Putin încearcă să recucerească Ucraina prin alegeri trucate. Planul secret, dezvăluit de un profesor român de la Oxford: ”Ideea unui asasinat capătă o logică rece”

Opoziția din Ucraina solicită organizarea de alegeri, însă actuala putere e conștientă că riscurile sunt majore și că Rusia stă la pândă și încearcă să pună stăpânire pe țară. Profesorul Corneliu Bjola, de la Universitatea Oxford, și academicianul Ottmar Trașcă analizează situația din Ucraina și explică de ce nu a sosit încă momentul pentru a avea loc alegeri.

Negocierile ruso-americane, la fel ca și cele dintre Ucraina și Statele Unite ale Americii, par să fi intrat într-un blocaj greu de depășit. Pe lângă disputele teritoriale, un alt punct în care negociatorii nu reușesc să avanseze ține de viitorul Ucrainei. În timp ce rușii o vor neutră și cu o armată mult redusă, occidentalii insistă asupra necesității ca ucrainenii să aibă efective care să le permită să se apere, în cazul unui nou atac. În sfârșit, un alt punct în care părțile nu se pun de acord ține de viitoarea conducere a Ucrainei.

Putin încearcă să recucerească Ucraina prin alegeri

În timp ce rușii solicită o nouă conducere în Ucraina sub mandat ONU, americanii refuză această cerere și vor ca ucrainenii să-și aleagă singuri liderii. Situația este însă mai complicată decât pare, din cauză că relația dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski este una încordată, iar solicitările americanilor și ale unor lideri ai opoziției ucrainene de a se organiza alegeri s-au lovit până acum de refuzul lui Zelenski, care invocă războiul. Între timp, lideri emblematici precum luptătoarea anti-rusă Iulia Timoșenko (fost premier) și primarul Kievului, Vitali Kliciko, cer ca alegerile care ar fi trebuit să aibă loc anul trecut să se organizeze.

Opoziția îl critică pe Zelenski

De cealaltă parte, Volodimir Zelenski, susținut puternic din Europa, susține că nu este momentul pentru a se organiza alegeri și are de partea sa dacă nu argumentul moral, cel puțin pe cel legal. Asta pentru că Ucraina a decis să mențină în vigoare legea marțială și ordinul de mobilizare încă 90 de zile, până pe 6 august. Conform legii, atâta timp cât se află în vigoare legea marțială, nu pot fi organizate alegeri. Propunerea prelungirii a fost făcută de președintele Volodimir Zelenski și a fost aprobată chiar miercuri, 16 aprilie, de Parlamentul Ucrainei cu o majoritate de două treimi.

Digi24.ro

VIDEO Vladimir Putin atacă UE din cauza sancțiunilor impuse Rusiei: „Occidentalii, idioți. Scuzați-mă!”

Opoziția din Ucraina, în frunte cu fostul președinte Petro Poroșenko, a criticat graba cu care a fost trecută decizia prin legislativ, dar nu o poate întoarce. „Legea e folosită nu doar pentru apărarea ţării, ci şi pentru instituirea unui regim autoritar”, a spus Poroșenko, care nu poate fi bănuit că ar fi manipulat de Moscova, fiind un anti-rus declarat încă din timpul mandatului său.

Însă ce ar însemna în acest moment, pe timp de război, să aibă loc alegeri în Ucraina? Profesorul Corneliu Bjola, de la Universitatea Oxford, și academicianul Ottmar Trașcă explică de ce în acest caz, ținând cont de situația Ucrainei, alegerile ar trebui totuși să mai aștepte.

Digisport.ro

”Putin a început Al Patrulea Război Mondial”. Exilat din Rusia, nu s-a ferit de cuvinte: ”Asta implică și România”

Cum profită Moscova

Corneliu Bjola vorbește despre o manipulare de la Moscova. Calculele Kremlinului sunt cât se poate de clare.

„Discuțiile despre posibile alegeri prezidențiale în Ucraina au devenit un nou front în războiul informațional dus de Rusia. Chiar dacă ideea alegerilor este ambalată în termeni democratici, obiectivul real al Kremlinului nu este promovarea democrației, ci câștigarea de timp în discuțiile cu administrația Trump, fracturarea coeziunii interne a Ucrainei și alimentarea percepției că președintele Volodimir Zelenski și-a pierdut legitimitatea politică. Moscova mizează pe faptul că, în contextul unui război total și al legii marțiale, organizarea alegerilor ar fi imposibil de realizat în mod echitabil. Iar tocmai această dificultate ar fi folosită pentru a susține că blocajul în calea păcii vine de la Kiev – nu de la agresiunea rusă”, spune Bjola.

