Război în Ucraina. Zelenski, primul interviu în presa rusă: „Mariupol nu mai există”. Ce se întâmplă cu cadavrele soldaților lui Putin. Explozie la Kiev

O explozie puternică a avut loc în Kiev, capitala Ucrainei. La puțin timp au fost declanșate și sirenele de raid aerian. Ar fi pentru prima oară după câteva zile bune în care rușii atacă atât de devreme în noapte. 

De altfel, primarul orașului, Vitali Kliciko a transmis încă de ieri că oamenii trebuie să rămână în adăposturi și plimbările pe străzi au rămas interzise. 

Între timp, autoritățile de aici au anunțat că au făcut eforturi mari pentru ca elevii să poată beneficia de școala online. 

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat, într-un interviu pentru presa din Rusia, că oraşe ca Volnovaha, Mariupol şi altele, din regiunea Kiev, nu mai există, ca urmare a atacurilor.

“Din nefericire, să vedem consecinţele, rezultatul. Rezultatul este: nu mai există Mariupol. Pur şi simplu. Nu mai există Volnovaha. Nu mai există oraşele mici de lângă Kiev, din regiunea Kiev. Oraşele noastre mici… Care bănuiesc că sunt ca ale voastre. Nu mai există. Pământul este pârjolit. Complet”, a afirmat Zelenski.

Președintele Ucrainei a declarat că țara lui este gata să facă schimb de prizonieri de război cu Rusia înainte de finalul ostilităţilor. “Se fac liste. Armata noastră a făcut liste. Sunt liste cu toţi cei care sunt în captivitate. Nu ştiu dacă este cineva interesat de ele. Politicienii, cred, nu sunt foarte interesaţi. Nu sunt sigur că Rusia are nevoie de aceste liste”.

Zelenski a mai spus că Ucraina nu vrea ca pe teritoriul său să rămână cadavrele soldaţilor ruşi, însă ar vrea ca acestea să ajungă la familiile celor decedaţi.

“Ruşii mai întâi au refuzat, iar apoi ne-au dat nişte saci. Ştii, chiar şi când moare o pisică sau un câine nu este aşa. Sunt saci de gunoi. Nu înţeleg ce gândesc oamenii, ce gândesc părinţii acestor copii”, a afirmat el.

Volodimir Zelenski a menţionat că Ucraina este pregătită să discute despre adoptatea unui statut neutru, însă acesta ar trebui să fie garantat de terţi şi să fie aprobat prin referendum.

Roskomnadzor, autoritatea rusă de supraveghere mass-media, a lansat un avertisment către presa din Rusia să nu publice interviul cu Zelenski, precizând că deja s-a deschis o anchetă

Primarul Kievului Vitali Kliciko a anunţat că şcolile din capitala Ucrainei îşi vor relua cursurile, luni, însă online

“La 28 martie, procesul educaţional se va relua în capitală – în format online. Va fi adaptat condiţiilor actuale. Şi se vor folosi diverse platforme educaţionale pentru elevi”, a precizat Kliciko pe Telegram.

“O misiune importantă este ca oraşul să trăiască şi să muncească, chiar şi în condiţii de lege marţială. Ei (n.r. – ruşii) încearcă să ne intimideze. Nu le va ieşi! Noi nu vom renunţa!”, a adăugat primarul.

Ministrul francez de Externe Jean-Yves Le Drian a îndemnat la o continuare a dialogului cu preşedintele rus Vladimir Putin, până când acesta îşi va da seama de ”preţul de plătit” al invaziei sale a Ucrainei şi va voi să negocieze.

Preşedintele francez în exerciţiu Emmanuel Macron a avertizat și el împotriva unei ”escaladări în vorbe şi fapte în Ucraina”, după ce omologul său american Joe Biden l-a catalogat, la Varşovia, drept un ”măcelar”.

”Trebuie să continuăm să vorbim cu ruşii, trebuie să continăm să vorbim cu preşedintele (rus Vladimir) Putin”, a subliniat Jean-Yves Le Drian la Forumul de la Doha, care reuneşte în capitala Qatarului personalităţi internaţionale din lumea politică şi economică.

”Trebuie să fim exigenţi în dialog, în clartatea acestuia, fără nicio naivtate, să dăm dovadă de multă fermitate, dar să continuăm să vorbim cu el, pentru ca, la un moment dat, să considere că preţul de plătit al intervenţiei sale în Ucraina este atât de mare încât este mai bine să negocieze”, a insistat el.

Ministrul a dat asigurări că Macron ”continuă să vorbească cu preşedintele Putin pentru a obţine mai întâi condiţiile unui armistiţiu, iar apoi ale unor negocieri”.

