Radarele fixe ar putea împânzi drumurile din România. Amenzile pentru șoferi vor fi trimise prin poștă, cu fotografia doveditoare

Șoferii români care nu respectă regulile de circulație riscă să primească pe viitor amenzile în cutia poștală sau pe mail, însoțite de fotografiile care probează încălcarea legislației rutiere.

Un proiect de lege vizează reintroducerea sistemului video de monitorizare a traficului rutier și constatarea automată a contravențiilor, după cinci ani în care România nu a mai avut niciun asemenea aparat funcțional.

Proiectul vrea să remedieze problemele care au determinat  poliția rutieră să renunțe la sistemul care a funcționat timp de câțiva ani, însă fără un temei legal suficient și fără garanții legate de prelucrarea datelor personale.

Cum funcționează sistemul de monitorizare video

Sistemul video de monitorizare a traficului rutier şi constatare automată a abaterilor este un sistem care colectează informaţii din trafic prin intermediul echipamentelor montate pe infrastructura
rutieră și poate procesa date detectate în trafic privind: viteza, viteza medie pe un sector de drum, folosirea luminilor de întâlnire, respectarea culorii semaforului, portul centurii de siguranţă, acordarea de prioritate, depăşirea masei maxime admise, valabilitatea ITP etc.

Digi24.ro

Fermierii aruncă tone de legume în timp ce samsarii din piețe vând marfa cu 200% mai scumpă. „De trei zile arunc”

În cazul constatării de către sistem a încălcării de către un șofer a regulilor de circulație, procesul verbal al constatării contravenției va cuprinde data și locul săvârșirii faptei, datele de identificare ale dispozitivului de detecție, datele din actul de identitate al contravenientului, precum și descrierea faptei contravenționale și termenul de exercitare a căii de atac și instituția la care se depune plângerea.

Anexată la procesul verbal va  fi fotografia mașinii cu care a fost săvârșită contravenția care va conține data și ora la care a fost făcută măsurarea, viteza mașinii, iar imaginea trebuie să prezintă în mod vizibil numărul de înmatriculare. Proiectul de lege include practic modul de funcționare a sistemelor de monitorizare a traficului utilizate în celelalte țări europene. Acestea au avut un rol major în reducerea numărului de decese provocate de accidentele rutiere la nivel european.

„În mai multe state ale UE, atunci când este încălcată o regulă de circulaţie sistemul automat de constatare a abaterilor/aparatul radar a filmat/fotografiat acest lucru, iar informaţia cu fotografia, viteza, data şi locul se transmite imediat în două direcţii, spre Poliţia Rutieră şi spre autoritatea financiară de care aparţine autorul abaterii. După care poliţia trimite în câteva zile amenda contravenţională si autoritatea financiară are grijă ca aceasta să fie plătită. Evident, în aproape toate ţările UE, totul se face oniine, fără drumuri la poşta şi trimiterea a zeci de scrisori”, precizează inițiatorii legii.

România, care nu are un asemenea sistem, este țara în cele mai multe accidente grave pe cap de locuitori din Uniunea Europeană.

Digisport.ro

Ce surpriză! Despărțiți de mai bine de 16 ani, cei doi au apărut din nou împreună: "Am primit multe telefoane!"

Radarele fixe, la a doua testare în România

„Numărul accidentelor rutiere fatale din România în anul 2019 a ajuns la 96 de cazuri raportate la un milion de locuitori, ceea ce reprezintă aproape dublul mediei UE (51 cazuri) şi situează România pe primul loc în Europa (…) În anul 2016 au fost înregistrate 8.688 accidente care au avut drept rezultat 1.913 persoane decedate. În anul următor au fost 1.951 de persoane decedate, urmare la 8.624 de accidente. După cum se observă, a fost înregistrată o creştere”, se spune în expunerea de motive.

În anul 2016. s-a stopat utilizarea ultimului radar fix de pe drumurile din România, proces care începuse încă din 2009. Prima tentativă de monitorizare video a circulației rutiere în țara noastră a eșuat din mai multe motive, cel mai important fiind lipsa unui cadru legal de funcționare, motiv pentru care mult amenzi au fost anulate de către instanțe. De asemenea, Autoritatea Naţională pentru Reglementarea si Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP) a anulat în justiţie unele contracte privind amplasarea radarelor fixe care nu au respectat procedurile de atribuire a contractelor de achiziţie publică.

Un alt motiv este că majoritatea radarelor fixe erau în administrarea primăriilor care, la rândul lor, acordau contractul de instalare și administrare unor firme private. În timp, pe raza localităților radarele fixe au fost instalate excesiv, la distanțe foarte mici, banii din amenzi intrând în bugetele locale și ale firmelor care se ocupau de mentenanță.

Prin proiectul de lege depus acum la Parlament de către USR, sistemele video de monitorizare ar urma să fie instalate cu prioritate în așa-numitele „puncte negre”, adică zonele de drum în care au loc multe accidente rutiere. Pentru a preveni abuzurile, primăriile nu vor mai fi implicate în amplasarea radarelor fixe, iar o parte din banii de amenzi vor ajunge și la Poliția Rutieră, prin distribuire de la bugetul de stat.

O altă prevedere a legii este ca radarele fixe să fie anunțate de la o distanță rezonabilă. „Indicatoarele de avertizare a prezenţei dispozitivului de detecţie se instalează înaintea locului dispunerii dispozitivului de detecţie, la o distanţă de maximum 50 m în localităţi, între 100 m şi 250 m în afara localităţilor, respectiv între 500 m şi 1.000 m pe autostrăzi şi drumuri expres”, stipulează proiectul de lege de lege depus la Senat.