Senatorul PSD Paul Stănescu a lansat un atac direct la adresa lui Ilie Bolojan. Acesta a afirmat faptul că premierul interimar a ajuns să fie atât de „obsedat” de reducerea deficitului bugetar și de propria persoană încât a guvernat „împotriva propriilor cetățeni”. Directorul INSCOP Research, sociologul Remus Ștefureac, explică pentru FANATIK paradoxul.
Paul Stănescu, senator PSD, l-a criticat dur pe Ilie Bolojan susținând că premierul interimar s-a arătat la început ca fiind o persoană gata să guverneze în interesul românilor și „pus pe treabă”, însă pe parcurs a început să ia „din ce în ce mai multe decizii de unul singur, ca la primărie”, dând în „obsesie”.
„La început, cu toții l-am simțit un primar determinat să guverneze în interesul românilor. Pus pe treabă, cum s-ar zice. Dar, pe parcurs, în timp ce lua din ce în ce mai multe decizii de unul singur, ca la primărie, totul a deviat într-o obsesie. Să taie, să crească taxele, să mai scurteze pe ici, pe colo, să reducă deficitul cu orice preț.
Și nu este deloc o exprimare tare sau deplasată. Pentru că asta înseamnă să impui taxe persoanelor cu dizabilități, să calci în picioare profesorii, să încerci să blochezi salariul minim, banii pentru pensionari sau să aprobi tot felul de contracte și acorduri toxice”, a spus Stănescu într-un comunicat.
De asemenea, senatorul PSD subliniază faptul că Bolojan „se simte puternic adorat de conturile false de pe Facebook” și este tot mai neinteresat de ceea ce trebuia, de fapt, sa conteze cel mai mult, adică de viața românilor de zi cu zi. Acest lucru, spune el, a apărut deoarece „obsesia lui s-a extins și mai tare”.
„Nu mai este doar față de deficit, ci și față de propria persoană. Am ajuns să trăim vremuri în care ni se spune că nu se poate fără acest „conducător”. Ne amenință că, dacă el pleacă, problemele rămân. Ca și cum nimeni din clasa politică nu poate rezolva problemele României decât dumnealui. Iată că, sub masca seriozității, mai vedem ceva: un monument de aroganță. Un politician care a început să confunde interesul public cu propriile ambiții și cu interesele unui cerc restrâns de putere.
Ilie Bolojan va rămâne printre puținii premieri care au guvernat împotriva propriilor cetățeni. Curg râuri de cifre negative: România este în recesiune, cea mai mare prăbușire a consumului de la criza din 2009, producția industrială este sufocată, inflația, cea mai mare din UE, și altele. Dar obsesia că el este salvatorul românilor, când deja i-a îngropat în taxe și impozite mărite, se vede deja de la o poștă”, a mai spus Stănescu.
Acest tip de critici au mai existat și în rândul altor politicieni. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a declarat la începutul acestei săptămâni ,după discuțiile de la Palatul Cotroceni organizate de Nicușor Dan, faptul că, în opinia sa, Ilie Bolojan e un fel de zombie politic ce se plimbă și se agață de această funcție.
În același timp, și fostul președinte Traian Băsescu l-a „înțepat” pe Ilie Bolojan, spunând că este „un soi de Mesia” pentru mulți români și probabil se gândește doar la viitoarea sa candidatură.
„Îmi pare rău să spun, pentru mulţi, domnul Bolojan e ceva extraordinar, aşa, un soi de Mesia, dar un om politic, care înţelege şi priorităţile statului, n-ar face aşa ceva. Dânsul, probabil, judecă doar priorităţile dânsului de a candida când vrea, dar, în momentul de faţă, vital pentru România este să aibă guvern în deplinătatea funcţiunilor sale, să poată emite ordonanţe de urgenţă, ordonanţe”, a declarat Traian Băsescu, la B1 TV.
FANATIK a discutat cu șeful INSCOP Research, sociologul Remus Ștefureac. În acest context, el a explicat, vorbind despre percepția asupra lui Ilie Bolojan, faptul că datele arată că a crescut mult încrederea în premier în ultimele săptămâni, cu toate că a fost dat jos în urma moțiunii de cenzură. Acest lucru este un „paradox”.
„Paradoxal, normal nu se întâmplă acest lucru când ai o moțiune de cenzură care duce și la reușită, dar populația României s-a polarizat foarte mult. Între o tabără care e încă fluidă, dar haideți să spunem o tabără care susține această idee că guvernul condus de domnul Bolojan, a redus cheltuielile, privilegiile, risipa și cealaltă tabără a populației care susține că guvernul lui Bolojan a crescut taxele și a condus prost economia. Și într-o parte, sigur, nu e clar cine e liderul pentru că această polarizare s-a personalizat doar într-o parte. Într-o parte, purtătorul de steag e domnul Bolojan, care culege niște dividende electorale, să spunem.
În partea cealaltă nu e o personalizare. Avem AUR și avem PSD, dar fără o personalizare foarte clară. Din acest motiv, domnul Bolojan, sigur, câștigă niște puncte, tocmai că a fost personalizată competiția. Adică tocmai atacul ultrapersonalizat în care s-a strigat „Jos, Bolojan, dar rămâne PNL”, i-a permis premierului să devină un fel de lider-locomotivă pentru această parte a populației. Și așa se explică creșterea domniei sale de aproximativ 8%, să spunem, în ultima lună. Și cealaltă tabără este cât se poate de numeroasă”, a declarat sociologul Remus Ștefureac.
Vorbind tot despre profilul politic, șeful INSCOP Research menționează că „ votanții PNL și USR susțin un lucru, votanții PSD și AUR susțin alt lucru”, iar cum intenția de vot pentru PSD, AUR, SOS, POT e cam de 54-55%, acolo se și regăsește acest bazin. Intenția cumulată pentru PNL și USR e de aproximativ 30-30%.
Discursurile politice în care se menționează ideea de reformă sunt foarte atrăgătoare pentru români. Cu toate acestea, sociologul susține că doar anumite categorii de persoane le și pot suporta.
„Ce constatăm este că dacă ne uităm pe un tip de profilare, persoanele din mediul urban mare, persoanele cu educație superioară, cu venituri mai mari, sunt susținătoare mai puternice ale reformei și le suportă mai ușor ca venituri mai mari. Persoanele din mediul rural, persoane din orașele mici, care sunt și cu venituri mai mici, evident că au dificultăți economice și sociale și atunci capacitatea de toleranță pentru diverse tipuri de politici reformiste este mai mare.
Generic însă, aș spune că avem procente de 70-80% din populație care consideră, de exemplu, că e că e un sentiment de nedreptate în societatea românească. Legea nu e aceeași pentru toți. Avem o majoritate care reclamă existența unor privilegii și risipa resurselor publice. Avem o neîncredere mare în instituții care ține și de modul în care este percepută negativ funcționalitatea lor. Deci aici nu mai avem polarizare, dar, într-adevăr, când se aplică efectiv anumite măsuri, unele afectează semnificativ puterea de cumpărarea categoriilor vulnerabile cu venituri mici și atunci suportul, evident, scade pe măsură ce aceste măsuri se prelungesc”, a mai punctat sociologul Remus Ștefureac.