Putin lasă Biblia și deschide Coranul. Izolată de Occident, Rusia își căută parteneri în lumea islamică

Rusia organizează, la 18 și 19 mai, la Kazan, un forum dedicat cooperării economice cu țările din ”lumea islamică”. Inițiată în timpul primului mandat al lui Vladimir Putin, această apropiere are acum o importanță strategică sporită într-un context de ruptură a liderului de la Kremlin cu Occidentul, după ce acesta o ordonat „operațiunea specială” – de fapt un război de agresiune – împotriva țării vecine, Ucraina.

Imaginea unei țări „multinaționale”

Organizarea acestui forum la Kazan nu este o coincidență: pentru statul rus, capitala Tatarstanului, situată la 800 km est de Moscova, este menită să întruchipeze coexistența religioasă pașnică în Rusia și să transmită imaginea unei țări ”multinaționale”. În această republică, subiect federal al Rusiei (entitate cu drepturi federale egale)  din regiunea Volga, islamul este implantat de secole. Iar populația tătară, de religie musulmană, este cea mai mare minoritate din țară.

”Tatarstanul este una dintre cele mai bogate regiuni din Rusia și servește, de asemenea, ca o vitrină economică”, explică Ivan U. Klyszcz, cercetător la Centrul Internațional pentru Apărare și Securitate din Tallinn, Estonia. ”Deoarece concentrează industrii și atrage investiții, are un profil care se potrivește pe deplin cu abordarea economică pragmatică a Rusiei”, adaugă acesta.

Rusia are 15 milioane de musulmani

Ca un semn al importanței acordate acestui eveniment, Marat Kușnulin, viceprim-ministru al Federației Ruse și, de asemenea, originar din Tatarstan, a fost numit președinte al comitetului de organizare. Scopul forumului este de a consolida legăturile cu țările care alcătuiesc Organizația de Cooperare Islamică (OCI) – în primul rând economice, dar și culturale și intelectuale. Fondată în 1969, această organizație interguvernamentală cu sediul în Arabia Saudită are 57 de state membre și pretinde că poartă ”vocea colectivă a lumii musulmane”, ”ale cărei interese le apără și le protejează”.

Digi24.ro

Cazul ciudat al miliardarului german care și-ar fi înscenat moartea ca să fie împreună cu amanta rusoaică la Moscova

Rusia are aproximativ 15 milioane de cetățeni musulmani, ”în sensul că aparțin unui grup etnic al cărui fond cultural este legat de islam. Bineînțeles, nu toți sunt credincioși și cu atât mai puțin practicanți”, spune Marlene Laruelle, director al Institutului de studii europene, rusești și eurasiatice de la Universitatea George Washington (Washington D.C.).

Locuind în principal în republicile din Caucaz și în regiunea Volga-Ural, ei reprezintă peste 10% din populația țării. Ca atare, Vladimir Putin a fost primul lider al unui stat cu majoritate nemusulmană invitat să ia cuvântul la summitul Organizației Cooperării Islamice (OCI) din 2003. Noul președinte rus intenționa să îmbunătățească imaginea unei Rusii care fusese degradată de războaiele din Afganistan și Cecenia.

Doi ani mai târziu, admiterea sa în OCI ca stat observator este o victorie diplomatică pentru Vladimir Putin. ”Integrarea Rusiei în acest organism a avut loc într-un context de noi tensiuni cu Washingtonul – în special în ceea ce privește Irakul – și a fost, de asemenea, un răspuns la dorința Arabiei Saudite de a-și reechilibra poziția în raport cu Statele Unite”, amintește Igor Delanoe, directorul Observatorului franco-rus, un think-tank cu sediul la Moscova.

Intensificarea legăturilor cu Orientul Mijlociu

Statul rus revendică astfel o anumită apartenență la ”lumea musulmană”. În general, Vladimir Putin nu ratează nicio ocazie de a sublinia unicitatea Rusiei, o țară ”multinațională” – unde conviețuiesc diferite naționalități – și multiconfesională. Pentru a-și asigura un releu de influență în această regiune a lumii, Rusia a înființat în 2006 un ”grup de viziune strategică”, prezidat astăzi de Rustam Minnikanov, liderul Tatarstanului.  Activitatea lui Minniakov, care a scăzut în contextul ”primăverii arabe”, s-a intensificat după anexarea Crimeei de către Rusia, când țările occidentale au decis să adopte sancțiuni economice împotriva Moscova: premisele rupturii dintre Putin și Occident.

