PSD vrea să modifice Constituția împreună cu PNL. Prima încercare de revizuire, pe vremea primului USL, a eșuat

Conducerea PSD a anunțat înființarea unui grup de lucru pentru revizuirea Constituției, în contextul în care varianta unui guvern PNL-PSD-UDMR este aproape certă.

Cele două formațiuni au mai încercat, în timp ce guvernau împreună ca USL (Uniunea Social-Liberală), să modifice  legea fundamentală. Dar proiectul a eșuat din cauza unor jocuri politice de la acea vreme, care au dus la dispariția majorității necesare adoptării în Parlament a proiectului de revizuire.

Președintele de atunci al comisiei parlamentare de revizuire, fostul senator Ioan Chelaru, a dezvăluit pentru FANATIK motivele pentru care proiectul a eșuat în urmă cu aproape șapte ani.

Un proiect blocat la doi pași de finalizare

Proiectul de revizuire inițiat pe vremea USL a fost trimis Curții Constituționale pentru avizare pe 7 februarie 2014, iar două luni mai târziu proiectul era înregistrat la Senat. Pe 27 decembrie 2016, tentativa de modificare a Constituției lua sfârșit în mod oficial prin retragerea proiectului de pe agenda Parlamentului.

Digi24.ro

Cazul ciudat al miliardarului german care și-ar fi înscenat moartea ca să fie împreună cu amanta rusoaică la Moscova

„Am fost la nivelul susținerii în Parlament și urma referendumul, am fost la doi pași de finalizarea proiectului. Am muncit patru ani și am mers personal la Comisia de la Veneția și am și obținut avizul comisiei pentru proiectul pe care îl făcusem și care avea 124 de amendamente. L-am susținut și în fața Curții Constituționale și am obținut și acolo avizul favorabil”, a relatat profesorul universitar Ioan Chelaru.

PNL și PSD inițiaseră revizuirea pe vreme când guvernau împreuncă ca Uniunea Social-Liberală (USL). Proiectul ar fi avut șanse să supraviețuiască ruperii USL, însă alegerea ca președinte al României a lui Klaus Iohannis a spulberat orice șansă de revizuire.

„Când trebuia să trecem printr-o ultimă formă proiectul, s-a rupt USL-ul. Cât timp a existat USL-ul, a existat și majoritatea de două treimi din numărul parlamentarilor necesară revizuirii. După ce s-a rupt USL-ul, colegii liberali au spus inițial că mergem mai departe și după aceea a fost ales președintele Iohannis. Fiind mai multe discuții în contradictoriu, colegii liberali au renunțat la proiectul respectiv, deși munciseră și ei în toată perioada respectivă, urmând să promoveze când vor fi ei la putere un alt proiect”, a spus Chelaru.

PNL s-a răzgândit după alegerea lui Iohannis

Motivul pentru care liberalii au renunțat atunci la proiectul la care contribuiseră din plin este legată chiar de faptul că Iohannis devenise președinte, iar în cazul în care s-ar fi mers mai departe cu revizuirea Constituției ar fi fost limitate puterile șefului statului chiar de partidul care l-a propulsat la Cotroceni.

Digisport.ro

Ilie Năstase a văzut "bijuteria" de 2,8 milioane € a lui Ion Țiriac și a făcut gluma zilei

„Îmi aduc aminte exact ce a spus Eugen Nicolăescu (fost deputat PNL, actualul viceguvernator al Băncii Naționale – n.red.): «Știți, noi avem acum o altă viziune după ce președintele Iohannis a câștigat alegerile, dorim să refacem acest proiect plecând de la principii». Când noi eram cu 80% din proiect gata, aprobat de Comisia de la Veneția, era clar că oamenii au venit în comisie cu ideea de a nu mai continua. Mi-au și spus în privat de altfel”, a spus Ioan Chelaru.

O Constituție care limita puterile președintelui

Răzgândirea liberalilor a fost determinată strict de calcule politice conjuncturale. Când fusese demarat proiectul, președintele României era Traian Băsescu, adversar înverșunat al guvernului USL. Proiectul conținea prevederi care restrângeau considerabil atribuțiile șefului statului, iar PNL le-a susținut până când Iohannis a devenit președinte.

