Proiect exploziv în Parlament. Judecătorii, trași la răspundere pe banii lor: AUR vrea asigurare de malpraxis pentru magistrați

Judecătorii și procurorii vor fi obligați să-și încheie asigurări ”de malpraxis” și să achite din propriul buzunar eventualele daune comise din rea-credință sau neglijență. Așa sună un nou proiect de lege depus în Parlament de 43 de deputați și senatori AUR.

Proiect: Magistrații care ignoră deciziile CCR și ÎCCJ pot plăti din propriul buzunar

Cu două zile înainte de Crăciun, AUR a depus în Parlament un proiect de lege care modifică statutul judecătorilor și procurorilor, conferind o putere crescută Consiliului Superior al Magistraturii. Proiectul se referă la răspunderea magistraților și aduce câteva modificări structurale în sistemul de justiție.

Legea pentru modificarea și completarea Legii 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor redefinește termenul de ”eroare judiciară”, care va reprezenta o încălcare gravă a drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale unei persoane, care au dus la vătămare provenită din ”încălcarea evidentă a dispozițiilor legale de drept material sau procesual sau în nerespectarea deciziilor Curții Constituționale a României ori a deciziilor pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, în soluționarea recursurilor în interesul legii”.

CSM va stabili dacă eroarea judiciară s-a comis cu rea-credință

Proiectul legislativ arată că, în astfel de situații, Ministerul Finanțelor va exercita acțiunea în regres împotriva judecătorului sau procurorului. În acest caz, Consiliul Superior al Magistraturii va emite o hotărâre prin care se va constata că ”eroarea judiciară este urmarea exercitării de către judecător sau procuror cu rea credință sau gravă neglijență constituie temei al răspunderii disciplinare”.

Digi24.ro

„L-a împușcat în ceafă cu mitraliera”. Soldat rus capturat în Ucraina, condamnat pe viață pentru executarea unor prizonieri de război

Prin această modificare, statul, prin Ministerul Finanțelor, va exercita în mod automat acțiunea în regres împotriva magistratului care a pronunțat o hotărâre eronată. Noul proiect ”arde etapa” analizei oportunității unei astfel de acțiuni și, practic, obligă statul să-l tragă la răspundere pe cel care a comis eroarea judiciară ”cu rea-credință sau gravă neglijență”.

Digisport.ro

Groenlanda și-a pus viitorul în mâinile sale! ”Mulți dintre copiii noștri nu o duc bine”. Mesaj clar pentru SUA

Propunerea legislativă majorează și termenul de exercitare a acțiunii în regres, de la un an la trei ani de la data plății de către stat a sumelor cu titlu de despăgubire, acesta fiind și termenul general de prescripție pentru exercitarea unei astfel de acțiuni.

Judecătorii și procurorii vor trebui să-și încheie asigurare de ”malpraxis judiciar”

Parlamentarii AUR mai solicită ca magistrații să încheie asigurări de răspundere civilă profesională pentru riscurile patrimoniale rezultate din executarea funcției, pe care judecătorii și procurorii s-o acopere din propriul buzunar. Practic, este o asigurare de tip malpraxis, așa cum se întâmplă în cazul medicilor.

”Proiectul vizează operaționalizarea unor mecanisme de răspundere existente în lege, care, în fapt, sunt în mare parte lipsite de efect util. Modificarea nu are în vedere sancționarea actului de justiție sau a interpretării juridice. (…)

Deși legea nr 303/2002 reglementează în mod formal acest mecanism de atragere a răspunderii profesionale, analiza aplicării sale efective reflectă faptul că acțiunea în regres este foarte dificil de realizat. Acest lucru este cauzat de existența unui termen special de exercitare a acțiunii în regres, coroborat cu durata îndelungată a procedurilor administrative obligatorii”, se arată în expunerea de motive.

CSM trebuie sa avizeze modificările legislative propuse de AUR

Proiectul de lege a fost prezentat în Biroul Permanent al Camerei Deputaților la data de 23 decembrie 2025. În luna ianuarie, documentul va ajunge pe masa Guvernului pentru un punct de vedere, după care va avea nevoie de un aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ, al Consiliului Economic și Social, precum și din partea Consiliului Superior al Magistraturii.

Proiectul este în consultare publică până la data de 2 februarie 2025. Senatul este cameră decizională pentru această propunere legislativă.