Puțini oameni din Rusia critică invazia din Ucraina. Discursul oficial, dictat de propaganda Kremlinului, al unei Rusii „amenințată de Occident” este acceptat de unii cetățeni. În Occident, războiul din Ucraina este perceput în primul rând ca o agresiune nelegitimă a Moscovei împotriva Kievului, iar în februarie 2022, în momentul invaziei, unii ruși împărtășeau în mod deschis acest punct de vedere: demonstrațiile împotriva războiului din țară au fost relativ numeroase în primele luni. Cu toate acestea, o mare parte a rușilor consideră, de asemenea, că țara duce un război corect împotriva „Occidentului”
Astfel, telespectatorii ruși par să se fi săturat de retorica servită zilnic de propaganda Kremlinului, via televiziunile de stat, despre războiul din Ucraina, potrivit cifrelor de audiență pentru unele dintre cele mai populare programe de știri din țară. Două vârfuri de audiență ale emisiunilor de știri ale televiziunii ruse au avut loc în timpul a ceea ce Kremlinul numește încă cu cinism „operațiunea militară specială” – când a început războiul în februarie 2022 și după ce Vladimir Putin a anunțat o mobilizare, în septembrie. Cu toate acestea, în vara anului 2022 și în ultimele câteva luni, audiențele au scăzut, a declarat Maxim Aliukov, membru al King’s Russia Institute din Londra, care cercetează propaganda Kremlinului. „Oamenii sunt destul de obosiți de propagandă, iar mesajele Kremlinului la televizor sunt mai puțin populare”, a declarat el.
Relativ puțin cunoscuți în afara Rusiei înainte de invazia pe scară largă a lui Vladimir Putin în Ucraina, cei care difuzează la televiziuni (și nu numai) propaganda Kremlinului au devenit renumiți datorită clipurilor virale de pe rețelele de socializare, cu tot cu fulminările lor feroce și delirante. În fiecare seară, pe canalul Russia 1, Vladimir Soloviov prezintă războiul împotriva Ucrainei ca pe unul „sfânt”, iar Olga Skabeieva, coprezentatoare a emisiunii 60 Minutes împreună cu soțul său Evgeni Popov, vorbește în mod regulat despre războiul barbar început de Putin ca despre un conflict civilizațional între Rusia și Occident.
Pe celelalte canale principale de stat, NTV și Pervîi Kanal (cea mai mare acoperire, controlat aproape total de guvernul rus), prezentatori și invitați se întrec în cele mai odioase declarații anti-Ucraina și anti-Occident, stând în picioare ca niște santinele în spatele unui podium, într-un format menit să atragă telespectatorul sceptic. Printre invectivele și declarațiile iresponsabile recente se numără cererea decapitării președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, lansarea de arme nucleare asupra aliaților Kievului și descrierea războiului ca fiind „o luptă împotriva sataniștilor” ucraineni.
Dar entuziasmul pentru mesajele transmise de propaganda Kremlinului este în scădere. În săptămâna care s-a încheiat la 21 mai, 60 Minutes a fost al 16-lea cel mai popular program de știri din Rusia, în scădere față de locul opt, în septembrie, potrivit datelor Mediascope, care măsoară audiențele în această țară. Săptămâna trecută, emisiunea – de fapt delirul – de seară a lui Soloviov a fost pe locul 36, iar programul său de duminică a fost pe locul 27 – de pe locul 12, respectiv 15 în septembrie. „Oamenii nu pot consuma propagandă agresivă la orice oră, tot timpul. Aceasta duce în mod natural la oboseală”, a declarat Aliukov.
Retorica prezentatorilor și a invitaților lor, cum ar fi redactorul-șef al RT, Margarita Simonian, și generalul în retragere Andrei Guruliov, este partajată în mod regulat de BBC Monitoring, de jurnalista și observatoarea Rusiei Julia Davis, și de consilierul pentru afaceri interne al Ucrainei, Anton Gerașcenko, în tweet-uri care generează întrebări cu privire la cât de mult reflectă ea gândirea Kremlinului. „Oamenii trag această concluzie că, dacă spun aceste lucruri îngrozitoare, înseamnă că așa le dictează Kremlinul să facă. Nu este tocmai adevărat”, a declarat Aliukov. De fapt, directorii mass-media rusești primesc în mod regulat un set de instrucțiuni de la Kremlin, numite „temniki”, care descriu teme și unde trebuie insistat (și din ce unghi), pentru prezentatori și invitați în emisiunile viitoare. Adesea, acestea se referă la război, dar ar putea fi vorba și despre economie sau despre o altă problemă politică.