”Nu discutăm niciodată serios cu un pistol la tâmplă”, a tunat şeful diplomaţiei franceze, subliniind că numai un armistiţiu ”va permite deschiderea uor negocieri (…), fără suferinţele unui popor”, a mai zis acesta

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a promulgat  o lege care restrânge difuzarea de informaţii despre mişcările de trupe şi de echipament militar, mai puţin în cazul în care acestea sunt anunţate sau aprobate de către Statul Major ucrainean.

Această lege prevede pedepse cu închisoarea cuprinse între trei şi opt ani de zile. De remarcat că legea interzice ”difuzarea neautorizată de informaţii despre direcţia şi mişcarea asistenţei militare internaţionale destinate Ucrainei, mişcarea sau deplasarea Forţelor armate ucrainene sau altor formaţiuni militare ucrainene, pe timpul legii marţiale sau unei stări de urgenţă”.

Preşedintele rus Vladimir Putin a lăudat Garda Naţională rusă, cu ocazia marcării a şase ani de înfiinţarea acesteia. Liderul de la Kremlin a avut cuvinte frumoase la adresa unităţilor Gărzii care iau parte la invazia şi războiul sângeros din Ucraina.

”Camarazi, condiţiile de luptă implică, într-adevăr un risc crescut”, a recunoscut el. ”Sunt foarte conştient de felul în care acţionaţi în această situaţie, cu mult curaj şi profesionalism, cu pricepere şi fără teamă”, a mai spus acesta.

”Îndepliniţi cele mai complicate sarcini care vă sunt încredinţate cu competenţă şi precizie şi daţi dovadă de eroism personal”, a adpugat Putin într-o înregistrare video.

Garda Naţională rusă – din care fac parte 300.000 de oameni – a fost înfiinţată de către Vladimir Putin în 2016 ca o forţă militară internă care să lupte împotriva terorismului şi crimei organizate, să păzească instalaţii de stat, să asigure controlul armelor şi drept o forţă antirevoltă. Aceasta se află în subordnea directă a lui Putin.

”Întreaga noastră ţară vastă este mândră de fiecare dintre voi”, a dat asigurări Putin. ”Vreau să vă mulţumesc pentru puterea de care daţi dovadă şi servirea impecabilă a Rusiei, loialitatea faţă de patrie, faţă de jurământ şi îndatoriri”, a mai zis liderul de la Kremlin.

Peste 3,8 milioane de oameni au fugit din Ucraina de la lansarea invaziei ruse. Informația a fost oferită de ONU care a explicat și că fluxul refugiaţilor a încetinit în mod clar de la 22 martie.

Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) a înregistrat nu mai puțin de 3.821.049 de refugiaţi pe un site dedicat. De remarcat că bilanţul din ultima zi a săptămânii este mai mare cu 48.450 de refugaţi față de cel din prima zi a weekendului.

Polonia a primit peste jumătate dintre aceşti refugiaţi, aproximativ şase din zece persoane de la începutul invaziei ruse, adică peste două milioane de persoane.

În total, peste zece milioane de persoane – reprezentând peste un sfert din populaţia Ucrainei – s-au refugiat în ţări vecine sau pe teritorul ucrainean. Aproximativ 90% dintre persoanele care au fugit din Ucraina sunt femei şi copii.

Potrivit UNICEF, între refugiaţi se află peste 1,5 milioane de copii. Interesant este că Europa nu s-a mai confruntat cu un asemenea val de refugiaţi de la al Doilea Război Mondial.

A devenit oficial! O nouă rundă de negocieri pentru pace va avea loc față în fața în perioada 29-30 martie. Anunțul a fost făcut de Vladimir Medinsky, consilier al președintelui Federației Ruse.

„Astăzi a avut loc o altă rundă de negocieri cu Ucraina prin videoconferința. Drept urmare, s-a decis să ne întâlnim personal în perioada 29-30 martie”, a scris Medinsky pe canalul său Telegram

Ambasadorul ucrainean în SUA, Oksana Markarova a acuzat în termeni duri Rusia pe care a numit-o „un stat terorist condus de un criminal de război”.

„Ei bine, știi, este clar pentru noi că Rusia este un stat terorist condus de un criminal de război și lucrăm zi și noapte și luptăm cu înverșunare pentru a ne apăra pământul și pentru a ne apăra democrația”, a declarat Markarova pentru Dana Bash de la CNN

„Și toată lumea ar trebui adusă în fața justiției. Deci, cred că va fi dificil să conduci un stat de la Haga”, a adăugat ea, referindu-se la Curtea Penală Internațională situată în Țările de Jos.

