RADAR TV: Alibec, mărul stricat al discordiei şi Cristian Tudor Popescu, profetul fals: Noi nu suntem „hoitari”!

Delirul lui Ionuţ Chirilă continuă vivace

• În tinereţea mea zburdalnică, de la începutul anilor ’90, s-a întâmplat să cunosc un doctor cu simţul umorului, undeva, pe la Costineşti. A fost o noapte de pomină, în care, după îndelungate navete de bere, am dus o domnişoară la dispensar, după ce nefericita avusese inspiraţia să-şi luxeze glezna fină, în acordurile suave ale melomanilor de la Metallica. Până la urmă, amuzaţi, l-am întrebat pe medicul despre care vă povesteam şi care se găsea, de asemenea, într-o perfectă stare de conştienţă bahică, cum se vindecă delirium tremens. Omul a răspuns firesc: ”Cu un alt delirium, dimineaţa”. Şi acum să ne întoarcem la sport. Auto-intitulatul antrenor Ionuţ Chirilă pare să perfecţioneze la maxim teza doctorului din Costineşti, pentru că atacurile sale la adresa lui Mircea Lucescu denotă o formă rară de patologie, încă inexplicabilă pentru cercetători. “Am fost dat afară de Securitate! Lucescu nu a acceptat niciodată ca eu, fiul lui adoptiv, să-i fiu superior lui Răzvan”, sunt doar câteva dintre elucubraţiile pe care antrenorul le-a lansat în spaţiul public pentru colegii de la GSP.

• Ciudate energii ne mai guvernează în perioada asta, dacă stau să mă gândesc că, poate pentru prima oară, mă aflu pe aceeaşi lungime de undă cu Loţi Boloni, care a declarat pentru Adevărul:” Din păcate, am văzut că se vorbeşte prea mult după acest egal cu Sporting. Se face prea multă gălăgie! Cineva (n.r. Alibec) a spus că “le-am dat unora peste nas”, iar pe mine mă deranjează o astfel de atitudine. Păi, cu asta se ocupă Alibec? Îmi permit să le dau un sfat celor de la Steaua: le-aş sugera să vorbească mai puţin. Vorbind mult, există şanse să vorbească prostii. El (n.r. Alibec) ar trebui să-şi vadă de joc, în loc să trăncănească despre datul peste nas. Am mai văzut o declaraţie, dar nu mai ştiu de cine a fost dată, cum că Steaua redevine ce a fost. Ce tupeu! Deocamdată, Steaua e la ani lumină distanţă de ce a fost! Voi, cei din ţară, sunteţi entuziasmaţi de Alibec, dar eu am alte standarde după ce i-am văzut pe Lăcătuş şi pe Majearu”. Bravo, Loţi baci! La ce să te aştepţi, de la o echipă a cărei vedetă dă mai mult din mâini şi dirijează circulaţia pe gazon cu o eleganţă care îi gelozeşte şi pe cei mai experimentaţi miliţieni, iar patronul Gigi oferă declaraţii hilare, precum “dăm război cu Sporting, dar nu ne hazardăm!”.

Andrei Vochin şi tonomatele de venin

• La Dolce Sport, Andrei Vochin le-a închis gura căutătorilor de noduri în papură care susţineau, fără dovezi, că FRF n-ar fi negociat aducerea lui Lucescu senior pe banca Naţionalei. “Eu spun că ar fi bine să îl întrebaţi pe domnul Mircea Lucescu dacă a fost contactat de preşedintele Răzvan Burleanu după EURO 2016. Mai mult de atât, este foarte greu să înlocuieşti un salariu de jumătate de milion de euro (n.r. leafa lui Daum) cu un salariu de trei milioane de euro (n.r. pe care Lucescu îl are acum la naţionala Turciei). Cu Olăroiu, chiar eu am discutat! Mi-a spus foarte clar că el are un salariu bun acolo (n.r. la Al Ahli Dubai), o clauză de reziliere imensă şi nu poate să-şi permită să vină la echipa naţională. După ce am clarificat toate aceste aspecte, pe care Oli le ştie, apar fel de fel de oameni care vor să fie binevoitori şi să spună că noi n-am vorbit niciodată cu Olăroiu sau că Olăroiu ar fi venit gratis”, a dezvăluit Vochin. Ce mai încoace şi încolo, în telenovela echipei naţionale suntem cu toţii “turişti în infern”, vorba lui Emil Cioran.

