Rareș Bogdan și amenințările pentru aderarea României la Schengen. „O demagogie ieftină. Mai bine facem și noi ceva reforme”

Deși a căutat să justifice primirea României alături de Bulgaria în spațiul Schengen pe motivul de a nu alimenta discursul eurosceptic, Rareș Bogdan a avut chiar el un discurs similar cu cel al liderilor extremiști, susțin analiștii politici.

Rareș Bogdan și aderarea României la Schengen

La data de 8 decembrie urmează să aibă loc votul decisiv în Consiliul JAI privind intrarea României și a Bulgariei în spațiul Schengen, iar zilele trecute în Parlamentul European a avut loc o serie de dezbateri pe această temă. Dacă marile formațiuni europene, popularii și socialiștii, susțin aderarea țării noastre, în acest moment se mai opun aderării doar partidele de extremă dreapta.

Guido Reil, membru al AfD, partid de extremă dreapta din Germania din grupul eurosceptic Identitate și Democrație, a declarat în Parlamentul European că UE nu are nevoie nici de România și nici de Bulgaria. „Cum s-a putut așa ceva, o țară cu așa infrastructură, corupție, criminalitate să fi fost primită în UE?”, a spus acesta.

În răspunsul său pentru europarlamentarul german, liderul liberal Rareș Bogdan a susținut că românii sunt umiliți de 11 ani, asta deși companiile europene au afaceri importante în România, susținând că blocarea aderării țării noastre va alimenta partidele eurosceptice de la noi. După aceste idei însă, prim-vicepreședintele PNL a amenințat că România poate juca și dur, ridicând posibilitatea blocării exporturilor de cereale din Ucraina.

Digi24.ro

Cazul ciudat al miliardarului german care și-ar fi înscenat moartea ca să fie împreună cu amanta rusoaică la Moscova

„Ce trebuie să mai facem pentru a fi tratați de la egal la egal și respectați? Să provocăm o criză alimentară la nivel european, să blocăm la graniță trenurile și sutele de camioane cu cereale care tranzitează zilnic România spre piețele occidentale, în Olanda, Belgia, Franța, Austria, Germania, Italia? Nu ne obligați să jucăm și noi dur. Am fost mult prea eleganți și mult prea tăcuți până acum”, a declarat Rareș Bogdan.

Președintele Klaus Iohannis, prezent joi la Praga, a respins imediat ideea și a susținut că liderul liberal a fost purtat de val. „Mă gândesc că l-a luat un pic valul. Așa o variantă nu există. Dimpotrivă, facem tot ce putem ca să înlesnim exportul de cereale din Ucraina, ca să prevenim o criză alimentară globală. Așa ceva iese din discuție”, a precizat șeful statului.

Un discurs de tip AUR

Aderarea României la Schengen a devenit un obiectiv pentru actuala guvernare pe ultima sută de metri după ce, lideri europeni, precum cancelarul Germaniei sau președintele Franței, au susținut că susțin acceptarea țării noastre. De altfel, actuala guvernare a accelerat adoptarea legilor justiției și desființarea SIIJ, cu ignorarea completă a Comisiei de la Veneția în speranța că în luna noiembrie România să scape de MCV, văzut ca ultim obstacol, chiar dacă Comisia Europeană a cerut Bucureștiului să aștepte acest aviz.

Poziția exprimată însă de Rareș Bogdan a fost dur criticată de analiștii politici de la București, care au subliniat că a fost un „discurs de tip AUR”. Sorin Ioniță, directorul executiv al think-tank-ului EFOR a susținut că poziția exprimată de liderul liberal al fost un „kitsch istoric și revanșism provincial”, iar ideea blocării exporturilor de cereale ucrainene este lipsită de sens.

Digisport.ro

Transformarea fizică a Serenei Williams. Cum arată acum și ce spune legendara sportivă despre corpul ei

„Păi și dacă trec, ce? Nu plătesc taxe de drum, de operare portuară, nu-i un business? Nu ne văitam noi că ne ocolesc marile coridoare de transport, că vrem mai mult trafic către Constanța, că ne fură bulgarii și sârbii caimacul? În toată istoria omenirii n-a căutat toată lumea să fie pe căi de comunicație, că acolo era prosperitatea? Acuma brusc toate astea au devenit o povară? Adică Ungaria face filantropie că “ne lasă să trecem” spre vest, trebuie să le trimitem mulțumiri că permit xx% din fluxurile românești, ăsta e spiritul în Europa, după Joha&Rareș? Jenant, discurs pentru electoratul AUR”, a scris acesta pe pagina sa de Facebook.

La fel, profesorul Cătălin Avramescu este de părere că discursul lui Rareș Bogdan nu reprezintă decât „o demagogie ieftină” ce ignoră lipsa reformelor adevărate pe care ni le-a cerut Europa de atâta timp, precum cele din justiție.

„Și el, la fel ca și alți europarlamentari români, au adus la Bruxelles metehnele politicii românești. Își imaginează că o leacă de șantaj emoțional merge. Nu, România, din păcate, are restanțe masive privitoare la statul de drept și la corupție. În loc să ne rezolvăm problemele pe care le avem de rezolvat ca să înlăturăm criticile justificate la adresa României noi avem tactica hoțului care strigă prinde-ți hoțul.

Partidul domnului Rareș Bogdan, PNL, tocmai se pregătește să treacă niște legi ale educației care îi avantajează pe plagiatori, sau legile justiției, asta cu toate că au fost avertizați de Comisia de Veneția și instituțiile europene să nu le adopte în această formă și ei nu vor s-o facă. În loc să aibă abordare rațională, hai să mai facem și noi ceva reformă, suntem tot împotrivă, îi blamăm tot pe occidentali. E doar demagogie. S-a gândit el ce obținem prin astfel de declarații, altceva decât să ne facem de râs”, a declarat, pentru FANATIK, Cătălin Avramescu, cadru universitar la Facultatea de Științe Politice a Universității București.

