Proiectul privind celebrarea Tratatului de la Trianon, adoptat de plenul Camerei Deputaților

Camera Deputaților a adoptat proiectul de lege privind sărbătorirea zilei de 4 iunie ca Ziua Tratatului de la Trianon, prin care Ungaria a încheiat pace cu țările Antantei în Primul Război Mondial. Tratatul confirma unirea Transilvaniei cu România, decisă la Marea Adunare Națională din 1 decembrie 1918.

100 de ani de la Tratatul de la Trianon

Proiectul de lege în acest sens a fost adoptat de deputaţi cu 235 voturi ”pentru”, 21 ”împotrivă” şi 25 abţineri.

Pe 4 iunie 1920, Ungaria a semnat acest tratat cu țările învingătoare din Primul Război Mondial, tratat prin care țara vecină a pierdut o mare parte din  teritoriu și din populație.

Proiectul de lege a fost inițiat de către senatorii PSD Titus Corlățean și Șerban Nicolae. Inițiativa celor doi a trecut de Senat și a ajuns în dezbaterea plenului Camerei Deputaților, forul decizional. Proiectul prevede organizarea de manifestări de celebrare a acestui eveniment, la care pot contribui financiar și autoritățile publice locale și centrale.

Digi24.ro

Un cuplu care a cumpărat un conac vechi de 400 de ani a descoperit sub podeaua din bucătărie o comoară

”Guvernul și autoritățile administrației publice și locale vor lua măsurile necesare pentru ca în această zi să fie arborat drapelul României, în conformitate cu prevederile Legii 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice”, prevede articolul 4 al proiectului.

Inițiatorii susțin că proiectul este necesar în contextul în care există poziții publice care contestă justețea acestui tratat. ”În perioada recentă se înregistrează o serie de încercări de a impune o viziune distorsionată în ceea ce privește semnificația Tratatului de la Trianon. Orice încercare de rescriere a istoriei, de aducere în discuție a unor poziții revizioniste, nu poate fi acceptată astăzi în Uniunea Europeană”, se arată în expunerea de motive.

Kelemen: ”O majoritate puternică nu-și demonstrează puterea în mod ostentativ”

În intervenția sa din plenul Camerei, Kelemen Hunor, președintele UDMR, a afirmat a spus că deputații Uniunii vor vota împotrivă pentru că proiectul este inutil.

”Ceea ce în trecut, cu un secol în urmă, pentru naţiunea română a fost o bucurie imensă – şi pot să înţeleg acest aspect – pentru naţiunea maghiară şi pentru maghiarii din România a fost o pierdere uriaşă şi o tristeţe imensă. Această stare de fapt nici unii, nici alţii nu o mai pot schimba prin astfel de dezbateri şi votând acest proiect de lege. Trecutul este şi va rămâne în urma noastră”, a spus Kelemen Hunor.

Digisport.ro

FOTO Au apărut primele imagini: Ion Țiriac a primit ”bijuteria” după 5 ani! ”Nu întrebați cât costă, că e obscen”

Acesta a amintit că națiunea majoritară este responsabilă pentru minoritățile care trăiesc pe teritoriul său.

”O majoritate puternică, sigură pe sine, o majoritate fără remuşcări, niciodată nu îşi demonstrează puterea în mod ostentativ, nu creează intenţionat situaţii în care celălalt se simte umilit, ofensat şi este batjocorit, stigmatizat aşa cum s-a întâmplat în ultimele săptămâni cu comunitatea maghiară din România. Până la urmă se pune întrebarea: ce vreţi să demonstraţi cu acest proiect? Și cui vreţi să demonstraţi?”, s-a adresat liderul UDMR susținătorilor proiectului.

O idee mai veche

În 2015, fostul deputat Bogdan Diaconu (PSD, apoi Partidul România Unită) a inițiat un proiect prin care 4 iunie devenea Ziua Trianonului și a luptei împotriva asupririi maghiare. Prin proiect erau instituite și trei noi infracțiuni care ar fi sancționat, cu închisoare de la 1 la 5 ani, orice manifestare de contestare a tratatului, arborarea însemnelor de doliu și ”contestarea istoriei asupririi maghiare asupra românilor din Transilvania”. Cum proiectul era vădit neconstituțional prin încălcarea dreptului la liberă exprimare  și instituirea delictului de opinie, a fost respins de către Parlament.