselor legate de autenticitatea semnăturilor de pe listele de susținere, persoana care le-a strâns va trebui să redacteze o declarație pe proprie răspundere prin care să-și asume veridicitatea semnăturilor, cu riscul de a fi urmărită penal pentru fals în declarații, dacă iscăliturile se vor dovedi ulterior ca fiind falsificate. Mai mult, AEP va trebui să elaboreze o metodologie de verificare a listelor de semnături astfel încât să nu existe dubii în ce privește susținerea unui candidat sau altuia.

În fine, o altă inovație este legată de ora la care se încheie procesul de votare. În mod normal, aceasta este fixată la 21.00, după această oră mai putând vota doar cei care se află deja în interiorul secției de votare. Pentru ca situațiile în care alegători din diaspora nu au reușit să voteze din cauza aglomerației de la secții, este introdusă prevederea ca și cei care se află deja la rând să-și poată exercit dreptul de vot, chiar dacă nu se află la ora 21.00 în interiorul secției.