Ministerul român al Afacerilor Externe (MAE) a transmis precizări în contextul apariției în presă a informațiilor conform cătora Terapia Cluj a pierdut contactul cu 30 de angajați de la sucursala din Kazahstan.
“MAE informează că, în urma demersurilor realizate pe lângă reprezentanții companiei în cauză, a reieșit că niciunul dintre angajații acesteia prezenți în Kazahstan nu este cetățean român.
Totodată, până la acest moment, Ambasada României la Nur-Sultan nu a primit nicio solicitare de asistență consulară/evacuare, ci doar patru solicitări de informații privind situația de securitate și programul zborurilor companiilor aeriene.
MAE reiterează că Ambasada României la Nur-Sultan este pregătită să acorde asistență consulară și reiterează recomandarea ca cetățenii români care se confruntă cu o situație cu caracter de urgență să contacteze Ambasada României în Republica Kazahstan la numărul de telefon de urgență: +77771926464″, se precizează în comunicatul transmis de MAE.
Președintele Chinei Xi Jinping l-a lăudat pe Tokayev pentru gestionarea „foarte responsabilă” a tulburărilor într-un mesaj trimis omologului său kazah, potrivit unui raport al presei de stat.
„Ați luat cu hotărâre măsuri puternice în momentele critice și ați calmat rapid situația, arătându-vă poziția de responsabilitate și simțul datoriei ca politician și de a fi foarte responsabil pentru țara și poporul dumneavoastră”, i-a transmis Xi lui Tokayev, a relatat agenția oficială de știri Xinhua, preluată de Al Jazeera.
Pe de altă parte, guvernul chinez şi-a exprimat sprijinul pentru intervenţia militară condusă de Rusia în Kazahstan.
“China susţine toate eforturile care ajută autorităţile din Kazahstan să pună capăt haosului cât mai repede posibil”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe chinez, Wang Wenbin, adăugând că Beijingul se opune cu fermitate forţelor externe ce provoacă în mod deliberat tulburări sociale pentru a incita la violenţă, relatează dpa, preluată de Agerpres.
CEO-ul companiei, Dragoș Damian, a declarat pentru Ziarul Financiar că 30 de angajați ai Sun Pharma, deținătoarea Terapia, de la sucursala din Kazahstan nu au mai putut fi contactați de peste 24 de ore.
„Suntem foarte îngrijoraţi de situaţia de acolo, avem o reprezentanţă de 30 de colegi despre care nu ştim nimic, toate comunicaţiile sunt secerate.
Cifra de afaceri este de 3 milioane de euro anual din Terapia, un transport de 0,5 milioane de euro stă în tranzit, nerecepţionat, nu ştim ce este cu el, nu ştim dacă va fi recepţionat.
Revoltele au pornit de la creşterea preţului GPL, dar acolo utilităţile (motorina) sunt de la 3 la 10 ori mai mici decât în România”, a spus Dragoş Damian.
Dragoș Damian a mai spus joi că de o zi nu a mai avut niciun contact cu echipa care se află în Kazahstan: „Totul este blocat, nu mai există internet, reţele sociale.”
Generalul colonel Andrei Serdyukov, comandantul forțelor aeriene ruse, a fost numit comandant al forțelor de menținere a păcii CSTO din Kazahstan, a informat Ministerul rus al Apărării.
„Aeroportul din Almaty a fost luat sub control deplin de către forțele ruse de menținere a păcii împreună cu agențiile de aplicare a legii din Kazahstan”, se arată în comunicatul citat de agenția de presă kîrgîză AKIpress.
“Toți militarii contingentului rus au trecut de pregătire specială și au o experiență reală de luptă. Generalul colonel Andrei Serdyukov, comandantul forțelor aeriene, a fost numit comandant al forțelor de menținere a păcii CSTO din Kazahstan”, a declarat generalul-maior Igor Konașenkov, reprezentantul oficial al ministerului.
Un grup de peste 70 de avioane Il-76 și 5 An-124 înființat de Ministerul Apărării al Rusiei duce non-stop unitățile contingentului rus al forțelor de menținere a păcii CSTO în Kazahstan.
Avioanele militare rusești transportă, de asemenea, trupe din Belarus, Tadjikistan, Kîrgîzstan și Armenia, potrivit lui Konașenkov.
