News

Ratingul Fitch, afectat de instabilitatea politică. Perspectiva României, retrogradată de la „Stabilă” la „Negativă”

Perspectiva ratingului pentru datoria suverană pe termen lung în valută străină a României, revizuită de Fitch Ratings de la „Stabilă” la „Negativă”.
18.12.2024 | 12:25
Ratingul Fitch afectat de instabilitatea politica Perspectiva Romaniei retrogradata de la Stabila la Negativa
Agenția Fitch, rating de țară negativ pentru România Foto: hepta, Shutterstock / Colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

Agenția Fitch Ratings a revizuit perspectiva ratingului pentru datoria suverană pe termen lung în valută străină a României de la „Stabilă” la „Negativă” şi a confirmat ratingul la „BBB-”.

Ratingul Fitch, afectat de instabilitatea politică

În ciuda faptului că o revizuire pentru ratingul României este programată în februarie 2025, Fitch a considerat că evoluțiile din țară justifică o abatere de la calendar.

ADVERTISEMENT

Agenția a citat ca factori cheie pentru revizuirea ratingului incertitudinea politică, deficitul bugetar ridicat, consolidarea fiscală dificilă, datoria publică în creștere, dezechilibrele externe mari, credibilitatea politică erodată și creșterea economică slabă.

Cum explică Fitch motivele deciziei

Incertitudinea politică afectează perspectivele fiscale

„Incertitudinea politică a crescut la niveluri ridicate și evaluarea noastră este că aceasta va avea probabil un efect negativ semnificativ asupra consolidării fiscale.

ADVERTISEMENT

Procesul alegerilor prezidențiale a fost anulat de Curtea Constituțională după victoria surpriză din primul tur a candidatului ultranaționalist Călin Georgescu, din cauza unor presupuse interferențe electorale străine/rusești.

De asemenea, Curtea Constituțională a prelungit mandatul actualului președinte, Klaus Iohannis, care trebuia inițial să se încheie la 21 decembrie 2024, până la alegerea unui nou președinte”, se arată în raportul agenției.

ADVERTISEMENT

Parlament divizat

Fitch Ratings atrage atenția asupra dificultăților în formarea unui nou guvern ca urmare a alegerilor legislative din 1 decembrie, dar și asupra șanselor slabe ca o astfel de coaliție să dureze.

„Un nou guvern de coaliție proeuropean format din patru partide este probabil să fie format înainte de sfârșitul anului 2024.

ADVERTISEMENT

Cu toate acestea, durabilitatea unei astfel de coaliții este incertă, iar noile alegeri prezidențiale, probabil programate cel mai devreme pentru martie 2025, vor menține incertitudinea politică ridicată și, în opinia noastră, vor întârzia probabil și punerea în aplicare a măsurilor de consolidare fiscală”, mai precizează raportul citat.

Deficit bugetar uriaș

Agenția mai precizează că deficitul bugetar pe care îl previzionează este mult mai mare decât cel anticipat în luna august, urmând să atingă un prag de 8,2% din PIB.

„Previzionăm că deficitul public general al României va crește la 8,2% din PIB în 2024, peste previziunile noastre din august de 7,2%, ținta anterioară a guvernului (5% în programul de convergență din primăvară) și rezultatul bugetar de 6,5% în 2023. 

Deteriorarea fiscală peste așteptări reflectă în principal creșterea rapidă a cheltuielilor, inclusiv salariile din sectorul public și majorările nefinanțate ale pensiilor înainte de alegeri. Impactul pe întregul an al majorării pensiilor din septembrie 2024 se va adăuga la presiunile fiscale de anul viitor, făcând și mai dificilă consolidarea viitoare”, mai arată Fitch Ratings.

Agenția a reviziuit în creștere și previziunile legate de deficitul public general pentru anii 2025 și 2026, dar șo o creștere a ponderii datoriei publice din PIB până la circa 70% în 2028.

„Deși presupunem că consolidarea fiscală va începe în 2025, am revizuit în creștere previziunile privind deficitul public general la 7,5% din PIB în 2025 și la 6,8% în 2026, mai mult decât dublu față de media „BBB” proiectată în prezent, de 3,2% în 2025-2026.

În scenariul nostru de bază, ponderea datoriei publice în PIB va crește de la 49% în 2023 la 62% în 2026, peste mediana actuală proiectată „BBB” de 56%, și va continua să crească brusc până la aproximativ 70% din PIB până în 2028.”

Creștere economică slabă

Agenția de rating subliniază și evoluția slabă a exporturilor și estimează o creștere a datoriei externe nete până la 20% din PIB în 2026. De asemenea, în raportul Fitch Ratings se menționează unul dintre puținele puncte forte ale României pentru care, totuși, ratingul acordat este BBB- și anume, apartenența la UE, care înseamnă că România ar putea primi fonduri semnificative din PNRR și fondurile de coeziune 2021-2027.

„Performanța slabă a exporturilor în 2024 evidențiază provocările legate de competitivitatea externă a economiei românești. Datoria externă netă va crește de la 12% în 2023 la 20% din PIB în 2026, semnificativ peste procentul de 3% prevăzut pentru mediana „BBB”, de la 12% în 2023.

Ritmul economiei a încetinit treptat în 2024, iar în T3 din 2024 rata anuală de creștere a PIB a fost de -0,3%, ajustată sezonier. Exporturile au fost deosebit de slabe în 2024, în timp ce consumul gospodăriilor a rezistat, datorită creșterii puternice a veniturilor, alimentată de politica fiscală relaxată”, se mai arată în evaluarea agenției.