Rușii au venit chiar cu o propunere care trădează adevăratele lor intenții: Ucraina să fie administrată temporar sub mandat ONU, ceea ce ar însemna, de fapt, ca Moscova să redobândească controlul asupra acestei țări, după ce l-a pierdut din 2014.

„În acest sens, propunerea ca Ucraina să fie „administrată temporar sub mandat ONU” nu este altceva decât o reluare – deghizată și toxică – a unei vechi narațiuni a propagandei Kremlinului: că revoluția Maidanului a fost ilegitimă, că Ucraina este un stat artificial și că întreaga sa construcție politică trebuie demontată și reconstruită după chipul și asemănarea intereselor Moscovei. Această linie de propagandă, promovată de ani de zile și intensificată în ultimele luni, se bazează acum pe exploatarea unei fisuri tot mai vizibile între Kiev și Washington – vizibilă mai ales după ieșirile jenante ale tandemului Trump–Vance în Biroul Oval, pe 28 februarie”, adaugă Bjola.

Zelenski, greu de ucis

Totuși, în loc să-l slăbească pe Volodimir Zelenski, toată această retorică moscovită nu a făcut decât să-l întărească pe liderul ucrainean. Asta într-un moment în care cota popularității sale începea să scadă, inclusiv pe fondul oboselii acumulate din cauza războiului.

„Și totuși, ironia este completă: în loc să-l slăbească, aceste atacuri l-au întărit pe Zelenski. Susținerea publică pentru el a crescut tocmai pentru că ucrainenii au simțit pericolul unei duble trădări – din partea agresorului și din partea unui aliat care ezită”, consideră Bjola.

Astfel, Volodimir Zelenski ar fi favorit, dacă mâine ar avea loc alegeri, consideră profesorul român.

„Dacă va decide să candideze, Zelenski are șanse reale să câștige un nou mandat, nu doar ca simbol al rezistenței, ci ca garant al demnității și suveranității naționale”, explică el.

De ce are răbdare UE cu Zelenski

Pe de altă parte, europenii evită orice discuție despre alegerile din Ucraina. Motivul pentru care fac acest lucru este pentru a nu hrăni propaganda rusească, susține Corneliu Bjola.

„Este esențial de subliniat că niciun lider european nu a susținut ideea organizării de alegeri în Ucraina în acest moment. Nu pentru că ar evita democrația, ci pentru că înțeleg exact jocul murdar al Kremlinului”, mai spune Bjola.

În opinia sa, alegerile vor avea loc oricum, mai devreme sau mai târziu, în Ucraina.

„Alegerile vor veni – dar vor fi alegeri autentice, transparente, libere. Nu vor fi o farsă electorală orchestrată de serviciile secrete, așa cum se întâmplă în Rusia de peste două decenii. Iar când vor avea loc, aceste alegeri vor marca un pas decisiv pentru integrarea Ucrainei în Uniunea Europeană – ca stat membru cu drepturi depline și partener egal în construcția unei Europe democratice și unite”, crede Bjola.

Pe de altă parte, există riscul ca Volodimir Zelenski să fie eliminat de ruși. Totuși, tentativele de până acum au dat greș.

„Cât despre riscul unui asasinat asupra lui Zelenski – da, pericolul este real și nu trebuie relativizat. Kremlinul este pe deplin conștient că Zelenski rămâne extrem de popular, iar o eventuală realegere a sa ar reprezenta un dezastru strategic – o legitimizare democratică pe care Moscova nu o poate contracara. În acest context, ideea unui asasinat capătă, din perspectiva Kremlinului, o logică rece și cinică. Rusia are un istoric bine documentat de eliminare a liderilor incomozi – prin asasinate, campanii de discreditare, intimidare sau șantaj. Să pretindă acum că apără valorile democratice este o insultă adusă inteligenței publice. Kremlinul nu respectă votul, nu respectă legea, nu respectă viața! Pe cei pe care nu-i poate controla îi elimină.

