News

“Ratele ar putea crește și cu 25%”, avertizează economistul Adrian Bența, după ce BNR a mărit la 4.75% dobânda cheie

Majorarea ratei dobânzii de politică monetară de către Banca Națională îi va afecta considerabil pe cei cu credite la bănci, dar ar putea limita inflația, susține consultantul financiar Adrian Bența.
06.07.2022 | 18:30
Ratele ar putea creste si cu 25 avertizeaza economistul Adrian Benta dupa ce BNR a marit la 475 dobanda cheie
Consultantul fiscal Adrian Bența a evaluat consecințele deciziilor BNR Colaj Fanatik/ Sursa Foto Facebook
ADVERTISEMENT

Majorarea cu un procent, de la 3,75% la 4,75%, dobânzii-cheie se va manifesta prin creșteri substanțiale ale ratelor la bănci ale românilor care au angajat credite, iar aceasta creștere nu va fi ultima din acest an, crede consultantul fiscal Adrian Bența, într-o declarație pentru FANATIK.

Datornicii băncilor, cei mai afectați

Consecințele sunt relativ ușor de determinat. Vom avea rate mai mari la bănci și ca să acoperim ratele la bănci, să nu rămânem restanți, vom renunța la alte cheltuieli. Măsura chiar dacă este dureroasă pentru multe milioane de cetățeni, se vrea o măsură care să ajute alți 20 de milioane de români, în sensul că va combate inflația aceasta deosebit de grea pe care o resimțim cu toții, inclusiv cei care plătim rate la bănci.

ADVERTISEMENT

Măsura era una monetară de combatere a inflației pentru că Banca Națională nu are foarte multe instrumente să combată inflația, nu este guvern, dar, din păcate, pentru cei cu rate la bănci, se anunță vremuri tulburi”, a declarat Adrian Bența.

Deși ratele la bănci ar putea crește în proporții diferite, în funcție de fiecare instituție de credit, o creștere cu un punct a dobânzii-cheie ar putea duce la majorarea cu până la un sfert a ratelor lunare pe care le plătesc datornicii băncilor.

ADVERTISEMENT

Se pot aștepta la creșteri de rate și cu 25%”, a estimat economistul, adăugând că lucrurile se pot înrăutăți și mai mult întrucât BNR ar putea să mai majoreze dobânda-cheie pe parcursul acestui an.

Nu mă bazez neapărat pe poziția Băncii Naționale, ci pe faptul că Banca Angliei, care este o instituție respectată a lumii, a anunțat o posibilă furtună economică în viitorul previzibil. Atunci toate băncile vor lua măsuri din acestea monetare pentru a tempera ceea ce este de temperat”, a explicat Adrian Bența.

ADVERTISEMENT

Prin inflație, guvernul ia bani în plus

În privește inflația, acesta consideră că nu este exclusiv cauzată de către războiul ruso-ucrainean, ci și de politicile economice ale guvernului de la București.

O foarte mare componentă a creșterii de prețuri nu este generată de conflictul militar din Ucraina, ci de comportamentul autorităților din România pentru că prețurile la gaze au crescut și înainte de conflictul militar. La fel și energia electrică, pentru că principalul câștigător al creșterii de prețuri este statul român care, prin inflație, strânge bani de la toți și îi direcționează către anumite categorii de cetățeni”, crede Adrian Bența.

ADVERTISEMENT

Un alt moment greu pentru români ar putea fi iarna 2022-2023. „Depinde foarte mult – și aici ar trebuie să batem mătănii – de cât de rece va fi iarna. Dacă e geroasă rău și va trebui să facem importuri de gaze, cu siguranță le vom face la prețuri foarte mari. Dacă e mai blândă, precum cea de anul trecut, probabil vom avea importuri mai puține și la prețuri nu foarte mari”, a mai spus Bența.

ADVERTISEMENT

Deciziile de miercuri ale BNR

În ședința de miercuri, Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a decis să majoreze rata dobânzii de politică monetară de la 3,75% la 4,75%. De la începutul anului, BNR a majorat în mai multe rânduri rata dobânzii care a ajuns, în numai 6 luni, de la 1,75% la 4,75%.

Tot miercuri, banca centrală a decis o nouă majorare pentru rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 5,75 la sută pe an, de la 4,75 la sută pe an și crește dobânda la facilitatea de depozit la 3,75 la sută, de la 2,75 la sută pe an, începând cu data de 7 iulie 2022.

Totodată, BNR a a anunțat că va păstra controlul ferm asupra lichidității de pe piața monetară și menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Tags: