“Putin ar putea folosi arme nucleare în Ucraina!” Istoricii, îngrijorați de modelul crizei provocate de Hrușciov în Cuba

În anul 1962, lumea s-a temut de Al Treilea Război Mondal, după ce liderul sovietic Nikita Hrușciov a instalat rachete nucleare în Cuba, iar declarația strănepoatei acestuia, potrivit căreia Putin ar putea apăsa butonul nuclear în contextul războiului din Ucraina, provoacă frisoane.

Istoricul Dorin Dobrincu: „Nimeni nu poate prevede viitorul, dar, dacă va fi încolțit, Vladimir Putin ar putea recurge la armament nuclear tactic”

Ipoteza potrivit căreia Rusia ar putea folosi armament nuclear în războiul din Ucraina a prins contur de mai multă vreme. Dincolo de amenințările mai mult sau mai puțin voalate ale Kremlinului la adresa Kievului și a țărilor care sprijină rezistența ucraineană, deja au apărut dovezi referitoare la folosirea armelor neconvenționale de către armata invadatoare. Situația a devenit  însă alarmantă în momentul în care strănepoata fostului lider sovietic Nikita Hrusciov, Nina Hrușciova, a avertizat că Vladimir Putin ar putea să nu dea dovadă de diplomația afișată de predecesorul său.

Potrivit NewsWeek, preluat de FANATIK, Nina Hrușciova a declarat: „Cred că Putin intenționează să câștige acest război și plănuiește să-l câștige cu orice preț. Dacă are nevoie să declare victoria, ar putea recurge la arme nucleare tactice”.

Trebuie menționat clar faptul că descendența din familia fostului lider comunist ce declanșase Criza Rachetelor și invazia sovietică din Golful Porcilor nu este singurul aspect care o „califică” pe Nina Hrușciova. Stabilită de mai mulți ani în SUA, strănepoata lui Hrușciov este profesor de relații internaționale și, în același timp, un critic declarat al lui Vladimir Putin, despre care a avertizat, pentru prima oară luna trecută, că ar putea folosi armament nuclear.

Digi24.ro

Vedeta de filme pentru adulți Jenna Jameson a mai primit o lovitură după ce medicii i-au spus că mai are câteva luni de trăit

„Nimeni nu poate prevede viitorul, dar este cert că, în condițiile în care se va simți încolțit, Putin ar putea fi dispus să folosească armament nuclear tactic”, a declarat, în exclusivitate pentru FANATIK, istoricul Dorin Dobrincu.

Declarațiile Ninei Hrușciova au turnat gaz pe foc, dar „rachetele – sperietoare” au efect limitat

Cercetător la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” din Iași, Dobrincu a rememorat că, încă de la începutul războiului din Ucraina, au apărut declarații foarte dure, venite atât din partea lui Vladimir Putin, cât și din partea lui Volodimir Zelenski sau a unor oficiali străini, în special americani, în legătură cu posibilitatea folosirii armelor nucleare de către Federația Rusă.

Totuși, după afirmația Ninei Hrușciova, am dorit să aflăm care sunt similitudinile, dar și diferențele, dintre situația din Ucraina anului 2022 și cea din 1962, când sovieticii au deplasat rachete nucleare și trupe în Golful Porcilor. La vremea aceea, deși președintele american J.F. Kennedy avertiza că „șansele începerii Celui de-Al Treilea Război Mondial sunt de 50%”, diplomația de care a dat dovadă, până la urmă, Nikita Hrușciov a salvat omenirea de la dezastru.

„Putem compara cele două situații doar până într-un anumit moment. Trecutul este încheiat, și cu toții știm ce s-a întâmplat în cazul Crizei Rachetelor din Cuba, într-o perioadă în care SUA era condusă de Kennedy, iar URSS, de Hrușciov. A existat un risc de conflict foarte pronunțat, însă, până la urmă, rațiunea a învins. Sovieticii și-au retras rachetele nucleare, iar americanii n-au mai invadat Cuba, după încercarea anterioară din Golful Porcilor. De asemenea, SUA n-a mai încercat să elimine regimul lui Fidel Castro”, a precizat interlocutorul nostru.

Digisport.ro

FOTO Proteste la Munchen. ”Nici nouă nu ne place de tine! Ieși de pe stadionul nostru” / ”Își mulg fanii ca pe vaci”

De asemenea, Dorin Dobrincu a punctat: „În schimb, situația din Ucraina este, încă, în desfășurare. Devine foarte clar că, într-un context nedorit, am putea asista la folosirea armelor nucleare tactice. Acestea au un efect relativ limitat. Însă, în mod real, nu știu dacă acest lucru i-ar mai folosi lui Putin, în condițiile în care ar obține o victorie pe teren”.

Tratativele diplomatice și teama de ripostă, „rețeta” aplanării conflictelor atomice

Expertul este de părere că, în mod absolut, dacă Putin ar folosi asemenea arme, acestea ar deveni un pericol și pentru Rusia. „Practic, nu ne trebuie prea multă școală pentru a realiza care sunt efectele acestor arme. Dincolo de folosirea lor, inclusiv în zone în care luptă soldații ruși, există o mulțime de fenomene incontrolabile, de la un banal vânt și până la circulația unor vehicule din zonele principal afectate”, a argumentat Dobrincu.

Istoricul a precizat că „folosirea armelor nucleare ar presupune intrarea într-o fază nouă, pe care lumea a evitat-o după Al Doilea Război Mondial. Exceptând cele două bombe atomice lansate de americani pe teritoriul Japoniei, la Hiroshima și la Nagasaky, aceste proiectile n-au mai folosite decât pentru testare și pentru experimente, iar în ultima vreme nici măcar în aceste scopuri, pentru că au apărut simulatoarele. Așadar, din acest punct de vedere, ar fi o premieră nefastă”.