Consulatul General al Rusiei la Almaty și alte obiecte importante sunt sub protecție. Forțele de menținere a păcii CSTO ajută agențiile de aplicare a legii din Kazahstan să mențină legea și ordinea, a mai spus el.
Preşedintele kazah a declarat vineri că a autorizat forţele de poliţie să deschidă focul ”fără avertisment” împotriva ”teroriştilor”.
”Am dat ordin să se tragă fără avertisment pentru a ucide”, a declarat Tokayev într-o alocuţiune televizată. Șeful statului kazah a mai spus că ”teroriştii continuă să distrugă bunurile şi să folosească armele împotriva cetăţenilor”.
Preşedintele kazah a insistat că ”bandiţii” care nu se predau ”vor fi distruşi”. El a anunţat crearea unui grup special pentru a-i vâna şi a-i aresta pe ”terorişti”.
Tokayev i-a ”mulţumit în mod special” preşedintelui rus Vladimir Putin pentru reacţia şi ajutorul său rapide şi pentru că a trimis trupe. ”Îi mulţumesc în special preşedintelui rus Vladimir Putin. El a răspuns foarte rapid, şi mai ales în mod amical, apelului meu”, a declarat președintele Kazahstanului.
El a mulţumit şi liderilor Chinei, Uzbekistanului şi Turciei pentru asistenţa acordată în stoparea revoltelor.
Preşedintele kazah a indicat că trupele de menţinere a păcii trimise de Rusia şi de state vecine au sosit în Kazahstan la cererea autorităţilor şi că se vor afla în această ţară pentru o scurtă perioadă de timp pentru a asigura securitatea.
Forţele de ordine au intervenit în forţă în piaţa centrală din Almaty şi au eliberat-o de protestatari după ce au deschis focul. Agenţiile de presă ruse relatează că toate clădirile guvernamentale din oraş au fost, de asemenea, eliberate.
Pe de altă parte, şeful diplomației europene, Josep Borrell, a condamnat intervenţia militară rusă, precizând că “ajutorul militar extern aminteşte de situaţii care trebuie evitate.”
Mai multe imagini cu violenţele din Kazahstan s-au viralizat pe Twitter.
Profesorul Armand Goşu, specialist în spațiul ex-sovietic, a spus că violențele din Kazahstan există doar în sud, fiind și zone în care lucrurile funcționează normal.
El a precizat că au fost uciși 18 militari, dar numărul protestatarilor morți nu a fost făcut public.
„Violențe avem doar în sud. Vorbim de 18 militari uciși – doi decapitați, vorbim de 750 de militari răniți grav, sunt 3.000 de arestați.
Nu ni s-a spus câți protestatari au fost uciși. Vedem doar imagini cu militari care trag în mulțime”, a declarat acesta.
Totuși, un lucru concret este că Rusia a decis să trimită trupe acolo, fiind vorba chiar de un detașament de elită.
În acest context, haideți să vorbim de cine contează – Rusia. Uniunea Europeană nu contează.
Rusia a trimis trupe acolo. Sunt trupe de elită, e vorba de acel detașament de trupe de reacție rapidă care a fost înființat acum 12 ani, cu ceva scandal”, a spus el, la Digi24.
Totodată, specialistul a spus că s-ar putea chiar să asistăm la o invazie pe termen lung, cu zeci de mii de militari.
„Dacă este să asistăm, potrivit informațiilor care ne vin, că din mai multe baze rusești pleacă trupe, s-ar putea să asistăm la o invazie cu zeci de mii de militari, o invazie pe termen lung, ceea ce e foarte straniu…”, a mai precizat el.
Un deputat rus propune un referendum pentru ca Kazahstanul să se unească cu Rusia.
Mai mult decât atât, Sultan Hamzaev a spus că „Asia Centrală este pământ rusesc” și a precizat că sunt deja discuții pentru ca Kazahstanul să se unească cu Federația Rusă.
„Se discută despre posibila reunificare a Kazahstanului cu Rusia. Personal, poziţia mea de cetăţean al Federaţiei Ruse, indiferent de politică şi poziţii este: susţin organizarea unui referendum privind unificarea Kazahstanului cu patria istorică, Rusia”, a afirmat el.
