Propria versiune a lui Bogdan Baratky după controversa de la Rapid – Dinamo: „Dublă măsură! Giuleștiul – epicentrul răului din fotbalul românesc”

La 3 zile de la derby încă se discută despre faza de la golul 2 al Rapidului, cel marcat de Petrila. Se discută, în sensul că se acuză, se înfierează, ba chiar se deschid procese de intenție. Cum m-am regăsit de (foarte) multe ori (chiar în acest sezon) în postura celui nemulțumit de arbitraje, pot înțelege ușor frustrarea microbistului.

Editorial Bogdan Baratky după controversa de la Rapid – Dinamo: „Dubla măsură!”

De subiectivism nu mai vorbesc, el se regăsește practic în fișa postului de suporter. De neacceptat sunt însă dubla măsură și partizanatul care condimentează discursul profesioniștilor; mă refer aici la jurnaliști și oficiali. Faza Borza – Musi nu e analizată (în multe cazuri) în cheia greșelii, ci în cea a intenției.

Intenția fiind, în funcție de “culoarea” analistului, fie pro Rapid, fie anti Dinamo. Am oferit propria mea versiune asupra deciziei de arbitraj în materialul dedicat meciului; puteți fi sau nu de acord cu ea, e o opinie. După trei zile, la rece, rămân la acea explicație scrisă la cald – cocktail-ul Borza – Muși – Kovacs – Karma. Fac însă apel la logică de data asta, pentru a demonta teza intenției.

În primul rând, Rapid a fost de departe, la mare distanță de orice urmăritor, victima preferată a erorilor de arbitraj în sezonul regulat. Statistica penalty-urilor neacordate (din prima etapă, la Mioveni, până la ultima etapă din 2025, cu FCSB), stă oricând mărturie. Dacă așa au stat lucrurile când miza unui meci era de 1.5 puncte, de ce s-ar fi schimbat situația (sub aspectul unei eventuale intenții, că despre asta vorbim) când miza a crescut la 3 puncte pe meci?!

Digi24.ro

Hainele și nu pozele nud ale consulului Ucrainei în Republica Dominicană au dus la concedierea ei. Ce a purtat Victoria Iakimova

Oportunități de mascaradă

În al doilea rând, cum poți suspecta de intenții dușmănoase o brigadă care dictează cu VAR un penalty pentru oaspeți, într-un derby, în minutul 5?! Penalty pe care, atenție, nimeni de la Dinamo, cu excepția lui Musi, nu l-a reclamat. Câteva minute mai târziu, la 0-1, o brigadă pusă pe “rele” avea toată acoperirea din lume pentru a-l elimina pe Armstrong. Aici nu discut dacă a fost sau nu fault de eliminare; spun doar că arbitrii aveau ocazia perfectă dacă își propuneau să facă din Dinamo o victimă sâmbătă seara.

Digisport.ro

FOTO Și-a dat demisia și a ”dispărut”, iar la 51 de ani ”nimeni nu l-ar recunoaște pe stradă”: ”Slujba m-a epuizat mult”

Nu în ultimul rând, faza golului lui Cîrjan, în debutul reprizei secunde. Definiția hențului a fost atât de abuzată în ultimul timp, încât decizia ține mult mai mult de interpretarea subiectivă a unui arbitru, decât de un set de criterii măsurabile și obiective. Daca ne imaginăm hențul lui Duțu în 4 ipostaze diferite, în prejma porții adverse, sau a careului propriu, împiedicând un gol în propria poartă, sau dimpotrivă, facilitând unul în poarta adversă, nu vom avea niciodată unanimitate de opinii despre corectitudinea fazei.

Ce vreau să spun este că, din nou, o brigadă presupus anti-Dinamo (sau pro Rapid) ar fi întors faza pentru hențul de la centrul terenului. Ei bine, după toate aceste argumente, îmi vine greu să accept că cineva, jurnalist sau oficial, profesionist al fenomenului adică, poate susține cu bună credință teza intenției.

