Rareș Năstase de la „România, te iubesc!”, concluzia după 20 de ani de Pro TV: „O lume plină de orgolii și narcisism”. Exclusiv

Jurnalistul Rareș Năstase de la „România, te iubesc!” a „împlinit” 20 de ani de televiziune. Deși a intrat în această branșă dintr-o joacă, iar lumea televiziunii s-a dovedit a fi una destul de dificilă, nu ar renunța niciodată la meseria lui pentru că îi place echipa din care face parte.

Rareș Năstase de la „România, te iubesc!”, rezumat după 20 de ani Pro TV

Rareș Năstase și-a deschis sufletul pentru FANATIK și a povestit lucruri incredibile din cei 20 de ani de televiziune. Jurnalistul, după ani buni de investigații, atât la știri, cât și la „România, te iubesc!” vorbește și despre schimbările necesare în mentalitatea românilor. Admite că „schimbarea pornește de la aruncatul chiștoacelor de țigări la semafor și de la vandalizarea locurilor de joacă”.

De asemenea, Rareș Năstase de la „România, te iubesc!” face confesiuni fără precedent despre omul din spatele micului ecran. Ne spune cum și-a cunoscut soția, pe Ana și ne vorbește despre copiii lui, Sophia și Dominic, ajunși acum la vârsta adolescenței.

Peste 20 de ani de televiziune. Tu ai ales-o pe ea sau ea pe tine?

– Rareș Năstase de la „România, te iubesc!”: Aș înclina să spun că meseria m-a ales. A fost dintr-o joacă. Mergeam într-o gașcă de amici să o susținem pe iubita unui prieten bun, care voia să ajungă reporter.

Digi24.ro

VIDEO Reacția lui Călin Georgescu după informațiile că mama sa a făcut parte din Mișcarea Legionară: Pentru mine, a fost o icoană

Era o mare coadă la casting, se întâmpla la PRO TV Timișoara. Mi-am spus că, dacă tot voi sta o jumătate de zi acolo, să mă înscriu și eu la acel casting. Și l-am luat, după cum aflam ulterior. Iubita prietenului însă nu, spre uimirea noastră, pentru că se pregătea. Își dorea tare mult.

Cel mai dificil an din viața lui Rareș Năstase de la „România, te iubesc!”

Inițial ce profesie ți-ai dorit să faci?

– Am vrut să fiu profesor de limbi străine, mai apoi regizor de film.

Ai regretat vreodată alegerea făcută?

– Nu regret! Fac cu pasiune tot ce fac și la emisiunea de investigație mă pot juca și de-a regizorul, atunci când scriu și particip la editarea materialelor filmate.

Profesional vorbind, când ai avut cel mai bun moment din carieră? Dar cel mai rău?

– Cred că am avut o evoluție organică. Am trecut de la știri, la emisiunea de investigație, după ce acumulam aproape 10 ani de muncă de teren. Probabil atunci a fost un moment bun. Se întâmpla în 2009, atunci când am mers în Chile și Statele Unite. Am filmat pentru 2 campanii, despre cutremure și respectiv sistem de sănătate, atât pentru Știrile PRO TV, cât și pentru „România, te iubesc!”.

Un an mai puțin bun ar fi cel care a trecut. 2024 a fost plin cu campanii electorale, multe tururi de alegeri și multă tensiune în societate.

Digisport.ro

Un chelner a spus totul: ce au făcut la restaurant, înainte să decidă să divorțeze după 30 de ani: ”S-au așezat într-un colț”

„O lume plină de orgolii și narcisism, în care trebuie să dai din coate”

Lumea televiziunii nu e roz. De câte ori te-ai izbit de invidie, de răutate? Cum ai reușit să trăiești împreună cu lucruri mai puțin plăcute?

– Pot spune că e o lume plină de orgolii, de ego-uri și narcisism, în care trebuie să dai din coate. Unii spun că e o junglă, dar nu e chiar așa. E locul unde munca în echipă chiar se vede, are rezultate. Ești om de echipă, totul e mai ușor. Reporter, cameraman, asistenți, editori de montaj, redacția, e un univers tare interesant, cu condiția să îți placă ce faci.

Atunci faci abstracție de tot „zgomotul” din jur, de balast, de răutăți. Trebuie să ai mentalul bun și să fii echilibrat. Cred că am cea mai frumoasă meserie, pentru că la bază are pasiune. Îmi place mult ce fac. Altfel, dacă nu mi-ar plăcea, cu siguranță aș renunța. Încă îmi place ce fac.

Rareș Năstase și proiectul „România, te iubesc!”

România, te iubesc. Cum a început totul?

– „România, te iubesc!” a început, cum spuneam, după aproape un deceniu în redacții de știri. Am fost reporter pe eveniment, armată, apoi administrație locală. Am fost în teatre de război, în zone de conflict și am filmat multe povești care implicau acțiune și investigație. Cred că e combo-ul ideal pentru munca pe care o fac acum.

