Radar TV: România Contra Olanda sau amurg cu proşti!

• Echipa Naţională de iluzii a României a încheiat anul aşa cum l-a început. În genunchi! Nimic mai logic… După victoria de moral cu Turcia (dom’le, io cred că, boier cum e domnia sa, nea Mircea ne-a lăsat să câştigăm, nu de alta, da’ să mai creadă şi poporu’ lu’ Mafoame în veleităţile sale de lider zonal…) a picat înfrângerea firească în faţa Olandei. Scorul (0-3) a sunat ca un „hârşt” castrator în urechile ălora care s-au apucat să jubileze, crezând că, peste noapte, în loc de bărbi şi de unghii ne-a crescut o echipă de fotbal, mai ceva ca iepurele magic din pălărie. Până la urmă, e logica simplă a lucrurilor româneşti, ca după o merdenea rece să vină o bere caldă şi după un succes amăgitor să apară o înfrângere, care să ne mai trezească un pic din beţie. Pentru că, de fapt, cam asta e starea Naţionalei noastre, mahmură dar vioaie, asemenea pilangiului ce bea ca să uite că e alcoolic 🙂.

• Mihai Mironică a fost amuzant, la microfonul ProTV, unde s-a căznit să-l ridice în slăvi pe Budescu:” Costică face mingea mai mică”… Din păcate, mister Şuncă şi ceilalţi coechipieri ai săi au făcut mingea atât de mică, încât nici ei n-au mai văzut-o, iar la final le-a filat lampa, ca să rămânem în contextul melodiei pe care o parafraza inspirat comentatorul. Am avut parte de un alt meci în care am jucat împotriva noastră, însă de data asta corect ar fi „Contra” şi nu „împotriva”. Echipa României e o babă potângă, da’ uneori amuzantă, precum madama din bancu’ ăla celebru, de pe vremea lui Ceapă, când, surprinsă fără bilet în autobuz, săraca surdă îi spunea controlorului:” Ce zici, maică? Aaa.. Păi şi eu sunt Contra lor!”.

• Atunci când nimic nu merge şi când condoleanţa cântă la pian, apar şi frustrările. „Anumite lucruri nu se vor schimba niciodată în privinţa lui Alibec”, a decretat protevistul Mihai Mironică. Cu toţii suntem supuşi transformării, dar dacă, la o asemenea vârstă, îţi permiţi să fii „atât de” radical, precum un bătrân ursuz şi uzat, bolnav de ură, iar o televiziune îşi permite luxul de a se târî singură-n praf, oferindu-ţi microfonul şi dreptul la părere, înseamnă că şansa ta în materie de maturizare e similară cu numărul golurilor marcate, marţi seară, de Naţionala României. Până la urmă, orice echipă are parte de comentatorii pe care-i merită, numai că, pe lumea asta, numai proştii şi catârii sunt radicali!

• Apropo de Alibec, pentru că deja a devenit un caz „mai” naţional decât Simona Halep… Cei care îl crucifică azi pe atacantul de la FCSB, ieri îi pupau statuia-n fund. Pe vremea în care noi îl urecheam şi chiar aveam motive, „deontologii” îşi creionau idoli din mucava. Acum, când acest om îşi caută disperat identitatea, când a demonstrat în sfârşit că are talent, dar soarta şi orgoliul i-au jucat feste, s-au trezit toţi să-i pună piedici pe clanţă, în loc să-l ajute să se ridice. Care e interesul naţional, să-l demolezi pe Alibec sau să-l înveţi să crească? Măi, Mironică, inspiratule! Da’ dacă-i intra şutul ăla, de care ai făcut tu mişto, la vinclu, devenea erou alde Alibec? Parcă aud comentariile:” O execuţie à la Messi!, etc”… Oricum, indiferent cât de prost a lovit băiatul ăsta mingea, metafora lui a fost infinit mai bună decât „constatarea” lu’ matale!

