Un proiect de lege inițiat de către un fost senator SOS România, și care a ajuns pe ordinea de zi a Camerei Deputaților, urmărește reintroducerea în Codul penal a unei infracțiuni din timpul regimului Comunist. Mai mult decât atât, infracțiunea în cauză era folosită de către regimul lui Nicolae Ceaușescu ca instrument de coerciție politică, pentru represiunea și limitarea drepturilor românilor. Practic, astăzi polul suveranist vrea reintroducerea unui instrument folosit de fostul regim totalitar, care să fie folosit atât împotriva indivizilor cât și a ONG-urilor.
Senatorul Ninel Peia este inițiatorul unui proiect de lege, ajuns pe ordinea de zi a Camerei Deputaților, care este și for decizional după ce a fost respins la Senat, prin care ar urma să fie modificat Codul penal în sensul introducerii unei noi infracțiuni. Concret, este vorba de infracțiunea de subminare a economiei naționale, definită ca distrugerea sau degradarea infrastructurii economice critice, perturbarea deliberată a piețelor financiare, energetice, manipularea resurselor economice în scopul destabilizării economice și fapte de sabotaj economic.
Potrivit proiectului de lege aceste fapte poartă o pedeapsă cu închisoarea între 5 și 15 ani. La alineatul 2 al articolului în cauză se precizează că „dacă fapta a avut consecințe majore asupra stabilității economice sau a securității naționale”, atunci pedeapsa se majorează la închisoare între 10 și 20 de ani. În plus, la alineatul 4 al noului articol se precizează că aceste prevederi se aplică indiferent dacă aceste fapte au fost comise de cetățeni români sau străini, sau prin persoane juridice, ONG-uri sau fundații.
În expunerea de motive senatorul Ninel Peia susține necesitatea acestei modificări a Codului penal prin faptul că în prezent ar exista un vid legislativ și că infracțiunea de subminare a economiei naționale, scoasă din Codul penal în 2009, nu mai este acoperită de o prevedere penală specifică. „Legea reintroduce o infracțiune de maximă importanță pentru securitatea şi stabilitatea României, asigurând protecția intereselor naționale şi sancționarea sabotajului economic”, susține inițiatorul.
Proiectul de lege al senatorului Peia a primit mai multe avize negative extrem de dure, dat fiind limbajul folosit. Un astfel de exemplu este și avizul negativ al Consiliului Economic-Social, care subliniază că infracțiunea de „subminare a economiei naționale” este o reminiscență a regimului lui Nicolae Ceaușescu și că acest articol din Codul penal era folosit mai degrabă ca un instrument de coerciție politică și mai puțin ca un mecanism juridic.
Concret CES subliniază că prin forma vagă în care era formulată, legea din Codul penal din 1968 funcționa nu ca o lege de ordin economic ci ca o armă politică. Practic, prin lipsa elementelor constitutive, se vorbea de sabotaj economic fără a defini exact ce presupune acest fapt, prin acest articol din Codul penal era răsturnată prezumția de nevinovăție. Concluzia CES este una extrem de dură, și anume că în situația în care ar fi adoptată, legea nu ar proteja nicio infrastructură ci ar deveni o „armă ideologică” în mâna statului.
„Infracțiunea de ,subminare a economiei naționale” a fost introdusă în Codul penal din 1968, într-un context politic dominat de un regim totalitar, în care represiunea și limitarea drepturilor şi libertăților individuale reprezentau instrumente esențiale de control social. Această incriminare a fost concepută mai degrabă ca un instrument de coerciție politică decât ca un mecanism juridic menit să protejeze ordinea economică.
Încă de la momentul adoptării sale, norma juridică se remarcă printr-o lipsă evidentă de claritate şi previzibilitate, contravenind principiului legalității incriminării. Formularea extrem de generală, precum utilizarea expresiei ,,fapta unei persoane de a desfăşura acțiuni de natură să submineze economia națională” permitea o interpretare arbitrară şi extensivă din partea organelor de anchetă și a instanțelor, transformând orice act economic sau decizie administrativă într-un potențial act de ,subminare”.
Această vaguitate terminologică și conceptuală conducea, în fapt, la o răsturnare a prezumției de nevinovăție: persoanele acuzate erau practic lipsite de posibilitatea de a se apăra eficient, întrucât norma nu oferea criterii obiective pentru delimitarea conduitei licite de cea ilicită”, se arată în avizul formulat de CES.
Practic, ce spune instituția avizatoare aici este că acest proiect nu este doar o dovadă de incompetență legislativă și juridică, ci un atentat la libertatea economică și civilă.
Teza principală a senatorului Ninel Peia, anume că ar exista un vid legislativ în Codul penal pe infracțiunea de subminare a economiei naționale, este respinsă atât de către Consiliul Legislativ cât și de către CSM. „Infracţiunea de subminare a economiei naționale nu a mai fost preluată în cadrul noului Cod penąl, însă faptele care, potrivit Codului penal din 1969, constituiau această infracţiune ar putea fi încadrate în infracţiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 din Codul penal, de distrugere ori distrugere calificată, prevăzute de art. 253, respectiv de art. 254 din Codul penal, de trădare, prevăzută de art. 394 din Codul penal, dacă sunt, bineînţeles, îndeplinite elementele constitutive ale acestor infracţiuni”, spune, de exemplu, CSM în avizul dat pentru proiectul legislativ în cauză.
