RADAR TV. Despre clasicul Radu Naum, Steluţa care doar aleargă, lacrimile doamnei Ana Pascu şi Majestatea Sa Hagi

*După 58 de ani, CFR Cluj a învins Steaua la Bucureşti (scor 2-1), după un joc în care ardelenii şi-au văzut interesul, iar roş–albaştrii au părut mai năuci ca niciodată, lucru care l-a făcut pe Gabi Tamaş să declare, plastic: ”Cred că am alergat enorm, însă şi calul aleargă dar nu dă lapte!”. Nu ştiu de ce, dar în acel moment gândul mi-a… fugit la o replică savuroasă, de pe vremuri, marca Ion Ţiriac:” Am vrut să luăm Salatiera, da’ ne-au văzut ăştia.” În fine! Remarca jucătorului a fost completată, în acelaşi registru, de antrenorul Reghecampf: ”Enache a făcut multe curse (…) Golubovici a alergat, se zbate, dar şi pentru el a fost dificil.” Nimic mai corect. Băieţii au gonit, au cutreierat, au sprintat, numai că era vorba despre alt sport…
*Tot Gabi Tamaş a potolit (justificat) un reporter care îl întrebase „te afectează că nu eşti chemat la Naţională?”, în clasica manieră a băieţaşilor şi a fetişcanelor care se ţin de microfon ca să nu-i sufle vântul prin bălării: „Bună întrebare!”. Şi a plecat. Imediat, din studio, Radu Naum a reacţionat copilăreşte: „Uite, se enervează!” Fiindcă majoritatea realizatorilor tv adresează întrebări de care până şi gropile râd cu fundul, dar în restul timpului emană „opinii” pe care chiar şi reprezentanţii Şcolii din Atena ar fi invidioşi dacă ar mai trăi, îi provocăm pe toţi, în frunte cu maestrul Naum, să ne dezlege câteva dileme grandioase, cam legate de şireturi:
1 – Care este sinonimul cuvântului „sinonim”?

2 – Dacă vreau să-mi cumpăr bumerang, cum scap de cel vechi?

3 – Dacă Superman este aşa deştept, de ce îşi pune chiloţii peste pantaloni?

4 – De ce nu câştigă ghicitoarele la „6 din 49”?

5 – De ce femeia vie nu face struguri?

6 – Cum să primeşti banii înapoi, când taxiul merge cu spatele?

Eeeiii, acu’ să vă vedem….

