Castelul Bran a ajuns zilele acestea în atenția în întregii lumi, după ce a găzduit petrecerea de Halloween, de duminică noapte, la care Elon Musk, organizatorul evenimentului, i-a invitat pe Larry Page, cofondatorul Google, Petre Thie, fondatorul pay Pal, Sergey Brin, cofondator Google, sau actrițele Angelina Jolie și Julia Sandstrom.
Proprietarul castelului Bran este Dominic de Habsburg, care are titlurile de arhiduce al Austriei și duce de Toscana. El a moștenit castelul de la mama sa, principesa Ileana a României, care îl primise, la rândul ei, de la mama sa, Regina Maria. Aceasta din urmă intrase în posesia castelului în 1920, când oficialitățile din Brașov i l-au donat, în semn de recunoștință pentru rolul avut de regină în înfăptuirea Marii Unirii din 1918.
Castelul Bran a fost naționalizat de statul comunist în 1948, astfel că de-abia după Revoluția din 1989 a fost posibilă retrocedarea acestuia, decisă de justiție în 2006. Cu toate acestea, castelul Bran a mai fost administrat trei ani de statul român, prin ministerul Culturii. De-abia la 1 iunie 2009, acesta a revenit moștenitorilor principesei Ileana, arhiducele Dominic de Habsburg, arhiducesa Maria Magdalena Holzhausen și arhiducesa Elisabeta Sandhofer.
Dominic de Habsburg a mai revendicat o proprietate în România, care aparținuse mamei sale. Este vorba despre conacul de la Poieni, aflat în comuna Schitu Duca, din județul Iași, care i-a fost retrocedat în 2008, la doi ani după ce câștigase în instanță castelul Bran. Dominic de Habsburg a primit proprietatea de la Direcţia Judeţeană pentru Cultură Iaşi, instituție din cadrul ministerului Culturii, care a administrat până în 2008 conacul aflat pe lista monumentelor istorice.
Cei de la DJC Iași i-au atras atenția lui Dominic de Habsburg că trebuie să respecte legea monumentelor istorice, care pevede că “proprietarii trebuie să asigure o întreţinere curentă corespunzătoare, prin folosirea unor materiale adecvate, compatibile cu cele din infrastructura monumentului istoric”. Lucrul acesta, din păcate, nu s-a întâmplat.
Dominic de Habsburg nu a investit în conservarea monumentului și nici măcar în paza acestuia, astfel că sătenii au luat tot ce se putea fura de pe moșie, aducând conacul de la Poieni în ruină. În 2013, s-a demarat cercetarea penală pentru distrugerea unui monument istoric, dar procesul a început de-abia în 2019.
Tot în 2013, Dominic de Habsburg a solicitat DJC Iași un aviz pentru scoaterea la vânzare a ceea ce a mai rămas din proprietatea de la Poieni, inclusiv terenul de 4,4 hectare de pe care dispăruseră aproape toți copacii. La vremea respectivă, fiul principesei Ileana a cerut aproximativ 220.000 de euro pe moșie, dar nu a găsit cumpărător, astfel că a rămas proprietar.
În dosarul de la Judecătoria Iași, consultat de FANATIK, înregistrat pe 10 septembrie 2019 la Judecătoria Iași, Habsburg Lothringen Dominic figurează ca inculpat, iar DJC Iași și Statul român, prin ministerul Culturii, s-au constituit parte civilă. În toamna lui 2020 a fost admisă excepţia neregularităţii actului de sesizare a instanţei, invocată ca urmare a unor neconcordanţe între actul de sesizare a instanţei şi ordonanţele de începere a urmăririi penale.
Dosarul s-a complicat, iar pe 3 august 2021, rechizitoriul a fost respins, astfel că dosarul penal a fost restituit la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași. „Constată că rechizitoriul emis la data de 27.08.2019 în dosarul nr. 3087/P/2013, de Parchetul de pe lângă Judecătoria Iaşi, atrage imposibilitatea stabilirii obiectului sau limitelor judecăţii cu privire la inculpatul Habsburg Lothringen Dominic“. Parchetul a făcut contestație, înregistrată pe 12 august 2021 la Tribunalul Iași, iar judecătorii au admis contestația formulată, pe 9 noiembrie 2021. În decizie s-a constatat competenţa materială şi teritorială a Judecătoriei Iaşi în soluţionarea cauzei și s-a dispus începererea judecății cauzei, astfel că dosarul a fost retrimis la judecătorie. Acesta are ca obiect „distrugerea, articolul 253 Noul Cod Penal”.
Alineatul 1 al acestui articol se referă la situația în care se află și Dominic de Habsburg. „Distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuinţare a unui bun aparţinând altuia ori împiedicarea luării măsurilor de conservare sau de salvare a unui astfel de bun, precum şi înlăturarea măsurilor luate se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.”, se arată în lege. Mai mult, la alineatul 3 se face referire la monumentele istorice, așa cum este și conacul de la Poieni: “Dacă fapta prevăzută în alin. (1) priveşte bunuri care fac parte din patrimoniul cultural, pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani”. Cu alte cuvinte, Dominic de Habsurg poate primi o condamnare de maximum 5 ani de închisoare.
În anul 2022, conform dosarului consultat de FANATIK, cauza a fost amânată de numai puțin de șase ori, pe 10 februarie, 24 martie, 5 mai, 16 iunie, 8 septembrie și 20 octombrie. “Pentru a acorda părtilor adverse să ia cunoștintă de înscrisurile depuse la acest termen de judecată de inculpat, prin apărător; În vederea revenirii cu adresă către Institutul Național al Patrimoniului, cu solicitarea de a înainta precizări suplimentare; Admite solicitarea formulată de inculpat, prin apărător ales, de emitere a adreselor către institutiile indicate în notele de ședință”, sunt câteva din motivele pentru amânarea cauzei. Următorul termen în dosarul de la Judecătoria Iași a fost fixat pentru 15 decembrie 2022.