El a ținut să sublinieze că președintele țării face declarațiile în limba rusă, aceasta fiind, în opinia sa, o „manifestare a democraţiei autentice”.
„Observ că însuşi preşedintele Kazahstanului Kasim-Zhomart Tokaev îşi emite declaraţiile în limba rusă. Cred că asta ar fi o bună manifestare a democraţiei autentice”, a scris Sultan Hamzaev pe Facebook.
Cel puţin 18 membri ai forţelor de securitate kazahe au fost ucişi şi 748 răniţi în revoltele ce se desfăşoară de mai multe zile în Kazahstan, a anunţat joi seară Ministerul de Interne kazah.
Bilanţul anterior contabiliza 13 morţi şi 353 de răniţi în rândul forţelor de ordine. Potrivit aceleiași surse, numărul manifestanţilor arestaţi a ajuns la 2.298, faţă de circa 2.000 anunţaţi anterior.
Pentru înăbușirea protestelor forţele de ordine au folosit inclusiv muniţie reală, zeci de manifestanţi violenţi fiind ucişi în noaptea de miercuri spre joi.
Unități avansate de parașutiști ruși au intrat în Kazahstan și au început să-și îndeplinească „sarcinile atribuite”, spune Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO) condusă de Moscova.
Trupele au sosit ca parte a unei „forțe de menținere a păcii” desfășurată la vecinul și aliatul Rusiei de către CSTO la cererea lui Tokayev, care a acuzat „bande teroriste” antrenate în străinătate că au condus tulburările.
Au fost trimise, de asemenea, unități militare din alte state membre ale CSTO, Armenia, Belarus, Tadjikistan și Kârgâzstan, a spus secretariatul.
Cu toate acestea, organizația, al cărei membru este și Kazahstanul, nu a dezvăluit dimensiunea totală a forței armate desfășurate.
Agenția de presă rusă TASS citează Ministerul Sănătății din Kazahstan conform căruia peste 1.000 de persoane au fost rănite de la începutul protestelor, iar peste 400 dintre ele se află în spital.
Pe lângă zecile de protestatari uciși de poliție, televiziunea de stat a raportat că 13 membri ai forțelor de securitate din Kazahstan au murit, inclusiv doi care au fost decapitați.
Uniunea Europeană cere Rusiei să respecte suveranitatea și independența Kazahstanului, în condițiile în care Moscova desfășoară parașutiști în fosta republică sovietică pe fondul tulburărilor în curs.
Comisia Europeană, a cerut, de asemenea, reținere din toate părțile.
„Violența trebuie oprită. De asemenea, facem apel la reținere din partea tuturor părților și la o rezolvare pașnică a situației. Acum, evident, UE este pregătită și dispusă să sprijine un dialog în țară”, a spus un purtător de cuvânt al UE.
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a precizat că urmăreşte îevenimentele din Kazahstan și că personalul Ambasadei României la Nur-Sultan este în siguranţă.
“De asemenea, misiunea diplomatică a României în Kazahstan este în contact cu cei aproximativ 100 de cetăţeni români aflaţi în această ţară, în principal specialişti şi experţi angajaţi de companii private.
Până în prezent, au fost primite doar două solicitări de informaţii privind programul zborurilor companiilor aeriene.
MAE, prin intermediul Ambasadei României la Nur-Sultan, este pregătit să acorde asistenţă consulară în funcţie de solicitările existente.
Cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie cu caracter de urgenţă au la dispoziţie telefonul de permanenţă al Ambasadei României în Republica Kazahstan: +77771926464″, mai precizează ministerul.
Poliția spune că demonstranții care au fost „eliminați” peste noapte, au încercat să asalteze clădirile guvernamentale.
Saltanet Azirbek, purtătoarea de cuvânt a poliției din Kazahstan, a declarat joi că „forțele extremiste” au încercat peste noapte să atace clădirile administrative, precum și departamentele de poliție din cel mai mare oraș al țării, Almaty.
„Zecile de atacatori au fost eliminați, identitățile lor sunt în curs de stabilire”, a spus ea, citată de Al Jazeera.