Ganezu’, un turbat scăpat pe la ProX

• La Digi Sport, Gică Popescu l-a urecheat pe Contra, pe motivul nefolosirii lui Bancu şi Băluţă. Selecţionerul s-a apărat, ca un şcolar prins în timp ce fuma în closet: ”Planurile mi-au fost dejucate de accidentarea lui Bălaşa, la încălzire!”. Halal gândire, marfă de logică, meserie de mentalitate! Aşadar, toată strategia Naţionalei României stătea în crampa lu’ Bălaşa, precum un tanc căruia i-a picat o piuliţă… Uneori, nu înfrângerile sunt umilitoare, ci modul în care ştii să încasezi o palmă. De la viaţă!

• Răzvan Burleanu are pile la Enel! Şi la Secu!! Păi e simplu, nu vă miraţi… Cum i-au şoptit spionii că scriem despre minunatele peripeţii din meciul cu Olanda, mahărul de la FRF s-a concentrat ca Darth Vader şi ne-a tăiat lumina-n cartier, vreo trei ore, cât să se decongeleze congelatoarele şi să ne crape calculatoarele. Numai că, nea Burlene, ne-am luat repede două găleţi pline de curent electric de la Alimentara, iar între timp am şi notat, ca pe vremuri, cu creionu’ chimic, toate ideile şi ţi l-am trimis pe junele Contra la Falimentara!

• Aşa cum era firesc (şi n-o spun din patriotism „local”!), fanatik.ro a oferit cel mai matur titlu, referitor la jongleria cu „portocalele”:” Ăia în criză ne-au pus în fund!”. Dragi colegi, cum a zis Coana Leana? „Staţi la locurili voastre!”… Mai e mult până la fund, credeţi-mă, cu Naţionala asta ne putem face şi mai apocaliptic, de rahat!

• Curat lucru, a fost Noaptea Minţii! România pierde cu Olanda, dar Ionel Ganea face o criză de nervi la adresa lui… Lucescu. „E cel mai mare trădător de ţară! S-a vândut la turci!”, s-a isterizat micul turbat, la ProX. Aşa ne trebuie, dacă oferim „dreptul la opinie” unor inşi cu păr pe creier şi cu sufletul pătrat! Salutare, Românica, oriunde te-ai afla :)!

Digisport.ro

Arpad Paszkany s-a afișat cu noua iubită, cu 24 de ani mai tânără, iar acum s-a aflat totul: femeia a rupt tăcerea

ECCE Ştiinţa Plus suspensoare din noua colecţie de toamnă-iarnă „Gigione”

►Gigi Becali a reacţionat în stilu-i caracteristic în “Sexgate-ul” de la FCSB. Reacţia latifundiarului, care s-a dezlănţuit la WOWbiz, a fost mai mult decât savuroasă, astfel că v-o prezentăm fără corecturi şi cu “matricea” gramaticală şi “filosofică”, ştampila personalizată, inconfundabilă, a finanţatorului roş-albaştrilor. Ce mai, tipul a fost mondial! Iată ce a vorbit despre Ada, juna care s-a iubit pentru o vreme cu Ovidiu Popescu şi care susţine că ar fi fost agresată atât de către soţia acestuia, cât şi de nevasta unui alt fotbalist: “Atracţie? Să ai atracţie de bărbaţi însuraţi, înseamnă că eşti c..ă! Eeee, a tras-o puţin de păr… M-am interesat. A tras-o puţin de păr, nu a bătut-o! Când vezi bărbat cu verighetă, să te aştepţi la asta. Când observi verigheta, fugi! Eu vreau să fie morali, dar nu scrie în contract că nu are voie să aibă amantă. Mă bucur că a fost înainte de căsnicie, că doreşte să fie fidel acum soţiei sale. Fetelor, care aveţi atracţie, dacă ieşiţi cu bărbaţi căsătoriţi, să vă mai aşteptaţi să vă păruiască nevestele. Eu l-am angajat să fie fotbalist, nu i-am cerut să fie fecior!”. Păi, da, că mai ştim noi pe unu’ care a scris la examenul de admitere, la jurnalism, „ce are Kant cu prezervativu’?”… Totuşi, ca să-şi menţină jucătorii în formă, după asemenea aventuri obositoare, Gigi ar trebui să reinventeze moda suspensoarelor, a căror origine se pierde în negura vremurilor… Se spune că, dinaintea apariţiei Mioriţei, în satele de ciobani, mândrele îşi alegeau bărbaţii după mărimea suspensoarelor, confecţionate din blană de oaie. Cum venea unu’ la peţit, cum prezenta la raport şi suspensorul. Şi uite aşa s-a scris istoria! Nu istoria FCSB 🙂 …

