Puterea vrea să modifice modul în care partidele cheltuiesc banii primiți de la buget. „Vor putea folosi subvenția pentru a-și plăti sancțiunile. E imoral”

Senatorii PSD vor să aducă o serie de modificări legii privind finanțarea activității partidelor politice. Odată cu creșterea subvențiilor primite de către partide de la bugetul de stat începând cu 2018, societatea civilă a semnalat o serie de probleme cu această legislație. Cele mai importante critici au vizat modul în care au fost majorate sumele destinate partidelor, dar lipsa de transparență cu privire la cheltuieli.

Subvenții tot mai mari pentru partidele politice

Experții în politici publice sunt de părere că noul proiect de modificare a legii privind finanțarea partidelor politice, inițiat de către PSD și trimis spre dezbatere la comisiile de specialitate din Senat, deși reprezintă un pas înainte în multe aspecte, lasă nerezolvate problemele majore ale actualei legislații.

Una din principalele critici aduse legii privind finanțarea activității partidelor politice o reprezintă creșterea, în cele mai multe cazuri subiectivă și lipsită de transparență, a limitelor pentru alocarea acestor subvenții. Până în anul 2018 modul în care partidele cheltuiau banii pe care-i primeau de la stat nu a reprezentat un subiect de interes major, asta și pentru că sumele prevăzute de legislație erau unele relativ mici.

Legea prevedea alocarea unor sume între 0,1 și 0,04% din bugetul de stat, ceea ce echivala cu 5,6 milioane lei pe an. În acel an, legea este modificată astfel încât procentul se raportează la PIB, și nu la bugetul de stat, ceea ce a condus la creșterea acestor sume până la 250 de milioane pe an. Proiectul de modificare ajuns la Senat nu încearcă să modifice aceste limite.

Digi24.ro

Ultimele ore de viață ale Corinnei, femeia găsită moartă în dulapul din dormitor. Poliția l-a arestat pe iubitul ei

Septimius Pârvu, expert în politici publice în cadrul EFOR, este de părere că o astfel de limită ar trebui să fie precizată mult mai clar în noua legislație – o sumă la jumătate din cât primesc acum partidele pe an (circa 250 de milioane), fiind mai mult decât suficientă. Totuși, acesta subliniază că la fel de problematic este și faptul că solicitările pentru aceste subvenții, ce vin din partea AEP-ului, sunt mai degrabă subiective, fiind necesară o prevedere obiectivă în acest sens, dar și în modul în care acești bani sunt distribuiți apoi partidelor.

„Pe lângă limita superioară, este necesar să avem un sistem mai clar de cost per vot. În prezent există o subiectivitate foarte mare în ceea ce privește aceste sume. Noi nu prea știm cum se ajunge la ele. Fostul președinte al AEP a declarat în trecut că ‘dacă atâta au primit partidele până acum, nu le pot da mai puțin’ – ceea ce nu reprezintă o logică pentru a face politici publice. În opinia noastră, partidele politice nu cheltuie toți banii primiți și atunci ar trebui să existe o alocare în funcție de nevoi.

Spre exemplu, a fost recent o decizie a Curții Supreme din Germania într-un caz în care partidele au vrut să-și majoreze nejustificat subvențiile de la stat și care statua că trebuie să existe o cheltuială economică în interesul comunității. Altfel spus, trebuie să existe o justificare pentru banii ăia care ajung la partide”, a declarat, pentru FANATIK, Septimius Pârvu.

Potrivit acestuia, deși nu există o transparență din partea AEP-ului în această privință, cel mai probabil această instituție face o propunere până în limita de 0,04%, care de regulă este cât a fost anul trecut, plus ceva, nu știm exact, după care, în cadrul sumei stabilite, există o formulă în lege după care se împart banii în funcție de rezultatele de la alegeri, cu partidele care au femei pe liste și care au fost alese, primesc ceva în plus.

Digisport.ro

VIDEO Surpriză! Gheorghe Hagi nici nu vrea să audă: ce a spus despre ”bijuteria” de 76.000.000€ de la Constanța

„Asta înseamnă însă o subiectivitate foarte mare. În Europa, una dintre practicile folosite este cea care stabilește un cost pe vot. Adică există o sumă fixă, indexată anuală cu inflația, care reprezintă o limită superioară. Există apoi un cost pe vot care oferă un mod de calcul pentru cât poți oferi fiecărui partid politic.

De exemplu, putem avea un euro pe vot și o sumă totală, ce nu poate fi depășită. Asta ar fi o soluție care măcar ar crea un pic de predictibilitate în condițiile în care, la noi, nu e deloc clar cum se ajunge la sumele alocate fiecărui partid”, a subliniat, pentru FANATIK, Septimius Pârvu.

De altfel, o altă schimbare propusă de experții EFOR, dar refuzată în forma inițiată de către senatorii PSD, era ca subvenția de la buget pentru partidele politice să se împartă 60-40% – după media voturilor obținute la alegerile parlamentare, respectiv voturile exprimate la alegerile locale. Varianta trimisă la Senat a păstrat forma actuală a legii, respectiv o împărțire a fondurilor 75-25%.

Proiectul depus la Senat modifică și limitele maxime ale contribuțiilor candidaților pentru campania următoare. Astfel, pentru candidații la funcția de deputat sau senator această limită scade de la 60 la 50 de salarii de bază minime brute pe țară. Pentru candidații la funcția de președinte, această limită scade de la 20.000 de salarii minime, la 10.000, iar pentru candidații la Primăria Generală a Capitalei, suma scade de la 500 de salarii la doar 100. Pentru candidații de sector, limita scade de la 100 de salarii minime la doar 20.

