Puteau procurorii DNA să-l înregistreze pe șeful ARR în propriul apartament în timp ce își pitea banii în tavan? Detaliul-cheie din dosarul Anton

Cel mai spectaculos dosar de corupție din acest an al Direcția Națională Anticorupție (DNA), cel în care Cristian Anton, directorul Autorității Rutiere Române, este acuzat de procurori de luare de mită, conține înregistrări făcute de procurori în locuința în care stătea fostul șef de cabinet al lui Sorin Grindeanu. Acesta a fost pus de judecători în arest preventiv pentru 30 de zile. Decizia poate fi contestată cu apel.

Microfoane montate în locuințe de procurori

Dosarul deschis în această săptămână de Direcția Națională Anticorupție, în care este vizat Cristian Anton, șef în cadrul Autorității Rutiere Române (ARR), are în centru un tip de probă rar folosit și extrem de sensibil: înregistrări ambientale realizate chiar în locuința în care acesta locuia. Este vorba de microfoane introduse în locuința lui Anton, care au fost lăsate să înregistreze activitățile acestuia. De obicei, procurorii DNA folosesc înregistrări cu microfoane aflate asupra persoanelor care merg să se întâlnească cu cei cercetați.

Printre probele aflate la dosar, așa cum a aflat și FANATIK, sunt înregistrări ambientale audio și video, în care Cristian Anton își numără banii din mita considerată de anchetatori sau își aranjează banii în cutii pe care le ascunde în mobilier aflat cât mai aproape de tavan. Reamintim că agenția Mediafax a fost publicația care a prezentat prima dată stenograme cu înregistrările făcute de microfoane din interiorul apartamentului în care locuia Cristian Anton.

Pot sau nu procurorii monta microfoane în locuința celor urmăriți penal?

La întrebarea dacă aceste probe vor fi păstrate în dosar, când acesta va ajunge în instanță, toți cei trei specialiști întrebați – un judecător, un avocat și un procuror – susțin că procurorii pot introduce microfoane în locuințe, însă în anumite condiții. „Poți fi interceptat și înregistrat oriunde există suspiciuni că faci infracțiuni”, ne-a explicat scurt Cristian Dănileț, fost judecător ieșit la pensie. Magistratul este sigur că procurorii pot face astfel de înregistrări și ele să rămână la dosar.

Digi24.ro

Deputații ruși cer femeilor singure să se culce cu bărbații care revin de pe front și să renunțe la fertilizarea in vitro

Crin Bologa, fost procuror-șef al DNA, și el ieșit la pensie în 2023, ne-a explicat că microfoanele montate de procurori sunt legale. „Este poate o metodă mai rară, nu neapărat neobișnuită. Sunt legale astfel de înregistrări, asta e sigur. Trebuie doar ca procurorul de caz să fi cerut mandat de la judecător și să precizeze că va face și înregistrări ambientale din apartamentului celui urmărit penal”, ne-a explicat acesta.

Digisport.ro

Au băgat divorț și acum își spală rufele în public: "Vezi-ți de viața ta de femeie materialistă!"

Crin Bologa ne-a explicat că, în anumite situații, procurorul poate aduna probe prin înregistrări ambientale și fără acordul unui judecător. „Se pot face înregistrări timp de 48 de ore, dar acestea au nevoie, în acest interval sau în maximum alte 48 de ore după acest interval, de obținerea unui mandat de la judecător pentru înregistrările făcute. Acest lucru se face când procurorul crede că altfel se vor pierde probe”, a mai punctat fostul șef al DNA.

Procurorii DNA pot monta microfoane timp de 30 de zile

Gabriela Pruteanu, din cadrul Baroului București, ne-a explicat că, în principiu, procurorii pot monta aparatură de supraveghere tehnică în locuințele celor vizați în anchetele penale, dar în anumite condiții. Prima este ca procurorul să ceară motivat, în cursul urmăririi penale, judecătorului de drepturi și libertăți competent emiterea unui astfel de mandat, în vederea interceptării într-un spațiu privat.„Conform art. 140, Cod procedură penală, supravegherea tehnică poate fi dispusă în cursul urmăririi penale pe o durată de 30 de zile, la cererea procurorului. Cererea se soluționează de către judecătorul de drepturi și libertăți competent”, ne-a explicat aceasta.

„Solicitarea procurorului trebuie să cuprindă: indicarea măsurilor de supraveghere tehnică care se solicită a fi dispuse, numele sau alte date de identificare a persoanei vizate, indicarea probelor pe baza cărora s-a conturat suspiciunea de vinovăție a persoanei vizate, indicarea faptei penale cu încadrarea în drept a acesteia, iar în cazul măsurii supravegherii video, audio sau prin fotografiere, dacă se solicită și încuviințarea ca organele de urmărire penală să pătrundă în spații private indicate pentru a activa sau dezactiva mijloacele tehnice ce urmează a fi folosite pentru executarea măsurii supravegherii tehnice, motivarea caracterului proporțional și subsidiar al măsurii – alin. (2) al aceluiași art. 140 Cod procedură penală”, a mai adăugat avocata Gabriela Pruteanu.

Cererea se soluționează în aceeași zi, fără citarea părților și în camera de consiliu, iar în caz de admitere, judecătorul dispune prin încheiere admiterea cererii și emite de îndată mandatul de supraveghere tehnică.

Acuzațiile DNA pentru Cristian Anton

Potrivit DNA, Cristian Anton este cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită în formă continuată, folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații care nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații în scopul obținerii de foloase necuvenite, în formă continuată, și constituire a unui grup infracțional organizat.

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au cer, astăzi, miercuri – 1 aprilie, arestarea preventivă a directorului general al Autorității Rutiere Române (ARR), Cristian Anton, la care s-au găsit peste 500.000 de euro. Judecătorii au aprobat cererea DNA, iar Cristian Anton va sta 30 de zile în arest preventiv. Decizia poate fi contestată cu apel. Procurorii descriu modul în care cei care dădeau bani pentru atestat nici nu veneau la examen. Conform informațiilor obținute de FANATIK, Cristian Anton nu a colaborat cu procurorii și i-a anunțat pe aceștia că se consideră nevionovat, așa cum se va declara și în fața judecătorilor.

Dosarul lui Dumitru Buzatu în care s-au anulat înregistrările DNA

În dosarul de corupție al lui Dumitru Buzatu (mita de 1,25 milioane de lei), judecătorul de cameră preliminară a analizat legalitatea probelor strânse de Direcția Națională Anticorupție. Au fost contestate în special unele interceptări și înregistrări ambientale, pe motiv că ar fi existat nereguli procedurale. Mai exact, judecătorii au considerat că procurorii DNA nu au informat corect instanța cu privire la folosirea unui om de afaceri ca martor colaborator care purta aparatură de înregistrare.

Curtea de Apel Iași a dispus îndepărtarea de la dosar a mijloacelor de probă constând în înregistrări efectuate prin folosirea de dispozitive tehnice în dosarul fostului președinte al Consiliului Județean Vaslui, Dumitru Buzatu, acuzat de luare de mită.

În acest caz, chiar dacă anumite interceptări au fost contestate sau parțial eliminate, au rămas probe esențiale: flagrantul (banii găsiți în portbagaj), declarațiile martorilor, dar și alte mijloace de probă materiale. Dosarul se judecă la Tribunalul Vaslui.