Donald Trump a fost precaut în privința intruziunii dronelor rusești în spațiul aerian polonez, stârnind stupoare în cancelariile europene. Mai mult, şeful Casei Albe aproape că a acordat circumstanţe Moscovei, spunând aă e posibil să fi fost vorba de o greşeală a armatei ruse, fapt ce a stârnit imediat critici dure.
Primul care a sărit împotriva lui Donald Trump a fost ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski. „Nu, nu a fost o greșeală”, a scris acesta. La rândul său, fostul campion mondial la şah Garry Kasparov, critic vehement al Kremlinului, a comentat: „Așa cum am prezis, Trump cataloghează această fapt drept o greșeală, chiar mai repede decât o face Kremlinul!”. Mai mult decât atât, Kasparov l-a numit pe Trump drept aliat al ruşilor şi spune că „oricine crede că președintele SUA va apăra statele NATO trăiește într-o lume fantastică. Europa nu a luat în seamă o mulţime de semnale de avertisment și, în curând, nu doar civilii ucraineni își vor pierde viața”.
Comentatorii de politică externă consideră şi ei că faptul că „prima provocare militară a lui Putin împotriva NATO a fost întâmpinată public cu o ridicare din umeri din partea Casei Albe, garantează practic o escaladare din partea Rusiei”, astfel că îngrijorarea în Europa a crescut chiar mai mult decât miercuri dimineaţa, după ce dronele ruseşti au intrat adânc în interiorul Poloniei.
În timp ce Donald Trump are o atitudine ambiguă față de invadarea spațiului aerian polonez de către dronele ruseşti, ca răspuns la acest incident Germania a anunțat că va intensifica supravegherea spațiului aerian de deasupra Poloniei, astfel că numărul de avioane Eurofighter va fi dublat de la două la patru. De asemenea, desfășurarea acestora va fi prelungită până la sfârșitul lunii decembrie. În acelaşi timp, Polonia a restricționat traficul aerian de-a lungul frontierei sale de est ca măsură de securitate, în timp ce Franța va furniza trei avioane de vânătoare Rafale pentru a monitoriza frontiera de est a NATO.
„Dacă Trump reacționează slab, Putin va ataca din nou”, avertizează Liana Fix, expertă în probleme ruseşti la Consiliul pentru Relații Externe din Washington. Interesul Rusiei este să demonstreze „că atât garanțiile de securitate pentru Ucraina, cât și obligația statelor NATO de a oferi asistenţă sunt o iluzie sub mandatul lui Donald Trump”, avertizează experta. Ea se așteaptă ca acest tip de atacuri să continue, „până în momentul în care europenii vor spune: Avem nevoie acum de sprijin american. Iar dacă acesta nu vine, atunci NATO este demascată ca o iluzie”, mai spune ea.
La Berlin, Varșovia și alte cancelarii europene, politicienii sunt din ce în ce mai nedumeriți în legătură cu ceea ce își dorește de fapt Trump. Expertul în Rusia, Liana Fix, vede trei posibile motive pentru care SUA nu se ridică la nivelul așteptărilor europenilor, având în vedere escaladarea situației din Ucraina. „Una dintre posibilităţi ar putea fi aceea că Washingtonul nu vrea să-și folosească toate săgețile. Ceea ce este însă doar parţial plauzibil, deoarece Trump abia dacă a folosit până acum câteva săgeţi”, spune ea.
A doua explicație posibilă este că, în viziunea lui Trump asupra lumii, există țări și lideri puternici și slabi. La același nivel cu el îi vede pe Putin și pe președintele chinez Xi Jinping, explică Fix. „Aceasta este o înțelegere complet diferită a situaţiei comparativ cu conceptul de rivalitate al marilor puteri, care a stat la baza abordării strategice a lui Joe Biden. Trump vrea să încheie afaceri cu aceste țări puternice”, adaugă ea.
A treia posibilitate, spune experta, este că Statele Unite, în afară de sancțiuni, nu ar avea de fapt aproape niciun instrument de presiune împotriva Rusiei. De la preluarea mandatului pe 20 ianuarie, Donald Trump nu a impus nicio sancțiune Moscovei și nici nu a autorizat noi ajutoare militare pentru Kiev. În schimb, Pentagonul a înghețat temporar livrările de arme către Ucraina, cooperarea serviciilor de informații a fost suspendată pentru scurt timp, iar acum ministerul condus de Pete Hegseth ia în considerare chiar eliminarea programelor de securitate cu statele baltice.