►La Telekom Sport, Dan Alexa inventa cuvinte. Iată ce a emanat, văzând o ratare monumentală, într-un meci de fotbal feminin: ”Aş fi făcut un comentariu, dar aş fi acuzat de misogism !”. Dom’ le, să ştii că problema feministă nu e egalitatea între sexe. Asta-i o prostie! Cheia e riscul întâlnirii dintre ele! Acelaşi Dan Alexa a mai fost, încă o dată, savuros, atunci când ne-a informat că „Mihai Stoica are un ego care dă pe afară”. Problema lui Meme nu este orgoliul, care, în unele situaţii poate fi catalizator, ci faptul că, uneori, îşi smulge masca eleganţei şi a civilizaţiei, arătând mulţimii ce băiat de cartier stă în fruntea bucatelor.

►Apropo de MM ăsta, ca nu mă pot abţine (este părerea mea, asumată), am citit pe fanatik.ro că s-a dublat preţul ouălor. Meme a ieşit de la bulău cu o frenezie demnă de Zorro, ca şi când nici usturoi n-a mâncat, nici parai n-a pupat. După ce a rezistat cuminte vreo câteva etape, peizanu’ satului a sărit la intimidare şi nu se lasă nici acum, când intră iarăşi în scandaluri mondene. „L-am apărat, deşi nu e prima oară!”, s-a dezvinovăţit el, susţinând gagiul „Memeluşei”. Păi, bă, băiatule, eliberatule sau cum vrei să-ţi mai zic, nu stii?, când te bagi în troacă, te manâncă porcii! Sau, ca să fiu mai scurt, aşa s-a învăţat şi ginerică, atunci când s-a fleoşcăit în albie cu matale.

Hai, ciocoflendere, acasă! Că eşti băiat „giorno”…

►La Telekom Sport, Sile Tudor Samuilă a prezentat o fotografie care îl înfăţişa pe Florin Piersic, pupându-l pe obraz pe ciocoflenderul Mircea Lucescu. Într-adevăr, prezenţa lui Il Luce la Cluj a fost unul dintre evenimentele de referinţă ale anului. Toată lumea a venit să-l salute, de la suporterii de sub Feleac, până la copiii din Hunedoara. Asta înseamnă să contezi pentru oameni şi în istoria unei ţări, nu să te spargi în figuri la televizor şi să faci paradă cu ce anume ai citit şi nu ai înţeles. Mister, sunteţi pe recepţie? Din păcate, Il Luce a cam căzut din piersic în faţa ziariştilor turci, care l-au invitat, mai mult sau mai puţin politicos, să alunge monotonia şi să rămână în România. Nu ne-ar deranja, că Nea Mircea-i băiat „giorno”, are experienţă în beregăţitul arbitrilor, vorbeşte la TV ca duhovnicii şi nu bagă tare-n boxe muzică de la „Scala” din Milano :).

►Eduard Zelgin l-a întrebat pe mereu durul Ionel Ganea dacă i-a întins mâna lui Răzvan Burleanu, iar fostul internaţional i-a răspuns, hâtru: ”Da’ ce, căzuse undeva, ca să-i întind mâna?”. La începutul jocului de la Cluj, câştigat de România în faţa Turciei, cu scorul de 2-0, presidente Burleanu i-a oferit lui Lucescu un tricou omagial, care avea legată eticheta cu preţul, poate s-o simţi Nea Mircea să achite „onoarea” ce i s-a oferit. Domnu’ Burleanu rămâne acelaşi corporatist veros, de-a dreptul diabetic, ale cărui răni nu se închid decât cu bani lichizi. Da’ mai bine nu mai râdeţi de el, că-i răzbunător şi să vedeţi ce hăhăială o să fie, când o să tăiaţi stuf în Deltă, mama voastră de umorişti!