Totuși, ceea ce reiese în pozițiile adoptate de către diversele instituții avizatoare în acest caz este lipsa de pregătire juridică și legislativă a inițiatorului. CSM spune, spre exemplu, că termenii folosiți de către fostul senator SOS nu există în limbajul juridic, noțiunile fiind atât de vagi și pot ridica atât de multe interpretări care fac legea inaplicabilă.
„Comisia a reţinut că o serie de sintagme folosite în prezenta propunere, precum ‘perturbarea deliberată’, ‘destabilizare economică’, ‘cu impact asupra funcţionării normale a economiei naţionale’, nu sunt clare, precise şi previzibile şi pot ridica numeroase interpretări, care nu pot fi cunoscute de destinatarii legii penale şi determină o sferă imprecisă de aplicare a acesteia, ceea ce contravine principiului legalităţii”, spune CSM în avizul său. De altfel, CSM atrage atenția că multe dintre formulări sunt superflue, alineatul privind persoanele juridice sau ONG-uri fiind lipsit de sens în condițiile în care răspunderea persoanelor juridice este reglementată în cuprinsul titlului VI al părţii generale a Codului penal.
La fel, aceeași instituție subliniază că sintagma „consecințe majore” nu este definită în Codul penal, adică inițiatorul a venit cu un text de literatură și nu unul juridic. Mai mult, așa cum arată Consiliul Economic Social, lipsa de claritate a termenilor folosiți, precum, degradarea infrastructurii economice critice”, „fapte de sabotaj economic” sau „perturbarea deliberată a piețelor financiare”, reprezintă o încălcare a principiului legalității incriminării.
„Lipsa de claritate şi de delimitare precisă a acestor noțiuni creează premisele reluării unei practici juridice arbitrare, în care interpretarea şi aplicarea legii devin instrumente politice, nu juridice. Într-un asemenea context, o astfel de infracțiune nu ar funcționa ca un instrument al justiției penale moderne, orientat spre protejarea reală a ordinii economice, ci ar redeveni o armă ideologică, utilizată pentru reprimarea disidenței”, se arată în textul citat.
Ninel Peia nu este un senator suveranist tipic, adică cineva care a avut șansa nesperată de a fi ales în Parlamentul României în contextul alegerilor ciudate din 2024, fără nicio experiență în forul legislativ suprem al țării. În fapt, senatorul Peia se află astăzi la al doilea său mandat, după ce între anii 2012 și 2016 a mai avut un mandat de deputat din partea PSD.
Mai mult, acestea nici nu sunt singurele sale contacte cu administrația centrală. Senatorul și-a început cariera politică la PSD Voluntari, acolo unde a fost consilier local în anul 2008. Înainte de asta, între 2006 și 2008 a fost consilierul personal a doi miniștri și a unui vice-prim ministru.
La fel, Ninel Peia nici nu este pare a fi un politician fără studii de specialitate, CV-ul său fiind bogat în diplome de la universități serioase. Acesta menționează că este licențiat chiar în științe juridice (fără a menționa însă Universitatea de unde a obținut diploma), la care se adaugă alte trei diplome de master – unul în Drept, unul în economie și altul în administrație publică la SNSPA, una dintre universitățile de top din România. Mai mult, în anii 2008 și 2011, actualul senator afiliat grupului PACE a urmat cursurile de securitate ale Academiei Carol I și Mihai Viteazul, adică instituțiile de învățământ de top ale Armatei și SRI.
În plus, merită menționat că senatorul Ninel Peia nu se află la prima încercare de reintroducere în Codul penal a infracțiunii de subminare a economiei naționale. Acesta a încercat să treacă un proiect similar în anul 2016. Prevederile și forma celor două texte sunt aproape identice, cu diferența majoră că în proiectul anterior pedeapsa este închisoare pe viață. Expunerea de motive era atunci dezvoltată mai pe larg și avea la bază una din tezele principale ale curentului suveranist de astăzi, anume că România a fost și este victima acțiunilor străinilor.
„După 89, România a fost atacată şi subminată economic în mod concertat şi planificat, iar crima de acest fel aduce prejudicii atât României ca stat independent, cât şi fiecărui român în parte prin îndepărtarea acestuia de la nivelul de trai pentru care trudeşte zilnic”, spunea atunci deputatul PSD de Ilfov.
Textul din 2016 identifica și inamicii, care sunt aceiași cu inamicii declarați ai suveraniștilor de astăzi: progresiștii. „Nu ne mai putem permite să închidem ochii şi să ne lăsăm la îndemâna păpuşarilor multiculturalişti-progresişti-internaţionalişti care numai binele nu ni-l doresc”.
În final, același text făcea referire și la unele organizații din România care ar îndemna la acte de subminare a economiei naționale, organizații „susţinute financiar din exterior şi care au o anumită activitate declarată, în fapt lucrând împotriva intereselor Neamului Românesc”.
Într-o primă versiune a acestui articol ne-am referit la senatorul Ninel Peia ca fiind senator POT. El este fost membru al partidului suveranist SOS România, condus de Diana Șoșoacă, în prezent afiliat grupului PACE din Senatul României.