Proiecte de lege anti-ONG promovate de coaliția PNL-PSD. „Blochează orice formă de contestare”

Două proiecte legislative, inițiate de către senatorul PNL, Daniel Fenechiu, dintre care unul adoptat în timp record de către parlamentarii puterii, vin să pună noi bariere capacității ONG-urilor de a ataca în instanță actele administrative, acuză societatea civilă.

Set de legi anti-ONG pregătite de coaliția PNL-PSD

La finalul săptămânii trecute, parlamentarii puterii au reușit să treacă în timp record, de numai 14 zile, după ce toate cele trei comisii avizatoare au emis toate avizele în doar opt zile, o lege inițiată de către senatorul liberal Daniel Fenechiu prin care a fost redusă perioada de timp în care ONG-urile pot ataca în instanță autorizațiile de construire și documentațiile de urbanism.

Concret, pentru autorizațiile de construire, termenul pentru introducerea cererilor de anulare, de suspendare, de intervenţie accesorie sau de intervenţie principală, devine acum 60 de zile din momentul în care informațiile au fost publicate de primării, s-a pus panou de șantier și s-a publicat un anunț într-un ziar, asta după ce anterior era de 6 luni sau un an. La fel, pentru documentațiile de urbanism termenul de contestare în instanță este redus de la cinci ani la doar un an.

Legea a fost trimisă președintelui Iohannis pentru promulgare, însă Asociația Declic a deschis o petiție publică prin care îi cer șefului statului să retrimită legea în Parlament. În doar câteva zile, peste 17.500 de persoane au semnat această petiție.

Digi24.ro

Misterul unei crime a fost elucidat după 30 de ani. Mărturia unui copil de 4 ani i-a dat de gol pe autori

Cei de la Declic susțin că prin aceste acțiuni în instanță ONG-urile au reușit să pună „în pericol interesele rechinilor imobiliari, ale titularilor de proiecte miniere, ale constructorilor de hidrocentrale ceaușiste sau a tuturor celor ce se bazează pe corupția funcționarilor publici pentru a înregistra profit”.

Vocile din societatea civilă susțin că legea urmărește să limiteze activitatea ONG-urile și în special capacitatea acestora de a ataca în instanță proiectele de construcții suspecte.

„Obiectul proiectului de lege este limitarea drastică a situațiilor în care ONG-urile de mediu pot să atace în instanță hotărârile prin care primăriile aprobă PUZ-uri aberante. Exact, vorbim de tot felul de imobile care răsar în mijlocul cartierelor sau pe spații verzi.

Investitorii în imobiliare se simt „hărțuiți” de oengiștii care deschid astfel de procese. Această afirmație ar trebui să stârnească râsul oricărei persoane de bun simți, considerând diferența evidentă de putere dintre dezvoltatorii imobiliari și oengiști”, a explicat sociologul Ovidiu Voicu, directorul executiv al Centrului pentru Inovare Publică.

Digisport.ro

Luptătorul suspendat pe viață pentru gestul golănesc pe care l-a făcut către fata din ring a rupt tăcerea! Mai rău a făcut

Proiect și mai drastic pregătit de parlamentarii puterii

După adoptarea acestei legi, un alt proiect legislativ a fost înregistrat pentru dezbatere la Senatul României prin care activitatea ONG-urilor ar urma să fie îngreunată și mai mult. Concret este prevăzută răspunderea personală patrimonială a membrilor Consiliului director pentru orice prejudicii rezultate atunci când organizația deschide o acțiune în instanță, depunerea unei garanții de maxim 50000RON (1% din valoarea investiției) pe care organizația trebuie să o pună atunci când se constituie terță parte într-un proces iar ONG-ul trebuie să fi fost activ în domeniul respectiv cel puțin doi ani pentru a avea dreptul să introducă astfel de acțiuni în instanță.

„(1) Asociaţia este îndreptăţită să introducă o acţiune injustiţie având ca obiect controlul de legalitate asupra unui act administrativ, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

a) actul administrativ atacat are legătură cu obiectul de activitate şi scopul
asociaţiei în conformitate cu actul constitutiv şi statutul acesteia;
b) actul administrativ atacat a fost emis după momentul înfiinţării asociaţiei;
c) asociaţia este înfiinţata de mai mult de 2 ani si, de la înfiinţare, asociaţia a
urmărit în mod activ scopurile menţionate în statut care au legătura cu actul
administrativ atacat;
d) pentru a garanta parţial repararea prejudiciului cauzat beneficiarilor actului
administrativ atacat, atunci când asociaţia are calitate de terţ faţă de actul
administrativ atacat, aceasta are obligaţia de a depune o cauţiune in valoare de
1% din valoarea investiţiei, dar nu mai mult de 50.000 de lei”, se arată în proiectul de lege.

În expunerea de motive senatorul PNL susține că legea are ca scop „responsabilizarea organizaţiilor nonguvemamentale pentru acţiunile introduse în justiţie şi limitarea, pentru viitor, a numărului acţiunilor introduse cu rea-credinţă”, prin crearea unui cadru normativ mai echilibrat după ce, din legislația europeană, au fost preluate numai drepturile nu și criteriile de responsabilizare a acestor ONG-uri.