„Temniki nu sunt foarte specifice pentru că nu poți prezice cu adevărat ce se va întâmpla săptămâna viitoare”, a declarat Aliukov. „De multe ori, se cântă și se joacă după ureche. Când, de exemplu, se întâmplă ceva neașteptat, cum ar fi un atac asupra podului din Crimeea, comentatorii nu prea pot aștepta instrucțiuni”. „Prezentatori precum Soloviov și Skabeieva trebuie să improvizeze. Mai degrabă m-aș gândi la ei ca la niște interpreți – ei își dispută atenția, concurează pentru atenție, audiență, dar nu doar din partea publicului, ci și din partea Kremlinului. Astfel, vor să demonstreze că sunt utili”, a spus el.
Toate acestea sunt făcute în contextul unui timp de antenă mare. Emisiunea tv a lui Soloviov durează două ore și jumătate, în timp ce emisiunea 60 Minutes are peste două ore. ”Mă gândesc la el ca la un vânzător cu un scenariu în mână”, a declarat Jade McGlynn, autoarea cărții „Războiul Rusiei”, care analizează motivele pentru care rușii susțin războiul din Ucraina și analizează impactul propagandei Kremlinului asupra populației.
„Ai un produs de vândut, războiul, ai un scenariu de bază, dar, evident, te poți abate puțin de la el, cu condiția să nu-l schimbi complet”, a declarat ea pentru Newsweek. „Este vorba de divertisment, oricât de ciudat ar suna, iar divertismentul facilitează difuzarea propagandei”. McGlynn a spus că există o abordare diversificată a mesajelor Kremlinului, canalele de televiziune apelând de obicei la baza de susținere a lui Putin. Abordarea în propaganda Kremlinului nu este de a convinge pe toată lumea, deoarece nu toată lumea este complet pe linia sa de propagandă. „Nu ai nevoie ca toată lumea să fie un credincios adevărat”, a spus ea.
„Ei încearcă diferite abordări, în special la televizor, pentru a vedea reacțiile și, de asemenea, pentru că acest lucru sporește sentimentul a ceea ce eu numesc o polifonie a acordului”, a spus ea, referindu-se la punctele de vedere care ar putea părea la început conflictuale, „dar când le privești mai atent, se dovedește adesea că sunt puncte de vedere în linii mari, aceleași, dar poate că au doar un cadru diferit”.
Departe de emisiunile de la televiziuni, mulți ruși se orientează către social media. Bloggerii militari de pe canalul Telegram au oferit opinii fără menajamente despre eșecurile armatei ruse de pe câmpul de luptă. Fostul comandant care a jucat un rol esențial în războiul din regiunea Donbas, Igor Girkin, precum și dușmanul său, fondatorul mercenarilor Wagner, Evgheni Prigojin, a fost foarte critic cu privire la modul în care Rusia a dus războiul de agresiune început în țara vecină.
”Mulți oameni din Rusia critică modul în care este dus acest război pentru că au impresia că nu se obțin rezultatele dorite”, a declarat McGlynn, adăugând că acești bloggeri militari le oferă unor ruși „o supapă pentru a descărca o parte din această furie”. De-a lungul celor 15 luni de război, a existat o schimbare în retorica propagandiștilor de la Kremlin. Inițial, prezentatorii și invitații nu vorbeau despre pierderile militare, iar eșecurile puteau fi încadrate ca regrupări tactice. Pe măsură ce războiul se prelungea, iar retragerile rusești din Herson și Harkov, precum și o mobilizare anunțată de Putin în septembrie, considerată pe scară largă ca fiind ratată, au pus diferite probleme.