Fitch Ratings

Fitch Ratings este un furnizor de ratinguri de credit, comentarii și cercetări pentru piețele globale de capital. Este una dintre cele trei organizații de rating statistic din SUA, recunoscute la nivel mondial, alături de Moody’s și Standard & Poor’s.

Fitch Ratings oferă opinii de credit anticipative, care reflectă așteptările sale privind comportamentul de creditare într-o serie de scenarii. Procesul de evaluare începe atunci când un organizator, emitent, sponsor sau subscriitor contactează un membru al grupului Fitch’s Business Relationship Management (BRM) cu o cerere de a angaja Fitch.

Fitch poate iniția, de asemenea, o acoperire de rating nesolicitată în cazul în care sunt disponibile suficiente informații publice pentru a oferi informații abonaților și pieței datoriei publice.

Criteriile de rating explică abordarea agenției de rating de perspectivă. Rapoartele privind criteriile identifică factorii și ipotezele de evaluare și evidențiază domeniul de aplicare și limitările analizei realizate.

„Criteriile principale descriu fundamentul de bază pentru evaluările într-un sector. Criteriile intersectoriale explică abordarea Fitch la subiecte care se referă la mai multe domenii sau audiențe. Criteriile sectoriale specifice descriu abordarea analitică a Fitch pentru sectoarele individuale și abordează factorii de credit specifici”, precizează agenția pe site-ul său.

Reacții după anunțul retrogradării României

Reacțiile în spațiul public nu au întârziat să apară, atât don mediul politic, cât și din partea analiștilor economici. USR acuză proasta guvernare PSD-PNL și spune că acesta este rezultatul „dezmățului bugetar”.

„Adevărul dezmățului bugetar al PSD-PNL începe să se vadă și va începe să doară. Nu pe ei ci tot pe oamenii cinstiți din țara asta.
România are cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, iar fără măsuri de consolidare fiscală, datoria publică ar putea depăși semnificativ media altor state cu rating similar.

Fără implementarea rapidă a unor politici fiscale responsabile, riscăm pierderea statutului de “investment grade”. Pentru o țară, a avea statutul de “investment grade” înseamnă că este percepută ca fiind de încredere din punct de vedere economic și financiar. (…)

Practic, dacă nu suntem investment grade, ne împrumutăm mai scump, iar acest cost este suportat de fiecare cetățean. Devine mai dificil să atragem investitori străini, ceea ce lovește în locuri de muncă, în stabilitatea monedei și în creșterea economică. (…)”, scrie Vlad Voiculescu pe Facebook.

Liberalul Florin Cîțu, fost premier și ministrul al Finanțelor, susține că a avertizat atât PNL, cât și pe președintele Klaus Iohannis despre potențialele efecte negative ale alianței cu PSD și cere demisia guvernului.

„În urmă cu trei ani i-am spus lui Iohannis că se va ajunge aici dacă se face guvernare cu PSD. I am spus că nu se vor face reformele din PNRR, că PNL o să sufere etc. Cam tot ce i-am spus, politic și economic, s-a adeverit! Cât am rămas președinte al PNL, până am fost înlăturat la ordin prin puci, PSD nu a mișcat în front și nicio măsură mizerabilă nu a fost adoptată. (…)

Am atras atenția în cam toate BPN-urile PNL că se va ajunge aici dacă guvernarea socialistă continuă să crească taxe, să nu facă reforme și să crească cheltuielile neproductive. Am oferit și soluții. Am scris oficialilor de la CE de mai multe ori atrăgând atenția asupra derapajelor guvernării socialiste. Am scris agențiilor de rating. TOȚI AU ȘTIUT! De ce au tăcut? Corupție sau prostie?

Acum dezastrul este oficial și tot ei vor să continue guvernarea. Chiar nu-și asumă nimeni nicio responsabilitate? Finanțe? Premier? Cei care i-au susținut și i-au propus să ocupe portofolii în guvern?”, a scris Florin Cîțu pe aceeași rețea de socializare.

Social democratul Adrian Țuțuianu, secretarul general adjunct al Executivului, a declarat pentru RFI România că este necesar ca noul Guvern de coaliție trebuie instalat urgent, până pe 23 decembrie și acuză USR că trage de timp.

„Prima soluție este stabilizarea mediului politic, urgent. Asta vizavi și de poziția USR, care spune că ar trebui să discutăm la nesfârșit, să intrăm în foarte multe amănunte. De aceea, eu cred că e foarte important că a fost convocat pe data de 20 Parlamentul (…) și cred că este foarte important ca România să aibă rapid un Guvern.

După ce așezăm acest Guvern și sper eu să se întâmple pe 23 decembrie, trebuie să rezolvăm câteva lucruri care sunt de natură să stabilizeze mediul politic românesc, respectiv să avem un act normativ care să stabilească data alegerilor pentru funcția de președinte al României, noi, la PSD, opinăm că aceste alegeri trebuie făcute în luna martie.

Trebuie să elaborăm și să aprobăm până la sfârșitul lunii februarie un buget, eu sper ca în prima parte a lunii februarie, care să fie în acord cu planul bugetar structural național și reformele asumate prin PNRR”, a declarat Adrian Țuțuianu.

ADVERTISEMENT