Digisport.ro

Ilie Năstase a văzut "bijuteria" de 2,8 milioane € a lui Ion Țiriac și a făcut gluma zilei

De atunci, relațiile economice dintre Rusia și țările din Orientul Mijlociu s-au înmulțit. ”Reînnoirea generațiilor în monarhiile din Golf a permis această apropiere – pentru noile elite, războaiele din Afganistan și Cecenia sunt istorie”, notează Igor Delanoe. Nici opoziția puternică provocată de războiul din Siria nu a împiedicat această evoluție.

Diplomație paralelă, coordonată de Kremlin

Pentru analistul Observatorului franco-rus, personalitățile ruse care poartă această ”identitate musulmană” joacă un rol de ”mesageri”: în martie 2022, Rustam Minnikanov a fost primit de președintele senegalez Macky Sall, de exemplu. ”Această diplomație paralelă este coordonată cu puterea centrală, este în conformitate cu agenda politică a Kremlinului”, spune Ivan U. Klyszcz, pentru care se remarcă un alt musulman, Ramzan Kadîrov. Liderul cecen, care pretinde că are relații privilegiate în monarhiile din Golf, are o abordare care pare mai individuală.

Izbucnirea războiului împotriva Ucrainei a dat, în mod natural, o nouă dimensiune forumului de la Kazan, care este mai oportun ca niciodată: Rusia intenționează să își reorienteze parteneriatele economice și strategice. La 31 martie, Moscova a adoptat o nouă doctrină de politică externă care prezintă ”lumea islamică” drept un interlocutor privilegiat. Până acum, termenul ”islamică” era absent. Această evoluție, potrivit lui Igor Delanoe, „se înscrie în această narațiune a importanței civilizațiilor în reorganizarea ordinii mondiale”.

Sentimentul anti-occidental

În timpul călătoriilor sale oficiale, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a început să califice atitudinea Occidentului față de restul lumii drept ”colonială” – o judecată care alimentează o neîncredere deja înrădăcinată, în special față de Statele Unite. ”Percepția asupra Rusiei este cu siguranță mai bună în ‘lumea musulmană’ decât în Occident, dar această viziune pozitivă este exagerată de propagandă”, spune cercetătorul Ivan U. Klyszcz, care o atribuie unui puternic sentiment antioccidental și unei lipse de cunoaștere a realității din Ucraina. În plus, prezența pe teren a unui număr semnificativ de soldați din republicile caucaziene contribuie uneorim pe internet  la imaginea Rusiei ca fiind ”de partea musulmanilor”.

„Sudul global”, curtat de Moscova

Solicitate să condamne agresiunea rusă, țările din regiune au dat dovadă, în general, de reținere, refuzând să își sacrifice economiile în numele unui conflict ”imperial” considerat îndepărtat. Această reticență a fost observată și în alte părți ale lumii, în special pe continentul african. Acest ”Sud global” este cel pe care Rusia, acum izolată de Occident, intenționează să îl capteze, scrie France 24.

După o primă ediție la Soci în 2019, Rusia organizează un nou summit Rusia-Africa, la Sankt Petersburg, în această vară. ”Retragerea Rusiei poate fi văzută ca o victorie a Occidentului în Europa, dar în Sudul global nu există o victorie occidentală; dimpotrivă, războiul accelerează fragmentarea lumii, de-globalizarea și regionalizarea blocurilor strategice și a legăturilor economice”, analizează profesorul Marlene Laruelle într-o notă pentru Institutul Francez de Relații Internaționale (Ifri). ”Puterile regionale învață din modul în care Occidentul își duce războiul economic împotriva Rusiei și își consolidează autonomia față de instituțiile și mijloacele de presiune ale Vestului”.