Raportul Comisiei Europene privind statul de drept în România. Puncte slabe: menținerea Secției Speciale și procedura numirii procurorilor-șefi

Comisia Europeană a dat publicității raportul pe 2020 privind situația statului de drept în Uniunea Europeană. În cazul României, autorităților de la București și se impută menținerea Secției speciale pentru investigarea infracțiunilor comise de magistrați și procedurile netransparente de numire a procurorilor-șefi.

În secțiunea dedicată României, Comisia Europeană își arată îngrijorarea pentru faptul că o serie de modificări ale legilor justiției adoptate în 2017 și 2018 sunt încă în vigoare, modificări care sunt de natură să pună sub semnul îndoielii independența sistemului judiciar în ansamblu.

Este votba de crearea secției speciale (SIIJ), de prevederile referitoare la răspunderea civilă a magistraților, schemele de pensionare anticipată, intrare în corpul magistraților și numirea șefilor de Parchete.

Comisia Europeană speră în reforme după alegeri

„Deși guvernul actual și-a exprimat voința de a intra în dialog cu sistemul judiciar și cu partidele politice pentru a reveni asupra măsurilor controversate, situația politică actuală nu oferă condițiile pentru obținerea unui consens larg și a unei  majorități în Parlament ca să asigure sprijin pentru reforme ample. Este puțin probabil ca asemenea reforme să fie adoptate înainte de alegerile parlamentare”, se spune în raport.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

Această incertitudine a exacerbat divizarea din interiorul sistemului, vizibilă mai ales în activitatea Consiliului  Suprem al Magistraturii. Acest lucru este arătat și de procentajul redus al românilor, de 37%, care cred că sistemul judiciar este independent. Comisia este îngrijorată de faptul că Secția de Investigarea a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) încă mai funcționează în pofida temerilor că ar putea fi folosită ca un instrument de presiune la adresa magistraților.

Tot ca potențial instrument de presiune asupra magistraților este socotit și mecanismul de tragere la răspundere civilă a judecătorilor. CE consideră că Ministerul de Finanțe are un drept neîngrădit de a cere magistraților să plătească despăgubirile achitate anterior de către stat celor care s-au socotit nedreptățiți de instanțele din România. Comisia nu contestă posibilitatea tragerii la răspundere a magistraților care au dat sentințe cu rea credință sau cu gravă neglijență, dar crede că mecanismul ar trebuie să ofere un  grad de protecție magistraților astfel încât să nu se ajungă la abuzuri.

Lui Predoiu i se cere o altă procedură pentru numirea procurorilor-șefi

Chiar dacă ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, i se recunoaște meritul de a fi crescut nivelul de transparență în numirea șefilor parchetelor, oficialii europeni încă nu sunt mulțumiți de procedură. „Dacă noul procuror-șef al DNA a fost numit după un aviz pozitiv al CSM, procurorul-general și procurorul-șef al DIICOT au fost numiți în pofida opiniei negative a Consiliului. Situația a reliefat neajunsurile semnalate anterior de Comisie care, în contextul MCV, a recomandat o procedură independentă de numire și că o soluție sustenabilă ar putea fi obținută în cooperare cu Comisia de la Veneția”, se spune în documentul citat.

La nivel logistic, Comisia Europeană semnalează numărul insuficient al magistraților, în condițiile în care 12% din posturile de judecător și 20% din cele de procuror nu sunt ocupate. În schimb, sunt salutate progresele făcute în ce privește digitalizarea sistemului judiciar.

Digisport.ro

Un fotbalist celebru și soția sa, filmați în duș. Imaginile au făcut înconjurul lumii

Bruxelles-ul constată că actualmente sistemul judiciar nu este supraaglomerat, dar atrage atenția că durata proceselor în viitor ar putea să crească, iar sistemul să facă față cu greu numărului de cauze de judecat dacă sunt menținute unele prevederi adoptate în 2018 în ce privește accesul în profesie și eliminarea unor proceduri judiciare care ar fi redus din presiunea exercitată asupra instanțelor.

În ce privește lupta anticorupție, raportu menționează Strategia Națională Anti-Corupție 2016-2020, dar arată că implementarea ei și rezultatele subsecvente au depins de voința politică, considerată ca redusă în perioada 2017-2019.

„În 2018 și 2019, în timp ce instituțiile au continuat să investigheze și să sancționeze infracțiunile de corupție la nivel înalt, rapoartele MCV au constatat un model de presiune asupra instituțiilor cheie anticorupție și au exprimat îngrijorarea că presiunea continuă va avea un  impact nefavorabil. Atât DNA, cât și Parchetul General au raportat un  regres al rezultatelor luptei împotriva corupției în anul 2019. Conducerile ad-interim pentru perioade lungi au  avut efect asupra capacității parchetelor de a gestiona presiunea constantă și provocările repetate”, arată sursa citată.