Revenind la comparația atât de actuală cu pericolul apărut în Cuba anilor ’60, intervievatul nostru a amintit că, în perioada în care Nikita Hrușciov guverna destinele URSS, a existat o tensiune majoră, dar situația a fost aplanată tocmai prin tratative diplomatice.

„În acele vremuri, lumea era bipolară. Liderii sovietici și americani au realizat că escaladrea situației ar duce la anihilarea reciprocă a celor două super-puteri. Aceasta este una dintre concluziile istoricilor de diferite specializări. Teama de riposta celuilalt i-a ținut pe ambii jucători într-o anumită rezervă. Comunismul era în expansiune, lumea liberă încerca să-i țină piept sau chiar să se extindă, dar războaiele se purtau cu mijloace convenționale”, a declarat Dorin Dobrincu.

În Vietnam și în Afghanistan, americanii și rușii s-au bătut prin interpuși

Istoricul a adăugat faptul că respectivele conflicte au fost purtate atât de sovietici, cât și de americani, prin interpuși: „Însă, armele nucleare nu au fost folosite, din cauza faptului că marile puteri nu s-au confruntat direct”.

Interlocutorul nostru s-a întors din nou în timp și a reamintit momentul în care americanii au susținut Vietnamul de Sud, care s-a confruntat cu cel de Nord, sprijinit de ruși, și, la debutul conflictului, chiar și de chinezi.

„Dar acolo nu au fost deplasate divizii sovietice. Au existat instructori și alte persoane ce sprijineau Vietnamul comunist din umbră”, a exemplificat partenerul nostru de dialog.

Dorin Dobrincu a continuat, amintind că, de asemenea, în momentul în care sovieticii au intrat în Afghanistan, americanii nu au trimis trupe proprii, ci instructori și armament. Din acest moment, comparația cu războiul din Ucraina este justificată, având în vedere reacția SUA.

„Însă, un război care să plaseze două super-puteri față în față, așa cum s-au derulat lucrurile în cele două Războaie Mondiale, nu a mai avut loc. Acum, acest fenomen ar putea deveni posibil doar în condițiile în care Rusia ar ataca o țară NATO, cu arme nucleare. Altfel, am putea vorbi despre izolare și despre măsuri mai dure decât cele cărora le-am fost martori până acum”, a subliniat istoricul.

Amenințările Kremlinului și presiunile lui Zelenski, imaginea războiului psihologic

Imediat, Dorin Dobrincu a revenit la intenția Moscovei de a schimba „registrul” în războiul din Ucraina: „Chiar în discursul în care Putin a făcut publică invazia, în dimineața zilei de 24 februarie, liderul de la Kremlin a lăsat să se înțeleagă că este dispus la orice”.

„Ulterior, chiar în prima săptămână, a existat o anumită escaladare din acest punct de vedere, și ne temeam cu toții că ne putem trezi cu bombe nucleare, inclusiv în orașe aflate pe teritoriul statelor membre NATO sau UE, în special în partea de est. Lumea nici măcar nu mai știa bine despre ce este vorba…”, a continuat istoricul ieșean.

Partenerul nostru de discuție a precizat că, începând cu acel moment, declarațiile au fost reluate inclusiv de către oficialii americani din serviciile secrete, așa cum este cazul șefului CIA.

„Zelenski pune presiune pe Occident pentru a primi o susținere mai mare din punct de vedere diplomatic, dar și militar. Se pare că aceasta din urmă există într-o formă tot mai consistentă, și cu toate acestea mică, potrivit așteptărilor ucrainene”, a observat Dobrincu.

„Cine utilizează forța, să fie conștient că se va confrunta cu forța!”

Înainte de a concluziona, specialistul contactat de FANATIK a revenit la afirmațiile recente ale Ninei Hrușciova și a precizat că „spusele strănepoatei lui Hrușciov nu trebuie plimbate în zona cancanului”.

„În momentul în care dumneaei poartă un nume cunoscut pe întreaga planetă, toată lumea redevine brusc atentă. Nikita Hrușciov a fost unul dintre liderii Uniunii Sovietice, care a provocat și a gestionat Criza Rachetelor din Cuba, și care, din perspectivă comparativă, a rămas un etalon”, a constatat istoricul.

Acesta a argumentat prin faptul că, la vremea aceea, omenirea se găsea pe muchie de cuțit. Respectiva comparație cu situația din Cuba a fost reluată inclusiv la începutul războiului dintre Rusia și Ucraina.

Dobrincu a menționat faptul că „afirmațiile Ninei Hrușciov pot fi legate și de acest „joc al vorbelor”, care, în acest moment, se desfășoară la intimidare. Totuși, Vestul nu poate controla comportamentul lui Vladimir Putin. Este clar că liderul de la Kremlin folosește această amenințare tocmai pentru a-i timora, în primul rând, pe ucraineni, dar și pe occidentali”.

„Spre deosebire de Occident, Ucraina nu dispune de arme nucleare. SUA, Marea Britanie și Franța beneficiază de asemenea mijloace, iar NATO, în ansamblul său, a precizat că, în condițiile unui eventual atac nuclear asupra teritoriului Alianței, ar riposta. De fapt, aceasta este singura variantă. Cine utilizează forța trebuie să fie conștient că se va confrunta cu forța”, a încheiat Dorin Dobrincu.