Potrivit modificărilor avute atunci în vedere, numirile în justiție nu mai erau făcute de președinte, ci de Consiliul Superior al Magistraturii, iar șefii serviciilor de informații erau desemnați de Senat, președintelui având doar rolul de a face propuneri. De asemenea, șeful statului nu mai putea refuza revocarea miniștrilor și înlocuirea lor cu o altă propunere făcută a prim-ministrului.

În plus, președintele României putea reprezenta țara la reuniunile liderilor Uniunii Europene doar dacă acestea vizau politica externă a UE, politica comună de apărare sau modificarea tratatelor constitutive ale Uniunii. În cazul în care Consiliul European urma să dezbată alte subiecte, România urma să fie reprezentată de prim-ministru, mai prevedea proiectul de revizuire.

Întrebat dacă abandonarea proiectului de către PNL ar fi  avut ca motiv tocmai reducerea puterilor lui Klaus Iohannis, Chelaru a răspuns: „Cred că da, însă niciodată nu au invocat public acest lucru.”

Revizuirea, posibilă până la finele lui 2024

Profesorul Ioan Chelaru crede că, dacă liberalii și social-democrații convin asupra unei noi tentative de revizuire și iau ca punct de plecare proiectul elaborat de comisia pe care a condus-o, România ar putea avea o nouă Constituție până la finele acestei legislaturi.

„Constituția României nu este una rea, ea doar trebuie  modernizată în unele din părțile ei, pusă în acord cu prevederi din constituțiile europene. Cred că trebuie întărite în continuare drepturile și libertățile omului și garanții solide pentru acestea și mai cred că trebuie asigurată cu adevărat o independență totală a justiției. Sunt cele trei mari principii în baza cărora s-a încercat și revizuirea din urmă cu 6-7 ani și lămurite unele raporturi dintre instituțiile statului, președinte-parlament-premier, pe principiul loialității colaborării dintre puterile statului.

În domeniul justiției se punea problema garanțiilor pentru independența justiției în sensul în care magistrații să aibă acea independență de care au nevoie pentru a pronunța soluțiile, numirile să se facă de CSM, adică se întărea puterea Consiliului și se diminua puterea președintelui în aceste numiri. Se întărea autonomia procurorilor care rămâneau magistrați, deși și acolo a fost o mare discuție dacă rămân magistrați sau înalți funcționari publici”, a detaliat Ioan Chelaru.

Calculele politice ale partidelor

Rămâne însă de văzut care sunt calculele politice privind viitoarea Constituție, în cazul în care PSD și PNL vor guverna împreună. În conferința de presă în care a fost anunțată înființarea grupului de lucru pentru revizuirea Constituției, prim-vicepreședintele PSD Sorin Grindeanu a spus că „nu s-a discutat o secundă” în ședința social-democraților despre o revizuire a prerogativelor prezidențiale.

În mod normal, după sondajele din această perioadă, social-democrații ar avea șansele cele mai mari să obțină un succes la prezidențialele din 2024 și, în consecință, ar avea motive să mențină atribuțiile actuale ale șefului statului. De asemenea, o discuție despre prerogativele președintelui în domeniul justiției ar putea să provoace reacții negative la PNL, în condițiile în care unul dintre motivele rupturii dintre liberali și USR ar fi fost chiar faptul că fostul ministru al Justiției, Stelian Ion, ar fi încercat să limiteze influența președintelui Iohannis în numirea șefilor de parchete.

Înainte de alegerile parlamentare din 6 decembrie 2020, Raluca Turcan vorbea despre intenția PNL de schimbare a legii fundamentale, menționând modul de funcționare al Curții Constituționale printre potențiale modificări. Pe lângă modul de numire a judecătorilor CCR, o eventuală revizuire ar putea viza și interzicerea traseismului politic, mai spunea atunci Turcan. Însă ea menționa această posibilitate ca fiind de luat în calcul dacă PNL și partidele de dreapta ar fi obținut două treimi la alegeri, ceea ce nu s-a întâmplat.