Proprietarii ar putea fi singurii responsabili de consolidarea clădirilor cu risc seismic, în locul primăriilor. Ce se întâmplă cu cei care nu-și permit: „Un fond al fondurilor”

Un proiect de lege care vizează clădirile cu risc seismic ridicat reaprinde o dezbatere veche în România: cine este, de fapt, responsabil pentru siguranța imobilelor în fața unui cutremur major? Statul sau proprietarul? Inițiativa depusă în Parlament de fostul ministru PSD Adrian Câciu propune o schimbare radicală de paradigmă, una în care mută aproape integral responsabilitatea în curtea proprietarilor.

Consolidarea clădirilor cu risc seismic, de la primării la proprietari

Pe scurt, dacă legea va fi adoptată în forma actuală, primăriile vor ieși, în mare parte, din ecuația consolidării clădirilor vulnerabile, iar proprietarii vor fi obligați nu doar moral, ci și legal, să își aducă imobilele la un standard de siguranță.

Până acum, legislația din România a funcționat într-o zonă gri. Pe hârtie, autoritățile locale aveau atribuții importante: expertizarea clădirilor, inițierea lucrărilor de consolidare, finanțarea și gestionarea acestora. În realitate, însă, lucrurile au stagnat ani la rând.

Inițiatorii proiectului spun clar: sistemul actual nu funcționează. Primăriile nu au bani suficienți, iar obligațiile legale sunt imposibil de dus la capăt. Rezultatul? Mii de clădiri încadrate în clase de risc seismic rămân neconsolidate, în timp ce responsabilitatea este pasată dintr-o parte în alta.

Digi24.ro

Așteptări mari, rezultate dezamăgitoare. Summitul cu Xi îl readuce pe Trump la realitate: China nu a cedat în problemele importante

Noua propunere legislativă încearcă să taie acest nod gordian. Concret, proprietarii devin singurii responsabili pentru expertizarea, proiectarea și executarea lucrărilor de consolidare. Autoritățile locale rămân doar cu rol de informare, coordonare administrativă și monitorizare.

Digisport.ro

Se însoară la 71 de ani și are dress code "curcubeu" la nuntă! Gigi Becali a râs când a primit invitația

Proprietarii care nu își vor consolida clădirile, amendă de până la 20.000 de lei: proiect

Unul dintre cele mai importante puncte ale proiectului este introducerea unui termen clar: doi ani de la încadrarea clădirii într-o clasă de risc seismic. În acest interval, proprietarii trebuie să înceapă procedurile de consolidare.

Dacă nu o fac, riscă amenzi consistente, între 5.000 și 20.000 de lei. Practic, statul spune: nu mai așteptați intervenția primăriei, responsabilitatea este a voastră. Această abordare vine și pe fondul unei percepții larg răspândite în societate, pe care inițiatorii o consideră greșită: aceea că statul trebuie să rezolve problema consolidării clădirilor private.

Adrian Câciu: „S-a dovedit că primăriile nu pot gestiona acest lucru”

Câciu explică ce se află în spatele legii pe care a propus-o, aflată în dezbatere parlamentară, în exclusivitate pentru FANATIK. „În 2023, s-a introdus o modificare la Legea 426 și nu mai pot fi închiriate și există condiționări de înstrăinare a imobilelor neconsolidate. Totul vine într-un context în care lucrurile trebuie să intre într-o normalitate. Dreptul de proprietate vine și cu prezervarea proprietății”, a declarat acesta.

Câciu susține că modelul actual, în care primăriile sunt văzute ca principalul actor în consolidare, s-a dovedit ineficient: „S-a dovedit istoric că primăriile nu pot gestiona acest lucru, iar fondul locativ nu mai aparține primăriilor. Prin această lege spunem că obligația de expertizare, de lucrări o are proprietarul, dar asta nu înseamnă că o primărie nu poate să aibă fonduri și să vină să ajute”.

Un alt argument adus de inițiatorul legii ține de realitățile pieței imobiliare. În marile orașe, inclusiv în București, există clădiri vechi, neconsolidate, care se vând la prețuri foarte ridicate. „La acest moment discutăm așa, realist: pe piață se vând imobile, care sunt neconsolidate, cu risc seismic 2 sau 3, cu prețuri foarte mari”, spune Câciu.

Parlamentarul PSD susține că sunt clădiri aproape dărăpănate care se vând deja scump. Exemplul din zona Parcului Carol

Exemplul oferit de parlamentarul PSD este cât se poate de concret: zona Parcului Carol, unde o clădire veche, din anii ’20, poate ajunge la 600.000 de euro, deși nu a fost consolidată niciodată. „Dacă tot se vând cu prețuri foarte mari, cred că ar fi corect să fie cumpărate și să fie consolidate. Nu va afecta, din punctul meu de vedere, piața”, afirmă acesta, pentru FANATIK.

„Merg mult prin București și văd pe garduri puse, ziceți, era programul acela al primăriei cu consolidarea clădirilor de risc seismic. Sunt doar niște afișe puse pe niște garduri și de ani de zile nu se face nimic. De ce? Pentru că primăria n-are bani. Pur și simplu, clădirile se degradează, proprietarul zice că a zis că face primăria și suntem într-o zonă în care nimeni nu face nimic”, ne-a mai declarat politicianul.

Blocajul despre care vorbește Câciu este exact motivul de la care a pornit ideea legii prin care proprietarii vor fi responsabili pentru siguranța căminului lor, nu statul. Unele administrații locale au încercat să forțeze mâna proprietarilor prin majorarea impozitelor pentru clădirile neîngrijite sau neconsolidate. Exemplul dat de Câciu este Oradea, unde astfel de măsuri au fost deja aplicate.

Cum ar putea fi ajutate persoanele vulnerabile

În locul presiunii fiscale, inițiatorul propune un model bazat pe parteneriate și sprijin financiar țintit: programe între primării și bănci, soluții pentru persoanele vulnerabile, mecanisme de finanțare mai inteligente.

Una dintre ideile interesante avansate de Câciu este crearea unui fond special pentru consolidări, alimentat din asigurările obligatorii de locuință: „Prin faptul că se face asigurarea obligatorie, aș putea să inițiez un articol că din acea asigurare să se facă un fond al fondurilor, dacă vreți, din care se pot finanța programe pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic”.

Practic, ar fi un mecanism prin care o parte din banii plătiți anual de proprietari s-ar întoarce în comunitate sub formă de lucrări de consolidare. „Să spună asigurătorul că există acest fond și în fiecare an se pot repara, nu știu, 10-15 imobile de pe o stradă”, explică el.

Legea, în dezbatere parlamentară

Un aspect mai puțin discutat, dar extrem de important, este existența clădirilor cu risc seismic care nu sunt marcate vizibil. Un aspect mai puțin discutat, dar extrem de important, este existența clădirilor cu risc seismic care nu sunt marcate vizibil.

Este o schimbare care va genera, fără îndoială, controverse. Pe de o parte, argumentele legate de responsabilitatea proprietății și lipsa resurselor publice sunt greu de contestat. Pe de altă parte, există întrebări legitime: ce se întâmplă cu proprietarii care nu își permit consolidarea? Cum vor fi protejate persoanele vulnerabile? Și, mai ales, cât de realist este termenul de doi ani? Cât de mult s-ar scumpi chiriile după ce legea ar intra în vigoare? Toate aceste întrebări ar putea fi puse, în viitor, în dezbaterea din Parlament.