Tensiunile dintre București și Budapesta au ajuns la un nivel extrem de ridicat cu doar o lună înainte de mișcarea populară care a dus la înlăturarea lui Nicolae Ceaușescu, din decembrie 1989. Într-un raport secret al CIA apare informația că Ungaria se pregătea să aducă trupe militare la granița cu România, în ciuda faptului că ambele state erau partenere în cadrul Pactului de la Varșovia.
Într-un document CIA desecretizat parțial în 2019, agenții americani remarcau o schimbare radicală în politica externă a Ungariei. Conform raportului, guvernul de la Budapesta era pregătit să renunțe la statului de membru al Pactului de la Varșovia, una dintre cauze fiind relația extrem de încordată pe care o avea cu România.
Persecutarea minorității maghiare din Transilvania și frica de Nicolae Ceaușescu, pe care îl considerau ”un lider irațional” erau două dintre cauzele pentru care Ungaria era gata de un conflict armat cu România, conform agenției americane.
”Establishmentul politicii externe de la Budapesta a concluzionat, se pare, că statele care se opun transformării democratice în interiorul Tratatului de la Varșovia, și nu NATO, reprezintă cea mai importantă amenințăre la adresa securității Ungariei.
Maghiarii au indicat România ca un pericol principal, din cauza tensiunilor provocate de persecutarea largii minorități ungare din Transilvania și din cauza temerii că liderul român, Ceaușescu, este irațional.
Rapoartele de la Budapesta indică faptul că Ungaria este nerăbdătoare să mute forțele militare din vestul Ungariei, la granița cu România”, arată documentul ”top secret” elaborat de CIA în 2 noiembrie 1989.
Americanii spuneau că Partidului Socialist din Ungaria susținea retragerea totală a trupelor rusești de pe teritoriul maghiar, invocând, printre altele nemulțumirea oamenilor care locuiau în zonele taberelor militare sovietice. Aceștia ar fi reclamat zgomotul și poluarea mediului produse de către ruși.
Evident, arătau americanii, nemulțumirile sociale erau doar un pretext pentru o un obiectiv ceva mai îndepărtat: retragerea Ungariei din cadrul Pactului de la Varșovia și solicitarea unui statut de neutralitate.
”Următorul guvern ar putea fi mult mai tentat să pună mai mult presiune pe sovietici pentru obținerea neutralității, o temă care ar putea folosi în contextul măsurilor de austeritate economică. Excepție face disputa cu România, care ar putea câștiga imediat suportul populației”, se mai arată în raportul CIA.
Pactul de la Varșovia a fost o alianță condusă de URSS din 1955, formată din: Albania, Cehoslovacia, Polonia, Republica Populară Germană, Ungaria, Bulgaria și România. Scopul principal al alianței a fost de a apăra statele membre de ”amenințarea NATO”, organizație la care aderase, după al doilea război mondial, și Germania Federală.
Pactul de la Varșovia a trecut printr-o criză majoră în 1968, atunci când Cehoslovacia a fost invadată de trupele URSS, ca urmare a politicilor liberale duse de liderul Alexander Dubcek.
Nicolae Ceaușescu a condamnat gestul Moscovei de invadare a unui stat aliat, lucru care l-a transformat într-un personaj agreat de guvernele occidentale. Acest nou statut a dus la o distanțare a liderului comunist de Moscova.
Pe de altă parte, Ungaria a avut parte de o revoluție împotriva dictaturii bolșevice și a ocupației sovietice, în 1956. Mișcarea începută de studenții maghiari s-a încheiat cu un adevărat masacru comis de trupele sovietice, în care și-au pierdut viața 2.500 de maghiari și 700 de soldați ruși. Alți 200.000 de locuitori au părăsit Ungaria și s-au refugiat în țări din Occident.
Alianța statelor din blocul răsăritean a fost desființată în 1991, anul destrămării Uniunii Sovietice, sub mandatul lui Mihail Gorbaciov.