Reacție după declarațiile dinspre FCSB: “Hoție la pătrat”

După unul dintre episoadele recente ale serialului de succes “Bună seara, domnule Becali”, am rămas dintr-un studio TV cu următoarea declarație: “Dimineața, m-am uitat pe aplicație, era 3-2. Și l-am întrebat pe MM: ‘Ce s-a întâmplat cu Rapidul?’. Și a zis că: ‘Domne, hoție maximă!’ / ‘Bine, mă. Cum să facă hoție Kovacs? Nu cred’. Nu că i-am dat dreptate. Am pus hoție la pătrat? Ce vrei mai mult de atât?”

Pe 22 Decembrie 2025, Rapid a întâlnit FCSB pe Arena Națională, într-un meci în care încerca să își apere poziția de lider, sub asaltul unui FCSB care spera încă la playoff. În prelungiri, centralul nu vede nici fault și nici henț la intervenția lui Șut asupra lui Hromada, iar dinspre cabina VAR nu se aude nimic.

Central – Istvan Kovacs, asistent VAR – Cătălin Popa. Exact personajele în discuție la Rapid – Dinamo. Eu nu îmi permit să mă joc cu puterile, dar dacă definiția domnilor Becali și Stoica e corectă (nici măcar nu-mi trece prin cap să o contest), de ce nu o putem aplica și la decizia din prelungirile meciului FCSB – Rapid?!

În plus, de nicăieri se mai naște o întrebare. Dacă astăzi vorbim despre suspendări exemplare, de ce nu ne-am întâlnit cu acest subiect după FCSB – Rapid?! Nu contest, doar întreb…

Mascarada și milioanele

Susțin în egală măsură mesajul făcut public de președintele clubului Dinamo după partidă. Mesaj venit de undeva de la topul mediului de business românesc. Achiesez 100%. “(…) genul ăsta de meci, cu bătaia asta de joc, alimentează aceleași preconcepții despre fotbal, că e o mascaradă cu care nu merită să te asociezi ca business. (…)”

Repet; susțin, achiesez, ba chiar aplaud în picioare capacitatea mediului de business de a identifica problemele care țin milioane de euro (teoretic disponibile, practic la un click distanță) departe de fotbal. Mascarada cu Borza, Musi și Kovacs, având că scop evident beneficiul Rapidului în detrimentul lui Dinamo e un eveniment de o mai mare anvergură decât, să zicem, un gol nevalidat în poarta Sloboziei. Mă refer, desigur, la anvergura mediatică, pentru că altfel, golul nevalidat valorează 1 punct, la fel ca cel al lui Petrila.

La fel de sigur, mascarada din Giulești pune în umbră o pleiadă de alte insignifiante evenimente pe care doar oameni răuvoitori le-ar putea interpreta (tendențios, fără discuție!) drept capabile să “îndepărteze oamenii de fenomen”. Mă refer aici, absolut aleator, la calvarul insolvențelor cu repetiție, în timp ce alți competitori beneficiază de retrogradare directă (scurtarea suferinței, cum ar veni). De exemplu. Sau la creșterea numărului de echipe din primă ligă, decizie luată în timpul competiției. Dar și în spiritul ei, absolut! Nimic nu ține milioanele mediului de business departe de fotbal mai mult ca (probabil) singura decizie importantă care avantajează Rapidul în acest sezon. Un contact nesancționat în colțul careului din care iese gol.

Libertate pentru milioane!

Nici măcar mesajele galeriei oaspete (în perfectă congruență cu pana de, desigur, vultur) de la același derby nu au forța asta. Mesaje care îmbină măiastru literatura (de sertar în alte culturi fotbalistice, desigur mult mai involuate) cu istoria.

Închei cu o concluzie care se scrie practic singură. S-a identificat epicentrul răului din fotbalul românesc – Giuleștiul. Care ține la distanță milioanele mediului de business de top de Superliga. Deși, conform unor surse (nici nu mai știu unde am citit asta), același Giulești atrage Ferul. Ce minunată contradicție…

Vezi tu, cititorule…dacă am avea parte pe stadioane de mai multă literatură de acest gen, s-ar debloca milioanele. Libertate pentru milioane! Curat mascaradă, neicușorule…