Victimele au venit pe fondul tulburărilor continue din Kazahstan, sute de protestatari s-au adunat joi în piaţa principală din Almaty, în ciuda prezenţei a zeci de trupe şi a mai multor vehicule blindate de transport de trupe.
Un jurnalist al agenției de presă Reuters aflat la fața locului a raportat că a auzit împușcături în timp ce trupele se apropiau de mulțime.
Protestele vin la o zi după ce manifestanții au luat cu asalt palatul prezidențial și biroul primăriei din Almaty și le-au incendiat pe ambele.
Mulțimile au invadat, de asemenea, pentru scurt timp aeroportul din Almaty miercuri, ceea ce a determinat anularea mai multor zboruri.
Ministerul de Interne din Kazahstan a declarat că cel puțin opt membri ai poliției și gărzii naționale au fost uciși în tulburări, în timp ce 300 au fost răniți.
Pe măsură ce tensiunile au escaladat, președintele Kassym-Jomart Tokayev a făcut miercuri seara apel la ajutor de la Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO), o alianță formată din șase foste țări sovietice cu sediul la Moscova.
Președintele CSTO, premierul armean Nikol Pashinyan, a declarat joi că alianța a aprobat acum trimiterea unui număr nespecificat de forțe de menținere a păcii în Kazahstan.
Într-o declarație pe Facebook, Pashinyan a spus că trupele vor fi trimise „pentru o perioadă limitată în scopul stabilizării și normalizării situației” în Kazahstan.
El a învinuit, de asemenea, „interferența externă” pentru protestele în masă.
Televiziunea de stat a raportat joi că Banca Națională a Kazahstanului a decis să suspende activitatea băncilor din țară pentru siguranța lucrătorilor lor, în timp ce transportatorii din Orientul Mijlociu flydubai și Air Arabia au declarat că au anulat zborurile către Almaty.
Pe măsură ce tensiunile au escaladat miercuri seara, site-urile de știri din Kazahstan au devenit inaccesibile, iar organizația globală de supraveghere Netblocks a declarat că țara se confruntă cu o întrerupere generală a internetului.
Agenția de presă rusă Tass a raportat că accesul la internet a fost restabilit în Almaty joi dimineață.
Preşedintele Kassym-Jomart Tokayev a cerut, miercuri seara, ajutorul Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO) în contextul revoltelor cu care se confruntă ţara sa. Din această organizaţie fac parte Rusia, Belarus, Armenia, Kazahstan, Kârgâstan, și Tajikistan.
Preşedintele kazah acuză faptul că manifestanţii ar fi “bande teroriste internaţionale”, care ar fi urmat un “antrenament serios în străinătate”, considerând că aceştia au ca scop “subminarea integrităţii naţionale” a Kazahstanului.
Protestatarii au capturat aeroportul din Almaty, cel mai mare oraş al ţării. Totodată, Statele Unite au reacţionat faţă de criza din Kazahstan şi au îndemnat autorităţile din acest stat la “reţinere”, sperând că manifestaţiile se vor desăşura în mod paşnic.
De asemenea, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, a criticat afirmaţiile Rusiei cu privire la o posibilă responsabilitate a SUA pentru această criză, catalogând aceste afirmaţii drept false şi făcând parte din “strategia de dezinformare rusă”.
Mii de oameni au ieșit miercuri pe străzile din Kazahstan, pentru a patra zi consecutivă de demonstrații provocate de indignarea față de creșterea prețurilor la gaze, în cel mai mare val de proteste din ultimele decenii.
Protestatarii au luat cu asalt clădirile guvernului și au capturat vehicule de poliție, în ciuda stării de urgență stricte și a încercărilor guvernului de a ceda cererilor lor, inclusiv prin demiterea cabinetului și anunțarea posibilei dizolvări a Parlamentului, care ar avea ca rezultat noi alegeri.
Kazakhtelecom, cea mai mare companie de telecomunicații din țară, a întrerupt accesul la internet în toată țara miercuri după-amiază.
Furia a început să se acumuleze duminică, când kazahii au început să protesteze după ce guvernul a ridicat plafonarea prețurilor pentru gazul petrolier lichefiat (GPL), iar costul combustibilului s-a dublat.