►Radu Naum s-a chinuit să bată recordul în materie de pisălogeală, până când Dică i-a retezat-o: ”Hai să schimbăm subiectul!”. Până atunci, de vreo 4 ori îl întrebase obsesiv moderatorul „îţi spune patronul pe cine să bagi în echipă?”, iar tehnicianul îi repeta, invariabil, „Nu!”. Chiar şi atunci, Naum îi replica doct, „da’ dacă nu faci cum îţi spune”, semn că nu pricepuse nimic. Realizatorul a devenit un clasic în viaţă şi din acest motiv apare în fiecare rubrică a noastră. Când şi-a început emisiunile, telespectatorii stăteau ca la Antipa, de parcă aveau toţi vată-n nări, nepricepând umorul involuntar al Răducului. Dar după vreo cinci-şase apariţii, deja râdeau şi scaunele de sub ei…

Amnezii şi cacofonii, marca Pro da’ mulţi

►În timpul comentariului de pe ProTV, Costi Mocanu ne-a informat că, în ultima parte a mandatului, lui Daum i se spunea „nea Cristi”. Ca să respectăm adevărul istoric, noi, cei de la fanatik.ro, l-am botezat, încă din luna martie, într-un titlu deşucheat: „Nea Christoaphe, să nu se mai întâmple!”. Revenind, cu Daum lucrurile au stat aproape ca în privinţa Prinţului Charles, pe care sătenii din Viscri îl alintă „nea Şarlă”, numai că neamţul n-a fost deloc popular precum Alteţa Sa şi a mai fugit şi cu chiseaua cu dulceaţă de euroi. Unii l-am apreciat, dar el ne-a tratat cu răceală. Apoi, rezultatele nu l-au ajutat şi ştim cu toţii ce s-a întâmplat. În mandatul lui Contra, situaţia pare să se fi schimbat şi nu mai avem un selecţioner desprins din serialul „Şi roboţii plâng”. Indiferent de rezultate, jucăm altceva şi observăm o atitudine diferită. Interesant este că, în amicalul cu Turcia, am ginit fotbalişti care erau selecţionaţi şi pe timpul lui Daum dar care, pe vremea aceea, dormeau pe ei. Poate că nu pricepeau ce le explică neamţul, poate că nu erau aşezaţi corect în teren sau poate că, pur şi simplu, nu s-au rupt cu firea. Aşa, ca să-l „facă” pe selecţioner, nu ca să nu-l deranjeze pe Pandele… Nu, nu e scenarită, pentru că asta a fost, ani de zile, meteahna numărul „eins” (cum ar zice Daum) în fotbalul mioritic: subminarea antrenorilor. Dar, nu-i aşa, nu avem de unde şti ce s-a petrecut exact, în spatele cortinei… De altfel şi Ioana Cosma dădea senzaţia că ar fi bănuit ceva: ”Poate că pare ciudată această plăcere de a juca”. Chiar aşa, în lipsa coloanei vertebrale, să ne fi transformat în sacul de box al Europei?!

►Acelaşi Costi Mocanu l-a botezat pe cel mai tehnic jucător român, din partida cu Turcia: ”Ciprian Budescu”. Apoi, l-a „năşit” şi pe „Costel PantilimAn”. Să-i dea băieţii, repede, mielu’, ca să nu-i punem noi mileu’ pe televizor… Din păcate, în timpul aceluiaşi comentariu, am avut parte iarăşi de parfumatele şi eternele cacofonii: ”Andone, fotbalistul lansat în epoca căpşunarilor”. Şi uite aşa, deşi unii dintre noi ţinem regim, suntem obligaţi să îngurgităm, seara, tocăniţă de gafe, la „tembelizor”.

►La Cluj, am avut parte de un public-amiral! Mai întâi, suporterii i-au scandat numele lui Niţă, căruia i s-a făcut dreptate. Apoi, şi-au primit, pe drept, ovaţiile Budescu şi Alibec. Nu ştim cât am reînvăţat să jucăm fotbal, dar poate că am reînvăţat să fim români.
Haţegopteryx, un mânjit!