Iubești România? Spune-mi trei motive pentru care o faci.

– Iubesc România pentru oamenii ei, pentru hazul și inteligența acestui popor. Pentru că mereu găsesc acei oameni care ies în față și devin model, în comunitate. Sunt creativi, fac performanță, reușesc atunci când poate toți ceilalți spun că nu se poate.

Ei sunt românii pentru care spun „România, te iubesc!”. Și îmi plac locurile de la noi. Cu bune și cu rele. Mai avem mult de construit, amenajat, păstrat. Nu am distrus tot. Trebuie să avem grijă de ce avem.

Ce-i lipsește României, unde se „strică” treaba?

– României îi lipsesc, în unele situații, bunele maniere, respectul pentru ceilalți, pentru reguli, pentru tot ce ține de bunurile comune. Treaba se strică în societate pornind de la corupție, șpagă, interese ascunse, comisioane. „Zeciuiala” din popor, veche de sute de ani.

Goana după ciolan, apoi PCR-ul, adică sistemul pile, cunoștințe, relații. Treaba se mai strică de la dezinteresul pentru ce avem bun, și ar trebui pus în valoare. Și pentru tot ce e mai sus, totul pleacă de la educație. De la sistemul de educație. De aici se strică treaba, în esență.

Rareș Năstase trage un semnal de alarmă: „Schimbarea pornește de la…”

Ce crezi că ar trebui să schimbăm la noi ca să iubim, cu adevărat, România?

– Schimbarea pornește de la aruncatul chiștoacelor de țigări la semafor sau a gunoiului peste tot. De la vandalizarea locurilor de joacă, de la respectarea unor reguli simple, de conviețuire.

Ce reportaj te-a zguduit cel mai tare?

– Multe reportaje mă zguduie. În special cele despre condițiile grele de sărăcie, despre copii și bătrâni bolnavi. Despre un sistem care nu poate face tot ce trebuie pentru oamenii în mare nevoie.

Dacă ar fi s-o iei de la început, profesional vorbind, ce greșeală nu ai mai repeta?

– Nu știu dacă aș schimba ceva. Poate aș fi mai bătăios. Mai puțin modest. De multe ori am avut impresia că las de la mine, iar „laurii” au ajuns la alții. În lumea televiziunii, de multe ori, e bine să bagi capul în față, să fii tupeist, să ceri, să nu ai scrupule chiar, dacă se poate spune și așa. Din punct de vedere al parcursului în meserie, nu aș schimba nimic.

Rareș Năstase, omul din spatele micului ecran: „Dusul gunoiului intră în atribuțiile mele”

Ce înseamnă Ana pentru tine? Îți aduci aminte cum v-ați cunoscut?

– Ne-am cunoscut prin intermediul unui bun prieten, coleg de serviciu cu ea. 2006. Pe atunci ea lucra și trăia în străinătate, în Spania. Am repatriat un român (n.r. râde).

Cine gătește și cine duce gunoiul la voi acasă?

– Cu gătitul doar ea e ocupată. Și gătește atât de bine. Excelent! Și e stâlpul casei, om de bază, mai ales că eu plec des. Se ocupă mult de treburile familiei. Dusul gunoiului intră în atribuțiile mele, când sunt acasă.

„Îmi place să mă refugiez în lumea copilăriei lor”

Cum este tăticul Rareș? Fac Sophia și Dominic din tine cam ce vor sau reușești să te și impui?

– Îmi place să mă joc cu ai mei copii. Mai ales când erau mai mici, joacă, jocuri, desene, alergări, concursuri. Îmi plac copiii, îmi place să mă refugiez în lumea copilăriei lor.

Acum sunt mai măricei, 13 și 15 ani, suntem pe tărâmul adolescenței. E fain, ne înțelegem bine, suntem prieteni, comunicăm mult. Îmi place că vor, încă, să meargă cu noi prin vacanțe și pe unde mai mergem.

Care sunt cele mai importante lucruri pe care le-ai învățat de la copiii tăi?

– Și ei și Ana îmi dau calmul de care am nevoie, acasă, după toată agitația din meserie.

Ce nu știe lumea despre tine și ai vrea să spui azi?

– Îmi plac jocurile pe console, gaming-ul. Dacă am timp și „mă prinde” un astfel de joc, pierd și câte 3-4 ore în lumea virtuală. Cu jocurile e treabă serioasă.

„Mama a avut un infarct, ne-am speriat tare”

Care a fost cel mai greu moment din viața ta? Cum ai reușit să mergi mai departe?

– Mi-am pierdut toți bunicii, în timp. Pierderea lor m-a marcat. Anul trecut mama a avut un infarct, ne-am speriat tare. Mulțumesc lui Dumnezeu suntem bine, sănătoși.