Mulți oameni din țara cu 19 milioane de locuitori au considerat creșterea prețului revoltătoare, deoarece Kazahstanul este un exportator de petrol și gaze. Aceasta s-a adăugat mizeriei economice într-o țară în care pandemia de coronavirus a exacerbat inegalitatea severă a veniturilor.
În zilele care au urmat, manifestanții au cerut înlăturarea forțelor politice autoritare care au condus țara fără o opoziție substanțială de când și-a obținut independența față de Uniunea Sovietică în 1991.
Evoluțiile au aruncat Kazahstanul, care a fost considerat stabil din punct de vedere politic și economic și se află în centrul a ceea ce președintele Vladimir V. Putin al Rusiei vede ca fiind sfera de influență a Kremlinului, în haos și revolte.
Președintele Kazahstanului, Kassym-Jomart Tokayev, a anunțat miercuri că demite primul ministru și întregul său cabinet și că impune o stare de urgență strictă de două săptămâni în mare parte din țară.
După ce aceste măsuri nu au reușit să-i liniștească pe protestatari, Tokayev a susținut un alt discurs televizat, anunțând decizia sa de a-și asuma toate pârghiile formale ale puterii și promițând că „va acționa cu duritate maximă”.
Tokayev a spus că acum conduce Consiliul de Securitate al țării, un rol ocupat anterior de Nursultan Nazarbayev, liderul de multă vreme al Kazahstanului, care l-a ales pe Tokayev drept succesor al său.
Nazarbayev este recunoscut oficial drept „conducător al națiunii”, iar capitala țării a fost redenumită în cinstea sa în 2019 în „Nur Sultan”. El a fost considerat de mulți drept liderul din umbră al Kazahstanului, în ciuda tranziției oficiale a puterii către Tokayev.
Marți, Tokayev l-a demis pe Samat Abish, nepotul lui Nazarbayev, din funcția de prim-adjunct al șefului serviciului de securitate națională al țării.
Vorbind despre tulburări, președintele Tokayev a spus că protestele au fost „foarte organizate” ca parte a unui „plan meticulos gândit al conspiratorilor, care au fost motivați financiar”. El a spus că oamenii au fost „uciși și răniți” și că „mulțimile de bandiți au bătut și i-au batjocorit pe militari, i-au dus goi pe străzi, au abuzat femei și au jefuit magazine”, relatează The New York Times.
Marți, el a impus stare de urgență, inclusiv o interzicere a circulației pe timp noapte; restricții privind circulația, inclusiv restricții privind intrarea și ieșirea din Almaty, cel mai mare oraș al țării; și interzicerea adunărilor în masă.
Guvernul a blocat rețelele sociale și aplicațiile de chat, inclusiv Facebook, WhatsApp, Telegram și, pentru prima dată, aplicația chineză WeChat. Toate protestele publice fără permis erau deja ilegale.
În ciuda încercărilor guvernului de a înăbuși protestele, imaginile postate online miercuri au arătat mii de oameni asaltând clădirea principală a guvernului din Almaty.
Din Primărie ieșea fum când mulțimea începea să se împrăștie. Filiala regională a partidului Nur Otan, care nu are opoziție în Parlament, a fost incendiată, conform informațiilor din presa locală, la fel ca și fosta reședință prezidențială.
Serviciile de știri au raportat noi ciocniri între protestatari și poliție, care au folosit grenade asomatoare și gaze lacrimogene pentru a potoli mulțimea. Protestatarii au incendiat și parchetul din Almaty și apoi s-au îndreptat către reședința președintelui.
Potrivit poliției din Almaty, peste 500 de civili au fost bătuți, iar protestatarii au ars 120 de mașini, inclusiv 33 de vehicule de poliție, și au avariat aproximativ 400 de afaceri. Peste 200 au fost reținuți.
Protestele au început duminică în orașul petrolier Zhanaozen, din sud-vestul țării, unde cel puțin 16 lucrători petrolieri care făceau grevă pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă au fost uciși de poliție în 2011. Manifestările publice de furie s-au răspândit rapid în toată țara.
În Aktau, un oraș de la Marea Caspică care servește drept principalul centru de procesare a petrolului și gazelor din țară, protestatarii au luat cu asalt Akimat, clădirea guvernului local. Activiștii locali au încercat să controleze mulțimea și să prevină violența, potrivit lui Mukhtar Umbetov, un activist pentru drepturile omului care a luat parte la protest.