• Cunoscutul Ovidiu Ioaniţoaia a pus punctul pe i după înfrângerea categorică a Viitorului:” Poate nici Hagi nu înţelege ce se întâmplă, dar ca să vinzi sau să dai doi jucători înaintea acestei duble înseamnă că nu vrei performanţă. Luai banii aceia şi după meciul ăsta!”. Cine ştie care o fi „miezul” afacerii, poate că Hagi fusese strâns cu uşa taman atunci, că nu toată lumea se poate lăuda cu paralele Sfântului Gigi Chiaburoctonul…

Digi24.ro

Misterul unei crime a fost elucidat după 30 de ani. Mărturia unui copil de 4 ani i-a dat de gol pe autori

• După ce ne-a torpilat urechile, afirmând că printre stranierii lui Salzburg „la mijloc se află şi un austriac”, Emil Hossu Longin a avut şi dreptate: ”Le tremură picioarele precum frunzele fundaşilor centrali ai Viitorului”. În schimb, Marian Olaianos confundă oamenii cu obiectele: ”Cicîldău îmi place. E unul dintre puţinele lucruri bune!”. Oricât s-ar lucra în laboratoarele TVR la formula medicamentului pentru extragerea limbajului de lemn şi a lipsei de inspiraţie din vocabularul comentatorilor sportivi, e greu de crezut că va putea cineva să se joace de-a Marele Magnet, capabil să adune toată pilitura de lipsă de talent, risipită pe culoarele instituţiei şi s-o încuie într-un loc sigur, de unde să nu mai poată ieşi la iveală niciodată!

Radu Naum, între spaima interlocutorilor şi revolta cluburilor

• Radu Naum insistă cu demiterea lui Daum, pedalând pe neconvocarea lui Alibec, care a devenit deja o problemă naţională. Cine ştie, i-o ieşi sau nu pasenţa selecţionerului, cu siguranţă vom afla. Totuşi, „problema naţională” ar trebui să fie faptul că stăm într-un singur atacant de calibru sau, dacă vreţi, „într-un singur Alibec”. Tragedia este că dacă nu apar, probabil din neant că din altă zonă este practic imposibil, câţiva goleadori de valoare şi măcar un jucător cu alură de lider de echipă, speranţa va rămâne cea mai ieftină (dacă nu cumva unica) sursă de existenţă a fotbalului românesc, cel puţin în privinţa Naţionalei. Aici e buba, lipsa soluţiilor. Acelaşi Radu Naum i-a năucit, însă, total pe invitaţii Ion Crăciunescu, Gabi Balint şi Narcis Răducan:” Mie îmi place să se afle adevărul, dar dacă păcăleşte e ok!”. În surda şi lucioasa sa neputinţă, Răducu’ îşi pune interlocutorii în posturi ingrate, pentru că aceştia nici nu mai ştiu cum să reacţioneze. Să-l ia la mişto, precum Ilie Dumitrescu, sau s-o ia, mai bine, ei la goană, de frică să nu se îmbolăvească de atâta „spirit” contagios…

• Acelaşi Radu Naum a trezit furia conducătorilor clubului ACS Poli. „Pornirile jignitoare la adresa clubului nostru au demarat din vara anului trecut, atunci când clubul nostru a început campionatul cu o penalizare de 14 puncte. Spre mâhnirea lui Radu Naum, Poli Timişoara a reuşit o salvare istorică”, scriu cei de la Poli într-un comunicat oficial adresat postului Digi Sport. Aşadar, nu suntem singurii care remarcăm “comiterile” maestrului. Las’ că-i bine, unde-s doi, puterea creşte, iar zurliul o păţeşte! Din păcate, însă, telespectatorul… plăteşte!