Iar întreaga sa retorică despre „tranziție democratică” în Ucraina nu este decât o perdea de fum care ascunde intenții destabilizatoare și imperialiste”, adaugă Bjola.

Alegerile sunt departe

Chiar dacă politicieni importanți din Ucraina ca Iulia Timoșenko sau Vitali Kliciko au vorbit despre necesitatea organizării unor alegeri, deocamdată este prematur de vorbit cine va avea prima șansă, consideră Bjola.

„În ceea ce privește potențialii contracandidați – Iulia Timoșenko, Vitali Kliciko, Petro Poroșenko – este prematur să discutăm despre o competiție reală în lipsa unui calendar electoral clar. Ucraina este încă sub lege marțială, iar prioritatea rămâne supraviețuirea națională. Ceea ce este totuși clar din sondaje este că majoritatea copleșitoare a populației respinge orice compromis cu Rusia. Prin urmare, orice candidat serios va trebui să rămână ferm ancorat într-o linie clară: pro-europeană, pro-NATO, anti-imperială.”

În opinia expertului, asistăm la zorii unei noi Europe, din care Rusia, cel puțin în forma sa actuală, nu face parte.

„Trebuie să înțelegem foarte bine: se construiește o Europă nouă. Iar Rusia, în forma sa actuală, nu face parte din ea. Ucraina, Republica Moldova, Georgia, Armenia – în ciuda ocupației, a șantajului energetic și a presiunii hibride – aleg, mai devreme sau mai tarziu, să se alăture unei civilizații a libertății, a statului de drept și a solidarității democratice. Lupta de azi nu este doar pentru teritorii – este pentru viitorul valorilor europene. Este o luptă între două lumi: una a libertății si prosperitatii- europene, cealaltă a fricii si mizeriei economice – Russkiy Mir. Și viitorul va aparține celei dintâi”, consideră Corneliu Bjola.

Rusia copiază la indigo fosta URSS

Academicianul Ottmar Trașcă explică, din perspectiva istoricului, ce ar însemna o nouă conducere în Ucraina sub egida ONU. În realitate, spune profesorul Trașcă, Moscova are un plan bine pus la punct. Și nu ar fi prima dată când Kremlinul ar acționa în acest fel. Ottmar Trașcă dă exemplul țărilor din Estul Europei care au intrat sub Cortina de Fier, în sfera de influență a fostei Uniuni Sovietice, imediat după Al Doilea Război Mondial.

„Noi știm foarte bine ce înseamnă un «guvern prietenos» cu Rusia. După Yalta, Stalin a cerut și a obținut împărțirea lumii în sfere de influență, iar Estul și Centrul Europei au revenit fostei Uniuni Sovietice”, spune Trașcă.

În țările din această parte a Europei, sovieticii i-au adus la putere pe comuniști. Iar comuniștii nu au făcut altceva decât să subordoneze aceste state Uniunii Sovietice și să devină țări vasale Moscovei.

„România a fost printre primele țări în care rușii au impus un guvern comunist și au falsificat alegerile. Guvernul Petru Groza, în care s-au aflat de fațadă și liberali, țărăniști și social-democrați, în fapt disidenți din aceste partide, a fost primul guvern comunist din istoria României. Au urmat altele, dar cu acest guvern a început sovietizarea și comunizarea României”, explică istoricul.

După România au urmat celelalte țări din Estul și Centrul Europei – Ungaria, fosta Cehoslovacie și Polonia. Iar țările baltice au fost incluse în Uniunea Sovietică.

„În Ungaria și în Cehoslovacia, sovietizarea și comunizarea au început puțin mai târziu. În Ungaria, situația s-a clarificat ceva mai târziu, doi ani după România. Iar Cehoslovacia a fost ocupată de germani, iar sovieticilor le-a luat timp să îi învingă”, mai spune el.

Istoria nu minte și arată care sunt planurile Rusiei, consideră academicianul. „E clar ce înțeleg ei prin «guvern prietenos». Dacă vor reuși să-și impună punctul de vedere, rușii vor ocupa Ucraina, chiar dacă vor masca acest lucru. Vor pune un guvern marionetă și vor întoarce țara, orientând-o în cu totul altă direcție”, mai spune Ottmar Trașcă.