Radu Voina, interviu dur despre situația handbalului românesc: “Am fost sclavii antrenorilor străini!”. Exclusiv

Radu Voina este campion mondial și cvadruplu medaliat olimpic cu naționala României de handbal masculin. La Jocurile Olimpice a câștigat trei medalii ca jucător și una ca antrenor.

În episodul 13 din seria “Olimpicii României”, Radu Voina povestește de regretul de a nu fi câștigat niciodată aurul la Jocurile Olimpice. Discuția a alunecat foarte rapid la situația handbalului din ziua de azi, iar fostul mare handbalist român a acuzat și FRH pentru situația în care a ajuns sportul de pe semicerc la noi în țară.

Radu Voina a câștigat trei medalii olimpice ca jucător (argint 1976, bronz în 1972 și 1980), respectiv o medalie ca antrenor al echipei naționale masculine (bronz 1984). El a fost antrenor și la naționala feminină pe care a condus-o spre un bronz european în 2010. Fostul selecționer se teme ca naționala de fete să nu o ia pe urmele naționalei masculine, care a căzut în lumea a treia. Despre cauzele și problemele cu care se confruntă handbalul românesc, în interviul de mai jos.

Radu Voina, interviu în seria “Olimpicii României”: “Am un regret. Pentru orice sportiv aurul este țelul”

Ce au însemnat pentru dumneavoastră Jocurile Olimpice? 

– Este competiția supremă pentru orice sportiv. Nu neapărat cum spunea Pierre de Coubertin că important e să participi, însă în cariera oricărui sportiv această competiție este cel mai înalt punct. Dacă este încununată de un succes cât mai strălucitor posibil, e cât mai bine. Noi, handbalul, am participat, dar nu am avut bucuria de a câștiga aurul, ceea ce este o lipsă pentru noi în handbal și aici vorbim de generațiile noastre.

Digi24.ro

Am fost la ambasada Rusiei să văd „Provocarea”, filmul interzis în România. S-a stricat ceva în spațiu? Nu-i nimic, reparăm cu sârmă

Aveți un regret că nu ați câștigat medalia de aur? Aveți trei medalii ca jucător și una ca antrenor?

– Sigur. Pentru orice sportiv sau antrenor medalia de aur este țelul. Noi, cu generația noastră am avut pretenții să câștigăm. Sigur, contează multe alte chestii la Jocurile Olimpice pentru că intră în calcul forma de zi, cum te simți atunci și poate și de asta am luat doar argintul. Sigur, oricând un aur ar încununa cariera unui sportiv sau antrenor. Dar aurul n-a fost să fie.

“Handbalul masculin trece printr-o perioadă dificilă. Este și rodul actualei conduceri a Federației”

Nu cred că lipsa aurului șterge celelalte patru medalii olimpice la handbal pe care le-ați obținut și pe care nu știu când le vom putea vedea. Mai ales la handbal masculin…

– Din păcate, handbalul masculin trece printr-o perioadă dificilă. Dar asta e situația. Este și rodul actualei conduceri a Federației. Președintele Dedu spune în declarații că este un progres. Însă progresul, din păcate, lipsește. Și la handbal masculin ne afundăm în lumea a treia a handbalului. Știți că există mai multe categorii, nu?

Digisport.ro

Ce surpriză! Despărțiți de mai bine de 16 ani, cei doi au apărut din nou împreună: "Am primit multe telefoane!"

Din păcate, așa e. Suntem jos…

– Ne uităm cu jind la Campionatul Mondial unde sunt echipe foarte puternice, dar și Bahrain, Qatar sau Congo. Dacă nici acum, cu 32 de echipe, nu reușim să ne calificăm, acesta este un “progres” al handbalului.

“Echipa feminină pășește cu regret pe urmele echipei masculine”

Mulți oameni din lumea handbalului susțin că și handbalul feminin este pe același traseu…

– La handbalul feminin mai suntem pe acolo, dar nu pentru foarte mult timp pentru că așa zisa strategie și cunoaștere… Ca o paranteză, țelul oficialilor de la FRH e să facă handbalul un sport cunoscut, ca și cum el nu ar fi fost cunoscut cu mult timp în urmă când noi eram campioni mondiali și el, probabil, nu era născut. Dar, pașii sunt foarte bine calculați. Handbalul pur intră în pământ și noi avem gura mare.

Ați fost selecționerul naționalei feminine alături de care ați câștigat bronzul la Euro în 2010. Sunt mulți cei care cred că în continuare ne bazăm prea mult pe Cristina Neagu. Sunteți de acord? 

– Echipa feminină pășește cu regret pe urmele echipei masculine. Aceeași strategie cu foarte multe jucătoare străine fac ca fetele noastre care în 2014 au devenit campioane mondiale să dispară. De fetele astea trebuie să ai grijă și să nu le lași să se disperseze în 15 mii de cărări. Ele se pierd și nu joacă pentru că noi aducem jucătoare străine pe bani foarte mulți. Să nu credeți că jucătoarele astea spre pensionare aleg România că e dragoste mare de țara noastră.

“De băieți ne-am bătut joc și generația centrului olimpic de la Sighișoara a fost sacrificată și a ajuns ultima în competiție”

Ok, dar aici nu vedeți și o vină a consiliilor locale, care fac aceste alegeri? Dau salarii uriașe, aduc jucătoare străine, unele dintre aceste echipe nefiind calificate nici măcar în cupele europene.

