Este vorba despre un proiect româno-bulgar de construcție a hidrocentralei Turnu Măgurele – Nicopole pe Dunăre. Discuțiile au reînceput în anul 2022, iar acum a fost acceptat de Comisia Europeană.
Proiectul de 840 de MW a fost acceptat de Comisia Europeană și inclus în „Lista Proiectelor Transfrontaliere de Energie Regenerabilă”. Conceput și suspendat încă din anii ’80, acum a fost readus în discuție în contextul în care cele două țări vor să-și mărească proporția de energie regenerabilă din consumul național.
De asemenea, România și Bulgaria intenționează să-și asigure o mai mare independență energetică. Comisia Europeană susține că hidrocentrala va exploara potențialul energetic al Dunării, va asigura sustenabilitatea ecologică, producția de energie regenerabilă, dar și nevoile unor așezări și entități industriale.
„E o energie constantă, curată, asigură securitatea și funcționarea în siguranță a sistemului electroenergetic. E o energie pe care multe țări și-ar dori să o aibă, să aibă un potențial hidroelectric, iar noi îl avem și nu suntem în stare să îl valorizăm la maximum”, a declarat Silvia Vlăsceanu, expert în energie, pentru euronews.ro.
ONG-urile, însă, critică proiectul și afirmă faptul că hidrocentrala va periclita satele aflate de-a lungul fluviului și posibil și centralele atomoelectrice de pe malul Dunării. Mai mult, experții de mediu susțin că vor dispărea multe specii de sturion, hering. Mai mult egretele, ciocănitorile și stârcile vor fi puse în pericol.
„Comisia Europeană a adăugat un vechi proiect hidroenergetic al unei hidrocentrale pe Dunăre pe lista ei de investiții prioritare în infrastructură, în ciuda marelui pericol de a le dăuna comunităților, economiilor și ecosistemelor valoroase dispuse de-a lungul fluviului, precum și a faptului că violează directive UE”, au afirmat ONG-urile, potrivit stiripesurse.ro.
De asemenea, organizațiile au solitat Comisiei Europene eliminarea proiectului de pe lista priorităților deoarece poate periclita suprafețe agricole însemnate și sute de sate aflate de-a lungul a 280 de kilometri.
„E de așteptat ca digul să provoace inundații și deteriorarea calității solului agricol, a locuințelor și a iazurilor cu pești, fapt care va afecta așezările din zonă din ambele țări.
Proiectul va provoca necesitatea strămutării infrastructurii portuare și rezidențiale, va perturba producția agricolă, piscicultura, transportul fluvial și turismul și ar putea genera riscuri suplimentare pentru energia nucleară”, semnalează organizațiile.