Reprezentanții societății civile susțin că aceste proiecte au scopul de a limita în mod clar activitatea de control exercitată de către societatea civilă nu doar pe partea de urbanism ci și de transparență și acces la informații de interes public. Aceștia critică și modul rapid în care a fost trecut prin Senat primul proiect de lege, fără o dezbatere publică autentică.

„Vorbim de două proiecte de legi, dintre care unul a fost deja adoptat, trimis acum spre promulgare, și care micșorează termenele pe care organizațiile non-guvernamentale le au la dispoziție ca să atace documentații de urbanism. Vorbim doar de ONG-uri, nu și de alte părți. Celălalt proiect de lege abia a ajuns în Senat și modifică legea care guvernează activitatea asociațiilor și fundațiilor. Acest proiect de lege atacă și mai adânc capacitatea ONG-urilor de a ataca acte administrative pe orice teme, nu numai pe mediu și urbanism. Pe orice, inclusiv legea transparenței, legea de acces la informații de interes public, orice.

Procedura de urgență în acest caz este absolut nejustificată. În plus, nu a existat niciun fel de consultare, niciun fel de discuții cu societatea civilă. Pentru noi este extrem de suspect că acest proiect a trecut așa, ca prin brânză prin Parlament”, a declarat, pentru FANATIK, Oana Preda, director executiv la organizația CeRe, care a precizat că marți va trimite o scrisoare de protest și la autoritățile de la Bruxelles.

Irina Zamfirescu de la ActiveWatch, un ONG dedicat apărării dreptului la libertate de exprimare, este de părere că aceste legi sunt similare legislației adoptate de regimurile iliberale din Europa care au reușit astfel să limiteze rolul societății civile în a monitoriza activitatea puterii.

„Sincer nu mi se pare o coincidență faptul că aceste două proiecte s-au ivit în același timp, și eu cred că există o foarte mare legătură cu tendințele astea iliberale din Europa. Adică nu e ca și cum inventăm noi acum niște instrumente care urmăresc să restrângă activitatea ONG-urile. Este îngrijorător că a trecut deja legea pe urbanism și m-aș fi așteptat ca România să nu încerce să copieze legislația de prin Polonia sau Ungaria.

Ce fac ei este să pună niște filtre suplimentare și mi se pare problematic, pe lângă faptul că este formulat foarte ambiguu, există inclusiv ideea acesta de depunere a unei garanții, procent minim din investiție, plus răspunderea personală a oamenilor din organizații din consiliul director – e foarte clar că sunt niște instrumente care să descurajeze și să îngreuneze activitatea ONG-urilor. Practic îngrădește accesul la justiție dacă mă pui pe mine să pun o garanție în bani… vorbim de organizații mici de cartier care vor să-și apere drepturile. De unde să facă oamenii ăștia rost de atâția bani?”, a declarat, pentru FANATIK, Irina Zamfirescu.

Dezvoltatorii imobiliari, protejați de justiție

În ceea ce privește proiectul de lege adoptat de Senatul României, reprezentanții societății civile sunt de părere că această lege nu are ca scop decât protejarea dezvoltatorilor imobiliari de justiție. Aceștia susțin că argumentele folosite de inițiatori creează imaginea falsă a unor ONG-uri atotputernice ce pot opri un proiect de construcție printr-o simplă acțiune în instanță, subliniind că un astfel de proiect este sistat doar printr-o decizie executorie a unui judecător.

„De fapt un proiect nu se oprește pentru că un ONG dă în judecată constructorul. El ajunge să se oprească numai dacă instanța stabilește că este ilegal, iar în cel mai rău caz – pentru constructor mă refer, se poate suspenda, dar tot așa, doar dacă o instanță constată că există un temei și vine cu o decizie executorie. Nu așa că mă duc eu și deschid o acțiune în instanță și gata imediat se oprește tot proiectul pentru că un ONG a făcut o reclamație”, a declarat, pentru FANATIK, Oana Preda.

De altfel, în expunerea de motive unele din argumentele invocate în sprijinul dezvoltatorilor imobiliari vizează dificultățile de a demonstra în instanță legalitatea permiselor de construcție. „Pe de altă parte, investitorii trebuie să dovedească în cadrul acelor litigii legalitatea tuturor şi fiecăruia dintre actele şi avizele care fac parte din documentaţiile actelor administrative obţinute”, se arată în expunerea de motive.

„Expunerea de motive este o înșiruire despre cum distrugem noi economia României. Acești domni pierd din vedere faptul că nu noi suntem cei care blocăm șantiere și alte proiecte de construcție. Le blochează instanțele. Un judecător decide dacă avem dreptate sau nu.

Politicienii se uită mai degrabă la zona privată, vedem tot acest discurs cu investitorii privați care fac locuri de muncă, care dezvoltă economia, și uităm complet de ideea de interes public și de rolul statului ca mediator între interesul public și cel privat. Legea vine în schimb cu ideea de a proteja investitorul privat de justiție, și nicidecum de a prioritiza interesul public în fața celui privat, așa cum poate e normal pe zona de urbanism”, a declarat Irina Zamfirescu pentru FANATIK.