De la începerea conflictului din Ucraina, spațiul aerian românesc a fost utilizat în mod neautorizat. Atât drone rusești, cât și avioane ucrainene au survolat cerul României, integrat în spațiul aerian al NATO.
După trei ani și jumătate de război la granița de nord, Ministerul Apărării din România a raportat deja zeci de încălcări ale spațiului aerian. La finalul lunii septembrie, președintele Nicușor Dan a convocat Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pentru a pune la punct metodologiile privind obiectivele care au nevoie de apărare împotriva dronelor.
Cu doar câteva zile înainte, o dronă Geran folosită de Federația Rusă a pătruns în spațiul aerian al României și ”a orbitat” timp de aproximativ 50 de minute într-o zonă cuprinsă între nord-est de Chilia Veche și sud-vest de Izmail (Ucraina).
Potrivit MApN, din februarie 2022 și până astăzi au fost înregistrate zece situații în care drone rusești au pătruns în spațiul aerian românesc. În alte 38 de cazuri, fragmente de drone s-au prăbușit pe teritoriul României, în zona Deltei Dunării.
Au existat, însă, încălcări ale spațiului aerian și din partea Ucrainei. Într-un răspuns la o interpelare a deputatului AUR Daniel-Răzvan Biro, ministrul Liviu-Ionuț Moșteanu a transmis că ”de la începerea conflictului din Ucraina, au fost înregistrate șapte aeronave ucrainene care au utilizat neautorizat spațiul aerian național”.
Potrivit șefului MApN, aeronavele ucrainene au evoluat neintenționat în spațiul aerian al României, pe durate variabile, cuprinse între 1 și 12 minute.
Ce se întâmplă când un avion aparținând unei alte forțe armate pătrund în spațiul României, fie și neintenționat?
Procedura NATO prevede că în cazul detectării în proximitatea granițelor României a unor aeronave care nu sunt incluse în planurile de zbor, structurile specializate ale armatei trebuie să alerteze forțele aflate în serviciul de poliție aeriană și notifică Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru instituirea măsurilor de alertare a populației (prin sistemul Ro-Alert).
În funcție de gradul de pericol, serviciul de poliție aeriană poate interveni prin ridicarea unor aeronave de la sol.
Așa s-a întâmplat la finalul lunii iulie, atunci când două aeronave F16 românești au decolat din Baza 86 Aeriană Borcea pentru misiuni de cercetare aeriană, după ce mai multe ținte aeriene au evoluat la nord de frontiera cu România.
Din 12 avioane ucrainene care au fost detectate la nord de zona Maramureș-Suceava, patru dintre ele au pătruns în spațiul aerian românesc, la Sighetu Marmației și Vicovu de Jos. MApN a transmis atunci că aeronavele ”au pătruns neintenționat, fără a prezenta un pericol real pentru securitatea națională”.
Ionuț Moșteanu a subliniat, în răspunsul său la interpelarea parlamentară, că ”spațiul aerian al României, integrat în spațiul aerian al NATO, este bine apărat”.
”Armata României, în cooperare cu aliații și partenerii, aplică măsuri de vigilență întărită, stabilite potrivit planurilor naționale și aliate, monitorizează permanent spațiul național terestru, maritim și aerian și cooperează cu structurile Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) pentru consolidarea apărării pe întregul flanc estic și pentru descurajarea oricăror agresiuni împotriva măsurilor de alertare a populației”, mai spune Ionuț Moșteanu.
Forțele Aeriene Române dețin 145 de aeronave, dintre care 67 elicoptere, 33 de avioane de antrenament, 29 avioane de luptă și 16 aparate de transport. Potrivit GlobalMilitary.net, alte 112 aeronave militare vor îmbogăți flota în anii următori.