De altfel vineri, președintele Iohannis a cerut din nou ca legile justiției care se află acum în proces legislativ de avizare în Parlament să respecte recomandările formulate în trecut de către Comisia de la Veneția, susținând că aceleași recomandări formulate în trecut, când chiar el a sesizat acest for, sunt valabile și astăzi. Șeful statului nu a menționat nimic de recomandarea expresă a comisarului pentru justiție, Didier Reynders, ca promulgarea acestor legi să aștepte acest aviz și nici de criticile venite din partea magistraților sau a societății civile cu privire la numeroase amendamente cu probleme.

Discursuri în loc de fapte

Analiștii politici subliniază că pe de o parte acest tip de discurs al liderului PNL pare mai degrabă adresat pieței politice interne, fiind de altfel o temă populistă care se poate dovedi utilă în următorul an electoral cu patru rânduri de alegeri.

„Câțiva tenori de la București au ieșit la interval să se bage în seamă. Departe de țărișoara lor, au susținut înfocați și patrioți admiterea României în spațiul Schengen. Au făcut-o ca să nu îi uite lumea p-acasă. În plus se apropie repejor anul 2024 cu 4 rânduri de alegeri și se gândesc serios la viitorul lor și al copiilor. Au mare nevoie de praf stelar pe umeri și tinichele la rever. De ceva cu care să se afișeze în campania electorală”, a scris pe pagina sa de Facebook politologul Stelian Tănase.

Acesta susține că în fapt toată chestiunea Schengen este pur secundară, fapt dovedit și de lipsa unor măsuri concrete, unor reforme veritabile în justiție care să arate că politicienii români văd în acest obiectiv cu adevărat un interes de țară.

„De mulți ani politicienii autohtoni nu fac nimic, doar vorbesc. Se victimizează, pretind că suntem persecutați ca să-și justifice eșecul. Taie frunza la câini și o plimbă de colo-colo. Uită să amintească simplul fapt că reformele cerute de Bruxelles (MCV este intact) nu au fost făcute, ci amânate. Așa că, ce să mai vorbim!? Am asistat la un exercițiu de tip Cățavencu. Nimic altceva. Nefericirea este că ține la mulți”, a mai completat acesta.

Politologul Andrei Țăranu, profesor la SNSPA, este de părere că mai degrabă Rareș Bogdan s-a lăsat purtat de valul naționalist, însă subliniază și el că acțiunile autorităților de la București, nu doar în ceea ce privește aderarea la Schengen, dar și la zona euro, arată că acestea nu sunt tratate drept obiective strategice ale României. Acesta atrage însă atenția că este un tip de discurs extremist pe care România nu ar trebui să-l încurajeze.

„Domnul Rareș Bogdan a avut întotdeauna o linie populistă, de la chestia aia cu iubiți România în fiecare zi și așa mai departe, cred că nu a fost neapărat ceva pregătit ci pur și simplu a fost luat de valul retoric, așa cum i se întâmplă de dese ori. Mesajul a fost profund stupid, trebuie spus și subliniat, tocmai pentru că nu se diferențiază cu nimic de mesajul eurodeputatului german de la AfD, Guido Reil care spunea că UE nu are nevoie de România și Bulgaria.

În condițiile în care genul ăsta de retorică tinde să se împrăștie în toată Europa, probabil că România va avea foarte mult de suferit. Marea problemă, pe care noi o știm, este că noi suntem de fapt un stat de mâna a doua, nu suntem în Schengen, nu suntem în zona euro și nici măcar ne apropiem de cerințele pentru euro. Avem un statut de ambiguitate și probabil ar fi nevoie de mai multă voință politică și politici economice și nu retorica asta șantajistă pe care o practică unii de pe la noi. Termenul în care noi voiam să intrăm în zona euro a fost în 2015, apoi a fost avansat în 2022, iar anul acesta nici măcar nu s-a mai discutat, deci subiectul este practic abandonat”, a declarat, pentru FANATIK, profesorul Andrei Țăranu.

În opinia acestuia mișcările de extremă dreapta sunt diferite în țările europene. Dacă în statele din sud, Spania, Italia, Grecia, există o retorică anti-imigraționistă generată de imigranții din Africa, în nordul continentului teama principală este alimentată prin discursul la imigranții români. La fel și în alte state, în Polonia, extrema dreapta este ultra-catolică, anti-rusă, anti-imigrație, anti-islamică, pe când în Franța este mai degrabă atee, anti-islamică și republicană. În opinia acestuia discursul anti-imigraționist din România, în afara de câteva scurte episoade, a dispărut aproape complet, curentul principal fiind acum unul iliberal în țara noastră.

„În România cred că încă nu avem o extremă dreapta care să se manifeste violent. Grupusculele alea precum Noua Dreapta sunt mult prea mici și prea neimportante. Avem însă din nefericire un nivel foarte puternic de iliberalism, adică de mișcări anti-democratice, așa cum este în bună măsură AUR. Naționalismul ăsta ordoxist, din păcate, este împrăștiat în întreaga societate, indiferent de ideologiile și culorile partidelor mainstream.

Adică avem naționalism și la liberali, apropo de Rareș Bogdan, și la PSD și la USR, că ei erau noii pașoptiști. E un fenomen atât de puternic înrădăcinat în societate încât cu greu ai putea să generezi un val contrat, care să fie de integrare, cosmopolit, civilizațional și așa mai departe”, a declarat, pentru FANATIK, politologul Andrei Țăranu.