Puciștii din PNL, nevoiți să-și pună funcțiile în joc la Congres. Liderii liberalilor, aleși prin „derogare”

Planul debarcării lui Florin Cîțu nu a decurs tocmai cum era prevăzut, întrucât acesta a refuzat să demisioneze. În consecință, liderii puciștilor din PNL s-au resemnat să încercere convocarea unui congres extraordinar, însă această variantă presupune riscuri și pentru funcțiile lor.

Planul de înlăturare a lui Cîțu nu a decurs după cum era așteptat

Dacă prim-vicepreședinții Iulian Dumitrescu, Rareș Bogdan și Lucian Bode l-ar fi convins pe Florin Cîțu să demisioneze, în discuția de ieri de la Vila Lac, Nicolae Ciucă ar fi devenit președintele PNL aproape imediat, fiind suficient un vot în cadrul Biroului Politic Național, forul care reprezintă conducerea extinsă a partidului. De asemenea, ar fi fost puțin probabil ca Dan Vîlceanu, secretarul general, să mai poată păstra funcția în condițiile în care ar fi lucrat cu un președinte care nu-l agrează.

Desemnarea președintelui partidului fără un congres nu ar fi o situație nouă pentru PNL. În decembrie 2014, Alina Gorghiu a fost aleasă astfel, după ce Klaus Iohannis a demisionat în urma alegerii sale ca președinte al României. Numai că Gorghiu a fost aleasă cu titlu interimar,  întrucât atunci se afla în curs procedura de fuziune cu PDL care urma să fie încheiată printr-un congres stabilit pentru 2017. Și Raluca Turcan a fost aleasă tot interimar, după ce Alina Gorghiu a demisionat din cauza eșecului PNL de la parlamentarele din 2016. Numai că în aceste situații a fost vorba de demisii, pe când Cîțu refuză să le facă acest hatâr contestatarilor săi.

Toate funcțiile sunt puse în joc la viitorul congres PNL

În consecință, în consecință tandemul Cîțu-Vîlceanu poate fi debarcat doar de un congres extraordinar, urmat de o reuniune a Consiliului Național, însă acest lucru pune în joc toate funcțiile din conducerea partidului. Iar în PNL sunt suficienți oameni care nu agrează status quo-ul de după Congresul din septembrie 2021 și care ar dori să fie reprezentanți mai bine  la vârful partidului.

Digi24.ro

O profesoară s-a dus în Dubai ca să mediteze copiii miliardarilor. Un băiat i-a făcut o ofertă incredibilă

Dacă vrea să devină președintele partidului, Nicolae Ciucă va trebui să inițieze o moțiune cu care să se prezinte în fața delegaților la Congres, existând posibilitatea să se trezească cu un contracandidat. Însă pentru premier riscul e minim în condițiile în care surse din partid indică faptul că planul de schimbare a lui Cîțu a fost stabilit la Cotroceni.

Însă pentru prim-vicepreședinții care conduc puciul din PNL, reconfirmarea în funcție nu este certă, cu atât mai puțin pentru vicepreședinți. Potrivit Statutului PNL, Congresul în care este ales președintele trebuie să fie urmat de către un Consiliu Național care să aleagă ceilalți membri ai conducerii, astfel încât un nou președinte să nu fie nevoit să lucreze cu o echipă veche. În afară de secretarul general, care este propus de noul președinte, pentru celelalte funcții, competiția este deschisă.

Taberele revanșarde din PNL

Astfel că, pe lângă capetele lui Cîțu și Vîlceanu, ar putea să există și victime colaterale care să piardă funcțiile deținute în prezent în favoarea unor alte grupări. O primă tabără revizionistă este alcătuită din apropiați ai lui Ludovic Orban care nu au plecat din PNL odată cu acesta, ceea ce nu înseamnă că au agreat „echipa câștigătoare” cu care Florin Cîțu a devenit președinte.

De exemplu Adrian Veștea, șeful CJ Brașov, a candidat în septembrie pentru un post de prim-vicepreședinte, dar și-a retras candidatura în ultimul moment în condițiile în care polarizarea puternică din interiorul partidului dintre taberele Cîțu și Orban îi limita șansele de succes, mai ales că fusese deja ales președinte. Gestul său a fost repetat de toți candidații care proveneau din tabăra Orban.

Digisport.ro

"Cea mai frumoasă femeie din România": "Unele femei au anumită repulsie, vorbesc urât fără să mă cunoască!"

Veștea a rămas însă în partid, întrucât altfel pierdea funcția din administrația locală, lucru valabil și pentru Ioan Turc, primarul Bistriței și șeful organizației Bistrița-Năsăud. Tot din echipa lui Orban mai provin liderii de la Dâmbovița, Vrancea, Sectorul 5 și Diaspora, iar pentru toți aceștia viitorul congres reprezintă oportunitatea revanșei, profitând de fisura „echipei câștigătoare”.

De asemenea, există două filiale foarte puternice ale partidului, Bihorul condus de Ilie Bolojan și Giurgiul lui Dan Motreanu, care au stat departe de disputa de la congreul precedent și nu sunt reprezentate în actuala conducere. Chiar dacă cei doi lideri liberali nu au fost încântați de activitatea lui  Ludovic Orban în fruntea PNL, nici nu s-au numărat printre cei dispuși să asculte fără crâcnire indicațiile venite de la Cotroceni. Acum însă pot poza în salvatori ai partidului și să revendice funcții de prim rang în conducere.

PNL, un partid condus de „derogați”

În mod paradoxal, deși extirparea lui Cîțu din fruntea partidului este încă un act prin care Klaus Iohannis își manifestă controlul asupra liberalilor, după viitorul congres președintele s-ar putea să se găsească în situația în care noua conducere a PNL să fie mai puțin dispusă unui acord necondiționat cu șeful statului.

Instalarea lui Ciucă în funcția de președinte va marca și stabilirea ca o tradiție în PNL ceea ce ar fi trebuit să apară într-un mod cu totul excepțional. Statutul PNL prevede ca persoanele care candidează la șefia partidului să aibă o vechime de cel puțin 5 ani. Ciucă are numai doi ani de când este membru de partid, însă există posibilitatea unei derogări pentru candidatură.

Însă derogările pentru șefii PNL tind să devină un obicei. Klaus Iohannis s-a înscris în PNL în februarie 2013 pentru ca numai un an mai târziu să devină șeful partidului. Nici Florin Cîțu nu avea vechimea necesară la momentul în care a fost ales președinte, fiind nevoie și în cazul lui de o derogare.