Creșterea prețului la gaz a fost o scânteie care a aprins nemulțumirea de lungă durată în ultimii câțiva ani față de disparitățile de venituri din țara bogată în resurse, a spus domnul Umbetov.
Pandemia de coronavirus a exacerbat inegalitatea, creșterea rapidă a prețurilor i-a lovit cel mai puternic pe cei săraci, a spus el. Problema principală, însă, a fost mai fundamentală: guvernul kazah, a spus el, „a eliminat toate modalitățile legale de a participa la politică”.
„Oamenii nu au intermediari politici care să rezolve problemele care există în țară”, a spus el. „Kazahstanul este bogat, dar resursele sale naturale nu funcționează în interesul tuturor – ele lucrează în interesul unui grup mic de oameni.”
Disparitatea veniturilor a fost deosebit de usturătoare în perioada sărbătorilor, a mai spus el. Deși unii kazahi au plecat în vacanță în Dubai, a spus el, cei mai mulți au trebuit să-și dea seama cum să supraviețuiască cu salarii foarte mici.
Salariul mediu în Kazahstan este echivalentul a 570 de dolari pe lună, potrivit autorității locale de statistică. Majoritatea oamenilor câștigă doar o fracțiune din această sumă, potrivit domnului Umbetov, cu media declinată în favoarea lucrătorilor din industria petrolului.
Pe măsură ce protestele au luat amploare, cererile manifestanților s-au extins pentru a include o liberalizare politică mai largă. Printre schimbările pe care le cer se numără alegerea directă a liderilor regionali din Kazahstan de către alegători; în sistemul actual, aceștia sunt numiți direct de către președinte.
Timp de aproape 30 de ani, Kazahstanul a fost condus de Nazarbayev, un fost șef al Partidului Comunist, care acum are 81 de ani. Ascensiunea lui Tokayev a creat două centre de putere.
Nazarbayev și familia sa se bucură de o autoritate largă, în timp ce noul președinte, deși este loial predecesorului său, încearcă să-și creeze un rol mai puternic, dezorientând birocrația și elitele Kazahstanului.
Această divizare a contribuit la reacția lentă a guvernului la cererile protestatarilor, potrivit Arkadi Dubnov, expert în Asia Centrală la Moscova.
„Guvernul a fost lent pentru că este divizat și nu are idee ce își doresc cu adevărat tinerii din Kazahstan”, a spus Dubnov. „Pe de altă parte, protestatarii nu au un lider care să o exprime clar.”
Țările din fosta Uniune Sovietică urmăresc cu atenție protestele. Pentru Rusia, evenimentele reprezintă o altă posibilă provocare la adresa puterii autocratice într-o țară vecină.
Rusia a intervenit militar în Ucraina în 2014, după ce protestele pro-democrație au izbucnit acolo, iar Kremlinul a oferit sprijin dictatorului belarus Aleksandr G. Lukașenko, în timp ce acesta a zdrobit violent protestele pașnice împotriva guvernării sale autocratice în 2020.
Protestele din Kazahstan reprezintă un semnal de avertizare pentru Kremlin, a spus domnul Dubnov, descriind guvernul din Kazahstan drept „o replică la scară mică al celui rus”.
„Nu există nicio îndoială că Kremlinul nu ar dori să vadă un exemplu de astfel de regim care începe să discute cu opoziția și să accepte cererile acestora”, a adăugat el.
Putin este la putere de 20 de ani și, deși un referendum din 2020 i-a dat dreptul de a guverna până în 2036, observatorii urmăresc semnele unei tranziții gestionate de la putere.
Presa pro-Kremlin a descris evenimentele din Kazahstan ca un complot organizat împotriva Rusiei. Komsomolskaya Pravda, un tabloid pro-guvernamental, s-a referit la proteste drept „un truc murdar jucat Moscovei” înaintea „discuțiilor cruciale dintre Rusia și SUA și NATO” săptămâna viitoare.
Discuțiile respective se vor concentra asupra crizei din Ucraina, unde există temeri de o reînnoire a invaziei ruse.