Guriţă cu fustiţă

• Meciul Juventus Bucureşti-FCSB (scor 1-2) ne-a demonstrat că roş-albaştrii au mână bună, în materie de transferuri. Proaspăt adus la echipa lui Dică, Artur Jorgică a dat un autogol de generic, chiar în primul minut. Vorba clasicului George Dobre, „rar mai vezi aşa ceva!”. Sigur, meciul s-a jucat în zodia hilarului, dat fiind că şi Călinţaru i-a pasat portarului Niţă, din lovitură de la 11 metri, în ultimul minut, chestie care era să-l păgubească pe Bărbulescu de câţiva pumni, dacă nu cumva, din ce s-a sugerat fin, chiar aşa s-a şi întâmplat. Ce să-i faci, sunt unii domni pentru care horoscopul zilnic e un chin mai mare decât al lui Prometeu, pentru că planetele se aliniază numai în poziţii obscene, în ceea ce-i priveşte…

Digisport.ro

Victima luptătorului suspendat pe viață a răbufnit: ”Toată lumea i-a cerut”. Ce a pățit după episodul fără precedent

• La Dolce Sport, Gheorghe Chivorchian l-a luat la mişto pe Sile Samuilă, care încerca să cosmetizeze scandalul dintre jucătorii lui Juventus:” Dacă nici tu nu te cerţi cu soţia, atunci nici Bărbulescu nu s-a certat cu (sâc, cacofonie!) Călinţaru!”. Adevărul este, Sile, ca emisiunea să aibă un impact, musai tre’ să cadă şi nişte capete…

• Cosmin Contra se tine de pamflete, la conferinţele de presă: “Dacă Steaua se va califica în Ligă, va fi un miracol. Ei oricum sunt calificaţi în grupele Europa League şi consider că orice formaţie care reuşeşte un astfel de lucru înfăptuie mici miracole. Am o fustiţă pregătită de doamna mea. Asta e, dacă dăm declaraţii pe care nu trebuie să le dăm. Am vrut să fac o glumă, dar dacă se ia în serios acest lucru, probabil voi ajunge să port şi fustiţă”, a râs “Guriţă”. Ei, ce spectacol ar putea crea Contra, dacă s-ar tine de cuvânt! Să ni-l imaginăm într-o ţinută ţipătoare, cu decolteu gri metalizat, volănaşe bleumarin şi cu nişte mărgele de sticlă şi astfel am putea reface atmosfera haut-couture de la prezentările de modă autohtnone, originale şi pline de stil. Vrei Guriţă? Dă-ne o fustiţă!

O lacrimă pentru un munte, Costică Ştefănescu

• Înaintea meciului Viitorul-CSU Craiova, jucătorii echipei oaspete au afişat un banner în memoria regretatului Costică Ştefănescu. Din păcate, dincolo de durerea care încă îi încearcă pe fanii olteni şi pe iubitorii fotbalului, destinul fostului căpitan al “Craiovei Maxima” (care s-a sinucis la 20 august 2013, deoarece nu mai suporta boala..) este emblematic pentru felul în care, uneori, joaca le poate juca cele mai amare feste inclusiv unor oameni puternici, precum munţii. Dumnezeu să-l odihnească!

• De ce comentatorii tv nu intră niciodată în silenzio stampa? Iată o întrebare la care ne-ar putea răspunde şi Ionuţ Angheluţă, de la Digi, care a relatat ostilităţile din meciul de la Ovidiu, încheiat cu victoria oltenilor, cu scorul de 2-0. Pur şi simplu, Angheluţă ne-a demonstrat că este cititor pe buze şi mai ales ghicitor de gânduri: ”Mangia îi reproşează lui Gustavo, cum de n-ai văzut canionul acela care se căscase?…” Din ce am auzit, CIA l-a luat deja în vizor pe Ionuţ, aşa că dacă cumva nu veţi mai auzi de el, să nu credeţi că e vorba despre o dispariţie miraculoasă “într-un canion cât China” (ca să-l cităm tot pe maestru), nici despre teoriile conspiraţioniste, ci despre un contract baban în altă meserie, care va spori binele şi progresul omenirii şi aşa afectate de alţi martalogi, colegi de serviciu de-ai lui Angheluţă.

