Proiect de reformă a Curții Constituțională. Deciziile CCR vor putea fi atacate cu apel, judecătorii vor fi trași la sorți

Un grup de parlamentari ai USR au inițiat un proiect de lege prin care va fi schimbat modul de funcționare al Curții Constituționale, una dintre principalele modificări fiind instituirea posibilității de apel la deciziile luate în privința excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în fața instanțelor.

Recursul la deciziile CCR – o noutate absolută

În momentul de față, toate deciziile Curții sunt adoptate în ședințe de plen la care participă toți cei nouă judecători. În cazul adoptării proiectului, unele decizii vor fi luate în cadru mai restrâns. Este vorba de excepțiile de neconstituționalitate care sunt formulate în cadrul proceselor care au loc la instanțe. Pentru aceste situații, se va constitui, prin tragere la sorți, un complet de judecată alcătuit din trei membri ai CCR, președintele acestui complet fiind totodată și judecător raportor.

Decizia luată în aceste cazuri poate fi atacată cu recurs, în termen de 10 zile de la comunicare, de către președintele României, Guvern, președinții celor două Camere ale Parlamentului, Avocatul Poporului, Înalta Curte de Casație și Justiție și liderii grupurilor parlamentare. Recursul va fi judecat de către un complet alcătuit tot prin tragere la sorți, de către cinci dintre cei șase judecători rămași.

Completul de nouă judecători se va pronunța în continuare asupra sesizărilor de neconstituționalitate al proiectelor de lege adoptate de Parlament sau a conflictelor juridice de natură constituțională dintre instituțiile statului. În aceste spețe, elementul de noutate este că și liderii grupurilor parlamentare vor putea să-și trimită punctele de vedere, pe lângă președinții Camerelor, Guvern și Avocatul Poporului.

Digi24.ro

O femeie bolnavă de cancer a decis să se mute împreună cu familia în „zona albastră” din Costa Rica, iar viața ei s-a schimbat complet

Deși posibilitatea recursului ar putea aglomera agenda CCR, proiectul impune un termen de 60 de zile pentru ca judecătorii de contencios constituțional să se pronunțe asupra sesizărilor primite.„În acest fel este asigurată exercitarea drepturilor procesuale ale părților cu bună credință și derularea normală, cu celeritate, a etapelor procesuale”, se spune în expunerea de motive a proiectului de lege.

De asemenea, proiectul prevede că mandatul unui președinte al Curții Constituționale, de trei ani, nu poate fi reînnoit, iar judecătorii-raportori pe fiecare speță vor fi trași la sorți. În plus, este instituită obligația ca ședințele de judecată să fie publice, urmând ca acestea să fie publicate pe site-ul Curții.

Judecătorii rămân fără indemnizația de la final de mandat

În contextul disputei dintre Curtea Constituțională și Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), proiectul introduce în Legea de organizare și funcționare a Curții Constituționale un articol nou care se referă la aceste situații. Dacă CJUE constată o încălcare a priorității dreptului Uniunii Europene în fața celui național, CCR va fi obligată să-și revizuiască jurisprudența. Cererile de revizuire a jurisprudenței pot fi formulate și de către președintele României, Guvern, ÎCCJ, CSM, președinții Camerelor și liderii grupurilor parlamentare.

Se propune și schimbarea procedurilor în cazurile în care judecătorii au probleme de natură penală. Actualmente, judecătorii CCR nu pot fi reținuți, perchiziționați, arestați sau trimiși în judecată decât cu încuviințarea a două treimi din numărul judecătorilor Curții. Dacă proiectul de lege este adoptat, încuviințarea va putea fi dată de către instituția care l-a propus pe respectivul judecător: Camera Deputaților, Senatul sau președintele României, după caz. Totodată este suspendarea din funcție după trimiterea în judecată va fi una de drept, fără să mai fie nevoie de acordul a două treimi din membrii Curții.

Digisport.ro

A venit reacția soțului, după ce o jurnalistă celebră s-ar fi sărutat cu alt bărbat în fața a 20.000 de oameni

Proiectul celor de la USR nu prevede eliminarea pensiei speciale de care pot beneficia foștii judecători ai Curții Constituționale, însă elimină indemnizația egală cu 6 salarii nete pe care o primesc judecătorii la încetarea mandatului.

Structurarea instanței de contencios constituțional în mai multe completuri de judecată nu este o inovație românească, fiind deja folosită în Austria, care este modelul care a fost folosit în majoritatea statelor europene pentru organizarea și funcționarea curților constituționale. Astfel, unele decizii se pot lua în format mai restrâns, iar altele doar în plen. Însă sistemul austriac nu prevede posibilitatea recursului, iar numărul de judecători este mai mare, 14 față de 9, cât are România. De asemenea, și Curtea Constituțională din Germania este împărțită în două senate, fiecare cu câte opt membri.