*Pentru Gigi Becali, ironia nu ştie gramatică. „E ceva care nu mă pricep. În seara asta, e ceva care nu ştiu eu să explic. Doctorii, psicologii… Eu sunt doar un finanţator, nu spuneţi voi aşa?”, a declamat, ştiinţific, pe Digi Sport, autorul mai multor cărţi de mare tiraj… Între timp, toţi cârcotaşii anunţă dezvăluiri incendiare referitoare la „ruptura” dintre Becali şi Reghecampf, de au intrat în alertă toate tulumblele pompierilor de la Foişorul de Foc. Se vede treaba că nicio dragoste nu este eternă, decât atunci când „consensul” e dictat dintr-o singură parte.
*O declaraţie elegantă a venit din partea lui Cristi Bud, care, după ce a dat două boabe în faţa Stelei, a „adunat” până acum 5 reuşite: ”Secretul meu este familia. (…) Important e să ies sănătos de pe teren”. Fraza n-are nicio legătură cu stupiditatea candidă afişată de unii fotbalişti, incapabili să lege două propoziţii şi nici cu avatarurile hilare ale limbii de lemn. Este un exemplu de bun simţ şi chiar o „săgeată” trimisă unor măcelari amatori din Liga 1 pentru care tirul la ţurloaiele adversarilor a devenit un hobby pentru feţe subţiri.
*În Jamahiria FCSB se propagă numai veştile bune, astfel că Duckadam a comentat, la sport.ro, plecarea lui George Boroi de la CSA Steaua: „Ştiam asta de trei luni! Se pensionează şi va merge la COSR. Asta se va întâmpla până la finalul anului”. Apoi, preşedintele de imagine al clubului becalist, a continuat: ”Cred că această vedetă (n.r Florin Talpan, juristul CSA) va pleca din România şi atunci se va rezolva problema. Poate îl trimit prin Afghanistan sau în Irak, într-o misiune”. Sigur, dincolo de glumiţa ieftină a lui Duckadam, cert e că acest CSA Steaua mai mult a pus beţe-n roate fenomenului fotbalistic: echipă, ioc, antrenor, canci (umblă vorba că l-ar curta pe Lăcătuş, dar ei nici curte nu mai au…), iar suporterii sunt dezbinaţi din pricina situaţiei create. Acest CSA nu se dovedeşte momentan decât un club ratangiu, o târzie neo-gogonată ciorbiţă comunistă, fiartă într-un cazan capitalist, o frână desăvârşită şi o trambulină involuntară a imaginii auto-martirizatului naţional Gigi. Pe undeva, în viaţă, nimic nu e întâmplător…
*Camerele Tv au surprins clar cum în momentul schimbării, Budescu l-a înjurat pe Şumudică, precum la uşa cortului. „În loc să-i mulţumească pentru că l-a ţinut în teren 70 de minute, l-a jignit”, a punctat Basarab Panduru, la Dolce. Ruşinos, pentru un fotbalist care, în loc să joace atât de bine încât să fie convocat la Naţională, s-a transformat într-un hipopotam umflat de frustrări şi expulzat de lângă Marele Zid, unde se făcuse de râs, en fanfare. Cu toate acestea, Şumudică a arătat că este un gentleman: „Budescu poate să mă înjure cât vrea. Eu vreau să-l câştig pe el”. Proaspăt virilizat de rezultate, Şumudică are puterea să rămână lucid, iar prezenţa de spirit este atuul său. Păcat că la clubul lui se adună norii negri…
*Facem ce facem şi iar ne întoarcem la Steaua… La B1Tv, am „văzut” o declaraţie năucitoare a lui Victor Piţurcă:”Să nu mai aud de Gigi! El m-a turnat în scandalul „Valiza”!” Hoopaaa! Aşadar, după prăbuşirea podului de flori artificiale de peste Prut, podul de cătuşe naturale dintre Liga 1 şi Rahova demonstrează lumii că şi pe meleagurile noastre se poate construi ceva trainic, chiar dacă, deocamdată, incomplet. Deeeeci (speculăm şi noi, că e la modă…), dacă Gigi a „turnat”, interesant e de ce Piţi n-a ajuns în acelaşi loc răcoros şi mai ales, dacă Satana ar fi „negociat” cu procurorii, ce informaţii a oferit? Şi mai ales despre cine… Vorba aceea, clasică, din „B.D”: „Să ne zică domnu’ Vasilesco, ce avem noi aici! Exact! Ceee aveeem noi aiiici?….”
*Pentru că nu dă bine unui dulău să facă pe rândunica, Hagi a stuchit, deloc metaforic, între ochi conducerea FRF pentru neselecţionarea jucătorilor de la Viitorul dar şi a fiului său, Ianis, la acţiunile Naţionalelor, din ultima vreme. Sigur, Hagi e prea orgolios şi prea e convins că totul i se cuvine, uneori chiar şi mai mult decât atât… În schimb, m-a amuzat că stewardesele zâmbitoare care prezintă, de obicei, ştirile la Look Tv şi la Digi s-au schimonosit la farduri când au citit comunicatul tern emis de FRF, pe această temă: ”Cu privire la prezenţa lui Ianis Hagi la acţiunile selecţionatei Under 19, jucătorul a fost convocat, dar clubul a solicitat să nu participe la turneul Caput Mundi al echipei naţionale, în perioada 25 februarie – 4 martie 2016, în vreme ce clubul Fiorentina nu a permis prezenţa lui la lot pentru „dubla” cu Israel din 6 – 11 august, motivând că nu este vorba de o dată din calendarul FIFA”. Textul sună mai scânteist decât dacă ar fi fost redactat pe vremea defunctei Scântei, ceea ce demonstrează principiul care a stat la baza construirii departamentului de presă al FRF: „La vremuri noi, tot noi!”. Totuşi, mă gândesc şi eu, ca omul: Oare, FRF le răspunde public tuturor dezamăgiţilor din Liga 1 sau numai când e vorba despre Majestatea ’mnealui Regele Hagi se fac excepţii? Trădare să fie, dar s-o ştim şi noi, restul frustraţilor!
*Puterea imaginii oferă şi bucuria televiziunii, dincolo de derapajele inerente. Un moment memorabil, căruia i-am fost martori la Digi Sport, a fost sărbătorirea doamnei Ana Pascu, o adevărată Legendă, care a împlinit 72 de ani. De 5 ori participantă la JO, unde a cucerit două medalii de bronz, multiplă medaliată la Mondiale şi fost preşedinte al FR Scrimă, doamna Pascu a apărut în faţa camerelor extrem de emoţionată. Mihai Covaliu a anunţat că Sala Floreasca va purta numele ei, iar doamna Pascu a izbucnit în plâns, ţinând în mână un pahar cu şampanie. Acestea sunt, într-adevăr, imagini istorice. În sfârşit, învăţăm să-i preţuim pe aceşti Zei atunci când trebuie şi când merită, nu după ce trec dincolo, de unde ne şopteşte doar trecutul…
*Dincolo de înţepăturile pe care i le administrăm atunci când calcă pe bec, Valentin Moraru arată că are umor. Umor inteligent. „L-am ascultat pe Reghecampf, dacă cumva era negru de supărare n-am văzut, pentru că era umbră pe figura lui”, a rostit realizatorul Digi Sport, după Voluntari – Steaua 2-3. Savuros şi elegant!
*Adi Popa are farmecul ţăranului tipic, de la coada vacii. „Cu noi, toate echipele îşi dau viaţa”, a rostit el, macabru, între două pasaje de sfredelit nasul cu degetul arătător. E drept, FCSB e un club care bagă în sperieţi orice mişcă-n ţara asta, râul, ramul, aşa că restul pogănicilor otrăvesc fântânile, ard păşunile sau sting lumina de pe stadioane, pe sistemul „Georgică, Georgică, fă lampa mai mică”, dacă vă amintiţi… Aşteptăm cu interes filmul de groază cu Villarreal, dar până atunci e bine că roş–albaştrii au obsesii statornice: îşi imaginează că sunt o echipă de fotbal, iar mai rău de atât nu se poate! De aceea, suntem optimişti, în ce-i priveşte.
*Această rubrică este un pamflet şi va fi considerată ca atare.