• La Dolce, microfoanele de fond au redat foarte clar reacţia spectatorilor supăraţi, de pe stadionul din Ovidiu: ”Râmnicene, mai jucăm şi noi fotbal?”, “Bagă-l pe Buzbuchi!”, “Gică, bagă copiii!!!”… Sigur, în materie de sfaturi, majoritatea suntem buni, iar minoritatea foarte buni, dar e clar că jocul Viitorului s-a schimbat în foarte rău, după plecările unor fotbalişti. Şi Hagi îşi arată cumva limitele în materie de antrenorat, pentru că nu poţi rămâne încremenit în acelaşi sistem 4-3-3, după şase meciuri în care n-ai reuşit să marchezi. Iată de ce nu-i de mirare că, în plin sezon estival, atmosfera s-a schimbat pe litoral dintr-una de tipul Euforie Nord, în alta proprie unei eclipse totale de soare.

• După CFR-Voluntari (scor 2-0), reporterul Dolce Sport excela în a-l întreba pe Hoban (fotbalistul fiind vizibil jenat…) dacă nu trebuia să fie convocat la Naţională. Păi dacă meseria jucătorului e să se autopropună, de ce menirea întrebărologului n-ar consta în a se da singur afară?

Simona Halep, rapidista perfectă!

• În seara de duminică, adică în ziua în care s-a disputant finala de la Cincinnati, speram cu toţii ca Simona Halep să devină Regina Nopţii, numai că românca s-a ofilit în doar 57 de minute. 1-6 şi 0-6 cu Muguruza e, într-adevăr, o surpriză! În debutul transmisiei, Cristian Tudor Popescu, care a comentat meciul alături de Silviu Zancu la Digisport 2, era optimist:” Cred că Simona Halep se află într-un moment al vieţii în care e aproape de propria devenire. Când aţi mai văzut-o aruncând cu racheta sau vorbind singură, ori certându-se cu antrenorul, lucruri pe care le făcea acum 2-3 ani?”… Ei bine, mai bine tăcea din superstiţie, pentru că Simo a comis-o din nou, deşi toţi am fi vrut ca CTP să fie prorocul ideal! Numai că, experimentatul tenisolog n-a înţeles că fata se găseşte în ipostaza unui alpinist căruia îi e frică de culmi. De altfel, antrenorul Darren Cahill i-a spus Simonei exact ce sugerau şi cei doi comentatori: ”Trebuie să-mi arăţi că şi acum continui să crezi! Nu mai da pe centru, cu obstinaţie şi atacă pe serviciul al doilea!”. Domnişorica a făcut exact invers! A pierdut meciul psihic cu ea însăşi, dar trebuie să înţelegem şi că nu toţi oamenii pot performa în regim de tensiune, însă, în linişte şi cu reflectoarele pâlpâind, nasc minuni! În primul rând, Halep a cedat… pleonastic, adică exact acolo unde excela: Nu a atacat! La fel de pleonastic cum a spus şi acelaşi CTP, copleşit de supărare:” L-ai pierdut (n.r meciul), uită-l cât mai repede din minte!”. Problema e că românca şi-a uitat, deja, propria deviză, „am venit să mă bucur de tenis”. Atenţie, e o stare de spirit similară cu aceea din jurul Rapiduleţului, o echipă care s-a autodistrus tot graţie „farmecului vieţii”… Noi îi ţinem pumnii în continuare şi nu doar ca să-i facem în ciudă aceluiaşi CTP. Vorba şlagărului: „Noi nu suntem „hoitari”,/ Noi nu suntem „hoitari”/Ura, drăguţa mea, noi nu suntem „hoitari”!!!”. Nu de alta, dar aşa a „prezis”, din nou eronat, eminentul gazetar. N-a fost nici seara CTP-ului! Game over!

• Această rubrică este un pamflet şi va fi considerată ca atare.