– Aici aveți perfectă dreptate. Nu mă amestec în strategia cluburilor. Dacă au bani, sănătate lor. Eu mă leg de strategia FRH. Un alt obiectiv în afară de multă polologhie ar trebui să fie strategia pentru pregătirea loturilor naționale. Sunt patru la băieți, patru la fete. De băieți ne-am bătut joc și generația centrului olimpic de la Sighișoara a fost sacrificată și a ajuns ultima în competiție. Ne-am bătut joc de o generație promițătoare aducând antrenor străini. Un spaniol cu mare dragoste pentru handbalul românesc.  Noi suntem sclavii antrenorilor străini. Mergem pe filiera spaniolă pentru că domnul Dedu a jucat în Spania la Barcelona și este mare prieten cu antrenorii spanioli. Dar Federația poate să facă niște reguli ca amărâtele noastre de jucătoare să aibă un timp de joc. Se pot crea 1000 de soluții.

Înțeleg…

– Cel mai bun exemplu este Bianca Bazaliu. Mare speranță, campioană mondială, săraca nu mai știe. Joacă două-trei minute. Ce vrei să facă? O altă chestie pe care aș vrea să o spun este că domnul Dedu a adus mulți antrenori străini pe care i-a plătit regește. Antrenorii români erau plătiți în lei, în funcție de cantonamente. Ăia erau plătiți 12 luni, românașii erau plătiți doar atât când erau în cantonament. Străinii vin cu mare dragoste.

“Dedu să nu ne ia pe toți ceilalți de proști. Este un mincinos”

Totuși, nume ca Xavi Pascual sau Ambros Martin  sunt importante în handbal…

– Pascual de care pomenit este un mare antrenor, însă când și-a dat seama ce e pe aici, ce conducere avem și ce se întâmplă, omul s-a retras. Ca și Ambros pe care l-a adus la fete și ne-a lăsat cu un an înainte e Jocurile Olimpice. Impactul mediatic pentru domnul Dedu este mare. Pentru prostime, discursul sună bine, l-am și văzut zilele trecute la un post tv.

Când și-a anunțat candidatura pentru un nou mandat…

– Păi dacă e campanie electorală, să fie, dar să nu ne ia pe toți ceilalți de proști. Este un mincinos. El spune că face și drege și nu știu ce și face exact pe dos. Asta e bătaie de joc. Handbalul zici că nu a fost cunoscut, dar a fost campion mondial și la fete și la băieți cu antrenori români, cu amărâții ăia, vai de capul lor ce aveau de făcut. Și ajungem în ziua de azi cu handbalul, care este foarte cunoscut pentru că se transmite la tv. Domnul președinte vrea să fie etern la această Federație.

“Dedu îi ignoră pe toți, își bate joc de toți”

Dar, dumneavoastră sunteți un nume mare, de ce nu încercați un dialog?

– L-aș întreba dacă îi spune ceva faptul că la ultimele alegeri a câștigat la un vot: 100-99. Cu tot cu sprijin politic. Teoretic, jumătate din lumea handbalului a fost contra lui. El îi ignoră pe toți, își bate joc de toți. Nu mai spun că pe noi, cei trecuți de o vârstă, nu ne mai bagă în seamă. Am făcut și noi ceva. Nu știu dacă mult sau puțin. Noi suferim ca orice iubitori.

Ce ar trebui să se schimbe pentru a putea reveni pe drumul cel bun? 

– În primul rând o strategie pe termen lung. De azi pe mâine nu se mai poate face nimic. Trebuie un contract al unui antrenor, să îi dea timp, 4-5 ani de zile să lucreze. Chiar dacă nu ne place să recunoaștem, suntem jos de tot. Trebuie răbdare și noi nu mai avem răbdare. Vrem de azi pe mâine. Noi nu mai avem valori. Ne uităm cu jind la Campionatele Mondiale și la echipele mari, unde diferența față de noi este enormă.

“Muntenegru are o valoare peste noi și mi-e greu să cred că vor lăsa ceva la voia întâmplării”

La fete, noul selecționer este un român, Adi Vasile. Vi se pare o alegere bună?

– Eu sunt bucuros că e român și vorbește limba română. Prea mult se vorbesc alte limbi și cred că la echipa națională trebuie să se vorbească limba română. Acum, din punctul de vedere al experienței, nu o are, dar cu atât mai mult, în cele 10 luni de zile este greu să scoată. Iar calificările pentru Jocurile Olimpice de la Tokyo, dacă o să se țină, vor fi în Muntenegru. Iar șansa noastră este spre zero. Vă închipuiți cumva că la Muntenegru acasă scapă ocazia echipa gazdă să rateze calificarea?

Vă referiți la faptul că gazdele vor fi blindate și din alte puncte de vedere…

– Muntenegru are o valoare peste noi și mi-e greu să cred că vor lăsa ceva la voia întâmplării. Dar m-ați întrebat mai sus de Cristina Neagu. Este o jucătoare excepțională, dar singură nu poate să facă. Eu nu prea sunt de acord cu acordarea titlului de jucătoarea anului. Păi e sport individual? Nu e sport individual. Aaa, poți să dai titlul unei echipe ca Norvegia care a câștigat tot. Dar la sport de echipă să dai premiu individual este o chestiune subiectivă și absolut neinteresant.

• 4 medalii olimpice are Radu Voina în palmares
• 1974 este anul în care Radu Voina a obținut aurul mondial cu naționala României