La fel, intenția este de a reduce donațiile pe care partidele le pot primi atât de la persoanele fizice cât și de la firme sau companii. Astfel, limita donațiilor pe care partidele le pot primi de la o persoană fizică într-un an scade de la 200 de salarii minime la 100, iar în cazul firmelor și companiilor, de la 500 la 300 de salarii minime.

În ceea ce privește confidențialitatea donatorilor, prevederile legii ar putea pierde din claritate după abrogarea alineatelor 2 și 3, din articolul 11. Alin. 2 prevedea posibilitatea ca un donator să-și poată păstra confidențialitatea, la cerere, dacă donația sa se situează în limita a zece salarii minime. Alin. 3 prevedea că donațiile confidențiale primite de un partid nu pot depăși 0,006% din veniturile prevăzute în bugetul de stat pe anul respectiv.

Cum își cheltuiesc acum partidele banii

Datele AEP pe primele trei luni din anul 2023 a arătat că la principalele partide aflate la guvernare, PNL și PSD, peste 60% din sumele alocate au mers către presă și propagandă. La PSD procentul a fost de peste 65%, dintr-un total de 24,3 milioane lei primite, iar la PNL acest procent a fost de 69,95%, din totalul de 20,6 milioane lei primite. La USR acest procent a fost de 28%, foarte aproape de procentul alocat personalului, 24%. La popul opus, AUR nu a cheltuit bani cu presa, 98% din fondurile primite, 4,9 milioane lei, mergând în achiziționarea noului sediu al partidului.

„În mare parte, partidele au cheltuit cele mai mari sume pe presă, undeva 60-70%, iar în primele trei luni ale acestui an am observat o creștere a procentului de bani cheltuiți. Pe salarii mai sunt bani, cel mai mult dă USR-ul. PSD, anul trecut, și-a cumpărat și un sediu. La PNL sunt cheltuieli pentru consultanță politică, iar la ProRomânia o mare parte din bani merg pe consultanță juridică, având o serie de procese legate de materiale electorale pe care n-au vrut să le plătească și acum sunt executați”, a explicat Septimius Pârvu.

Septimius Pârvu este de părere că deși prevederile proiectului de modificare a legii finanțării partidelor politice reprezintă „un pas înainte”, prin aceea că se cer raportări trimestriale și anuale sau ca materialele de publicitate electorală să fie marcate corespunzător, autoritățile pot face mai mult pentru o mai mare transparență în această zonă.

Limite în cheltuirea subvențiilor pentru partide

O altă problemă ce ar putea necesita modificări din actualul proiect legislativ vizează modul în care sunt cheltuite aceste sume. Dacă în forma actuală lista destinațiilor acestor sume de bani este elaborată doar în câteva puncte, în noul proiecte de lege lista este mărită exponențial, fiind trecute și construcții, amenajări terenuri sau chiar plata penalităților. Toate aceste amendamente nu elimină totuși situațiile neclare, consideră expertul, ceea ce ar putea conduce iar la situații în care aceste fonduri au o destinație nelegitimă.

„Și acum în lege există o prevedere prin care partidele pot folosi acești bani pentru plata penalităților. În noul proiect acest lucru s-a extins, partidele politice putând folosi subvenția de la buget pentru a plăti sancțiunile pe care le primesc, inclusiv din partea AEP-ului. Adică primești o amendă și o plătești din subvenție. E oarecum imoral.

În legea actuală sunt câteva puncte, însă în proiect acest aspect este detaliat foarte mult și avem chiar și unele formulări ambigue, gen construcții, terenuri și amenajări de terenuri. Aceste formulări ar putea permite unele achiziții care nu sunt în conformitate cu interesul public, pentru că până la urmă acești bani ajung la partide pentru a servi interesul public, și nu pentru a îmbogăți niște oameni din partide”, a mai declarat, pentru FANATIK, Septimius Pârvu.

De altfel, în noua formă a legii (art. 24) este redus spectrul încălcărilor pentru care AEP poate decide suspendarea acordării subvenției, cu atât mai mult cu cât în actuala formă o mare parte dintre aceste referințe vizează obligațiile de transparență.

Una din discuțiile privind modul în care partidele folosesc acești bani, cu sume care merg cu precădere către presă – adică pentru beneficii pe termen scurt, a fost că partidele noastre nu par a folosi aceste sume pentru a se dezvolta ca organizație. Altfel spus, nu investesc în pregătirea oamenilor, nu investesc în institute de politici publice unde să fie elaborate proiecte și strategii guvernamentale. Totuși, experții sunt de părere că partidele trebuie lăsate totuși să decidă ele asupra modului în care aleg să utilizeze aceste sume.

„Partidele cred că trebuie lăsate să-și cheltuie banii conform interesului propriu. Ne-am uitat și pe modul în care partidele din alte țări își cheltuie banii, multe cheltuie pe propagandă, dar în mare parte sunt cheltuieli pentru dezvoltarea partidului.

Am văzut diferențe în anumite țări, și dau exemplu Estoniei sau Lituaniei, unde vedeai diferențe între perioadele electorale – unde vedeai foarte mulți bani dați pe propagandă, dar în afara campaniei acestea erau sub jumătate. Deci, în cele mai multe cazuri există acest interes, sunt țări care dau bani specific pentru institutele politice, dar în multe din legislații există acest scop, ca banii să fie destinați interesului public”, a mai declarat, pentru FANATIK, Septimius Pârvu, expert EFOR.