În urmă cu o săptămână, Curtea Constituțională a declarat ca neconstituțională legea adoptată în luna martie prin care era permisă finalizarea construirii de hidrocentrale în ariile naturale protejate, vizate fiind microhidrocentralele de la Bumbești și Dumitra de pe cursul râului Jiu. Coaliția de guvernământ PSD-PNL nu renunță însă la aceste proiecte de infrastructură energetică inițiind două proiecte de lege care ar permite totuși finalizarea lor.
Sesizarea la CCR a fost depusă de către USR, singurul partid care s-a opus adoptării legii. Cei de la USR afirmau că finalizarea hidrocentralelor ar aduce prejudicii majore mediului, iar surplusul de energie astfel obținut ar fi unul insignifiant. „Băgăm râul Jiu în conducte, distrugând un întreg ecosistem, pentru a creşte producţia de energie cu 0,4%. Distrugem ariile naturale protejate pentru un câştig iluzoriu”, spune deputatul Stelian Ion.
Însă Curtea Constituțională nu s-a pronunțat pe conținutul legii, ci doar pe procedura prin care a fost adoptată. „Curtea a reţinut că legea criticată încalcă principiul bicameralismului, întrucât forma adoptată de Senat viza în totalitate procedura şi condiţiile în care pot fi modificate limitele ariilor naturale protejate (cine poate solicita modificarea limitelor, modul şi condiţiile în care se realizează), pe când forma adoptată de Camera Deputaţilor se referă tangenţial la această problemă, substanţa reglementării normative referindu-se la condiţiile în care proiectele hidroenergetice în curs de execuţie cu procent de realizare mai mare de 60%, la data de 1 mai 2022, urmează a se executa în continuare, prin derogare de la o serie de reglementări care se referă la protecţia mediului înconjurător”, se spunea în comunicatul CCR de săptămâna trecută.
Faptul că decizia Curții a vizat doar procedura a făcut ca atât PNL, cât și PSD să depună, separat, câte un proiect de lege care vizează același lucru: finalizarea lucrărilor la proiectele începute înainte ca zona în care se află să fie declarată arie naturală protejată. Ambele proiecte au fost depuse la Senat în această săptămână și ambele reiau, în linii mari, prevederile proiectului care a fost respins la CCR. Numai că, de data aceasta, aceeași formă va fi analizată și de Senat, și de Camera Deputaților astfel încât să se dea curs obiecției judecătorilor constituționali privitoare la respectarea principiului bicameralismului.
Ambele proiecte sunt motivate prin faptul că statul deja a investit suma considerabile în proiectele vizate și, în plus, criza energetică face necesară instalarea de noi capacități de producție de energie. „Un prim pas în accelerarea ritmului investiţional, cu rezultate eficiente pe termen scurt şi mediu, ar fi finalizarea proiectelor investiţionale care, deşi se află într-o fază avansată de executare, sunt în prezent blocate din motive procedurale ori ca urmare a urmare a unor sincope legislative”, se spune în expunerea de motive a proiectului PSD.
Subiectul microhidrocentralelor de pe Jiu a fost o preocupare constantă a organizațiilor ecologiste din România. Lucrările au început înainte de 2007, an în care zonele în care se aflau șantierele au fost declarate arii naturale protejate. Hidroelectrica cheltuise deja 175.000.000 euro, dar încercările de a finaliza lucrările de la Bumbești și Dumitra au fost blocate în instanță de o serie de organizații ecologiste care au cerut abandonarea completă a proiectelor.
„Preţul carbonului este la un nivel fără precedent, ceea ce va genera premisele închiderii accelerate a centralelor pe bază de combustibili fosili şi trebuie să punem ceva în loc foarte repede, altfel vom ajunge, sigur, în acel scenariu apocaliptic în care va trebui să stingem lumina”, spunea, în decembrie 2021, Bogdan Badea, șeful Hidroelectrica, la o audiere în Parlament. Badea pleda pentru modificarea legislației prea restrictive de mediu, afirmând că este nevoie de autorizație de mediu și pentru lucrări de mentenanță de rutină la capacitățile de producere a energiei deja instalate.
Între presiunile celor de la Hidroelectrica și organizațiile de mediu care vor să oprească definitiv proiectele de pe Jiu, există și poziții mai moderate printre ecologiști, unii susținând că pagubele aduse ecosistemului de pe Jiu au fost deja făcute, iar finalizarea hidrocentralelor nu ar aduce o schimbare majoră. Important este ca această finalizare să se facă ținând seama și de obiecțiile activiștilor de mediu astfel încât să nu mai apară și alte daune.
„Acolo oricum răul a fost făcut. Ar trebui găsit acolo, cu specialiști în biologie, silvicultură, în economie, în ingineria hidrotehnică un compromis, o soluție care să avantajeze ambele părți. Construcția oricum s-a făcut. Dacă debitul râului Jiu permite funcționarea acele hidrocentrale fără să impieteze din nou mediul sau să provoace secarea Jiului pe anumite porțiuni, eu zic că ar fi bine ca acea investiție să fie finalizată”, declara pentru FANATIK, în februarie, Laurențiu Ciornei, cercetător științific la Centrul de Biodiversitate al Academiei Române și fondator al asociației Alianță pentru Pădure.