►Pintilii, sărbătoritul zilei, a fost bătut cu frişcă, în direct, în timpul interviului de la final. Asta spune multe despre noua atmosferă de la Naţională, spre deosebire de felul în care se prezenta situaţia în vremurile crispaţilor Nea Puiu, Nea Piţi şi chiar Nea Christoph. Ce să-i faci, fotbaliştii cu frişca, arbitrii cu blaturie. Nu vedeţi ce frumos creşte Haţegan?

►Apropo de Haţegan, nu numai Ion Crăciunescu l-a făcut varză, la Digi, după prestaţia mizerabilă din meciul Irlanda de Nord-Elveţia, ci şi presa de peste Canalul Mânecii: ”Hidos de ieftin”, „curvă”, „penalti ca o parodie”… Şi ne mai mirăm că pe unii dintre noi îi consideră toţi hoţi… E greu de spus dacă sub coviltirul minţii lui Haţegopteryx, reptila redescoperită în hăurile negre ale CCA, se ascunde intenţia de rapt sau numai incompetenţa, dar un lucru este cert: ne-am săturat de el şi de felul în care „vede” meseria şi în care se mânjeşte!

Dana Grecu-i o sfârlează, juveţii-s cam de fofează

►Inaugurarea noii arene „Ion Oblemenco” a sensibilizat-o până şi pe moderatoarea politică Dana Grecu, altfel darnică rozătoare de beregăţi: ”O atmosferă de vis! E senzaţional că mulţi dintre elevii liceului de artă din Craiova au fost invitaţi să înfrumuseţeze exteriorul stadionului”. Din păcate, „sociologul echilibrat” Pieleanu n-a ratat ocazia să redevină politruc, invocându-l pe „Liviu Dragnea, căruia i se datorează construcţia stadionului”. Nu era oportunitatea unor asemenea linguşeli, dar fiecare moment magic îşi are târnăcopiştii săi…

►La TVR, Marius Mitran a atins esenţialul: ”Un stadion fără egal în România, la modul arhitectural. În plus, noul «Oblemenco» va fi mai mult decât al 12-lea jucător pentru Universitatea”. Ar putea fi, dacă restul de 11 n-ar ceda atât de rapid psihic, aşa cum au făcut-o inclusiv în amicalul cu Slavia, când au pierdut cu 0-4.

►Atmosfera din Bănie trebuia trăită, nu vorbită. Când auzi versurile lui Virgil Carianopol, „Muică, suntem neam de piatră, când e vorba pentru vatră, (…) Dacă n-aveam munţi cum sînt/ Îi scoteam şi din pământ/ Dunăre dacă n-aveam/ Jiul, Dunăre-l făceam”, în interpretarea unică a lui Tudor Gheorghe, tremuri din toate încheieturile, indiferent dacă prin vene-ţi curge sau nu… zaibăr combinat cu sânge oltenesc. Iar undeva, sus, la subţioara lui Dumnezeu, poza regretatului Costică Ştefănescu veghează o lume nouă, de la care sperăm învierea unui spirit…

Gică e Andrea Bocelli!

►Emil Săndoi a fost simpatic la TVR, în momentul în care Craioveanu a interpretat, la vocea a doua şi cu mai mult play-back, „Imn pentru Oltenia”, alături de Andrei Păunescu:” În seara asta, Gică e Andreea Bocelli”… Din fericire (sau nu!…) meciul cu Slavia a fost pe bune, fără play-back, pentru că oaspeţii au luat jocul în serios. Chestia asta a dat naştere şi unor fenomene paranormale, cum ar fi prezenţa pe teren a lui Băluţă, care deşi se afla departe, alături de lotul naţional, a fost teleportat în iarbă de comentatorul de mare valoare, perfect documentat, Marian Olaianos :).

►Ca român şi ca Oltean, mi-aş fi dorit să scriu „mai” frumos despre Craiova. Emoţiile mi-au dat şah-mat! Atât pot, la ora asta: ”Ecce Ştiinţa!!!”

►M-a amuzat teribil discuţia de la Telekom 1, apropo de scandalul iscat de Timişoara la TAS, în legătură cu o legitimare cam deşucheată (n.r Mailat, la CFR). Morala: e lung pământul, da’i Mai lat…

Această rubrică este un pamflet şi va fi considerată ca atare.