Furnizarea de arme către Kiev din partea aliaților occidentali a stârnit apeluri delirante la televizor pentru un Armaghedon nuclear, ca pedeapsă potrivită pentru Occidentul putred. ”Este un memento pentru oamenii care s-ar putea simți neliniștiți: nu vă faceți griji, uitați-vă la toate aceste arme nucleare pe care le avem”, a declarat McGlynn. „Este aproape ca o raliere de moral, așa o interpretez eu adesea”. Dar contraofensiva ucraineană, anticipată pe scară largă, și rolul Occidentului în facilitarea acesteia, este acum în centrul atenției pentru propaganda Kremlinului. Publicația independentă în limba rusă Meduza a raportat luna aceasta că a obținut liniile directoare ale Kremlinului cu privire la modul în care ar trebui să fie prezentate eșecurile și succesele Rusiei.
În cazul în care Ucraina ar fi obținut câștiguri, acestea ar trebui explicate în contextul în care Rusia a luptat împotriva întregii forțe a NATO și, ca atare, armata rusă a fost capabilă să reziste. Dacă ofensiva Ucrainei a eșuat, Kremlinul va spune că Rusia a respins un atac puternic, asistat de Occident. „Există multe încercări de a sublinia într-un fel acest sprijin occidental acum”, a declarat Aliukov, adăugând că, dacă Ucraina reușește, propagandiștii Kremlinului pot spune că „aceasta este pentru că ne luptăm cu un inamic mult mai puternic”.
Meduza a raportat în august că Kremlinul a recomandat mass-media și politicienilor să pună invazia Ucrainei pe același plan istoric cu creștinarea Rusiei Kievene (primul stat slav răsăritean) în secolul al X-lea, care a pus bazele țării. Tema războiului împotriva aliaților „satanici” ai Ucrainei a apărut în toamna anului 2022, ceea ce, potrivit lui Aliukov, ar fi putut fi o interpretare creativă a instrucțiunilor date propagandiștilor de a compara invazia cu un război religios între Rusia ortodoxă și Occidentul ateu. „Ei se bazează pe narațiuni mai radicale în momente critice, cum ar fi contraofensiva ucraineană din toamna anului 2022 sau perioada de dinaintea și de după mobilizare, pentru a agita oamenii”, a spus el.
Dar oboseala de război în rândul populației ruse pare să se instaleze. Un sondaj Levada din martie a constatat că doar o cincime (21%) din ruși urmăresc îndeaproape războiul, față de 29% în urmă cu un an. Aproape jumătate (47 la sută) nu acordă deloc atenție conflictului început de președintele lor. Pe fondul creșterii apatiei și a nemulțumirii, propaganda Kremlinuluiîncearcă să vină cu narațiuni convingătoare. „Ei încearcă tot felul de narațiuni și multe dintre ele eșuează, nu funcționează sau nu sunt clar înțelese de public”, a declarat Aliukov. „Cu siguranță rămân în pană de idei”.
Contrar a ceea ce se poate crede, epoca sovietică și propaganda Kremlinului constantă nu i-a făcut pe ruși imuni la minciunile de stat. „URSS a jucat un rol considerabil în deprinderea oamenilor de a gândi critic și independent”, spune Evgenia Piatovskaia, doctorandă la University of South Florida. În plus, propaganda de astăzi este foarte diferită de cea sovietică. Chiar dacă folosește multe reprezentări tradiționale și vechi, dintre care unele erau deja folosite în timpul URSS, abordarea tehnică este complet diferită și probabil că astăzi este mai dificil să gândești critic, analizează politologul Anton Șirikov: „Propaganda de astăzi ține cont, printre altele, de faptul că oamenii pot obține informații din diferite surse și încearcă să prezinte o imagine care nu este neapărat cea care ar fi în avantajul autorităților, ci cea pe care cetățenii înșiși ar dori să o vadă”.
Potrivit unor experți, este posibil ca mulți ruși să nu susțină războiul lui Putin și nici propaganda Kremlinului, dar nu-și exprimă poziția de teama represiunii și a persecuției. De altfel, recent Duma de Stat (camera inferioară a Parlamentului rus) a înăsprit pedepsele până la 15 ani cu închisoarea pentru cei care critică armata rusă și răspândesc „informații false” despre ofensivă. Cetățenii ruși au devenit, de asemenea, considerabil depolitizați, ca urmare a dezamăgirilor profunde care au fost pentru ei regimului sovietic și liberalismul dezlănțuit din anii 1990, care trebuia să aducă democrația. Mulți oameni nu urmăresc politica și trăiesc în propria lor bulă, departe de deciziile guvernului de la Moscova.