Markarova i-a spus lui Bash că forțele ruse „ucid civili, ucid copii, ne distrug spitalele, știți, infrastructura civilă, casele rezidențiale, peste tot. Este un act de criminal de război, de aceea am deschis (o) anchetă în Ucraina, de aceea Ucraina a depus cereri la toate instanțele internaționale.”

„Și, da, (președintele rus) Vladimir Putin, împreună cu toată lumea, fiecare rus care este responsabil pentru asta, va trebui să ajungă la închisoare pentru aceste crime de război”, a spus ea.

Ministrul ucrainean de Externe Dmitro Kuleba nu a ezitat o clipă și a îndemnat la boicotarea supermarketurilor Auchan, după ce grupul francez a anunţat, spre deosebire de alte întreprinderi, că îşi menţine activitățile în Rusia, unde are 30.000 de angajaţi.

Reprezentanții companiei au invocat o necesitate de a susţine puterea de cumpărare a ruşilor.

Apparently, job losses in Russia are more important than the loss of life in Ukraine. If Auchan ignores 139 Ukrainian children murdered during this month of Russian invasion, let us ignore Auchan and all their products. Boycott @AUCHAN_France @alcampo @Leroymerlinfr @Decathlon pic.twitter.com/ZuLqbYwVgs

— Dmytro Kuleba (@DmytroKuleba) March 27, 2022

”Aparent, pierderi de locuri de muncă în Rusia sunt mai importante decât morţi în Ucraina”, a denunțat într-un mesaj postat pe Twitter Dmitro Kuleba.

”Dacă Auchan ignoră cei 136 de copii ucraineni asasinaţi în această lună de invazie rusă, atunci să ignorăm Auchan şi toate produsele sale”, a scris acesta, îndemnând la o boicotare a supermarketurilor Auchan, magazinelor Leroy-Merlin şi Decathlon, deţinute toate de către Asociaţia Familială Mulliez.

Vă readucem aminte că preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a solicitat Parlamentului francez ca întreprinderile pe care le au îb Rusia, să înceteze să susţină ”maşina de război” rusească şi să părăsească această ţară. Au fost specificate Renault, Auchan şi Leroy Merlin.

Organizarea unui referendum în teritorii ocupate de către Rusia este nulă şi nu va avea nicio bază legală, a anunțat guvernul ucrainean. Mesajul de la Kiev a venit după ce un lider separatist prorus din Lugansk a solicitat un eventual referendum de ”aderare” la Rusia.

„Teritoriul separatist prorus Lugansk, una dintre cele două regiuni separatiste ucrainene din Donbas (est) cărora Moscova le-a recunoscut ”independenţa” înainte de invazia Ucrainei, ar putea organiza în curând un refrendum în vederea unei ”aderări” la Rusia”, a anunţat Leonid Pesecinik.

”Toate referendumurile în teritorii ocupate temporar sunt nule şi neavenite şi nu vor avea nicio validitate legală”, a explicat un purtător de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe.

”Din contră, Rusia se expune unor sancţiuni şi mai dure ale comunităţii internaţionale, care-i vor accentua izolarea la nivel mondial”, a avertizat acesta. 

Washingtonul nu caută să schimbe regimul de la Moscova. Acesta este mesajul pe care l-a transmis secretarul de stat american Antony Blinken, care consideră că problema este una ce ține ”de resortul ruşilor”.

Blinken a încercat în acest fel să clarifice declaraţiile făcute în Polonia, de către preşedintele american Joe Biden. Vă readucem aminte și că Joe Biden l-a catalogat omologul său rus, Vladimir Putin, drept un ”măcelar” şi a apreciat că acesta ”nu poate rămâne la putere”.

Casa Albă a minimalizat imediat declaraţiile lui Biden şi a dat asigurări că acesta nu a îndemnat la o ”schimbare de regim” în Rusia.

Biden voia să sublinieze că ”Putin nu poate fi autorizat să lanseze un război sau o agresiune împotriva Ucrainei sau oricui altcuiva”, a declarat Antony Blinken.

”Aşa cum ne-aţi auzit repetând, nu avem vreo stratege de schmbare a regimului în Rusia sau oriunde altundeva”, a subliniat el în cursul unei vizite la Ierusalim.

Campioana olimpică lituaniană Daina Gudzineviciute şi-a donat medalia de aur de la Jocurile Olimpice de la Sydney 2000 pentru a ajuta poporul ucrainean, aflat în război cu Rusia. De remarcat că Gudzineviciute a donat medalia organizaţiei “Stronger Together”.

La Sydney, ea a devenit prima sportivă lituaniană campioană olimpică după ce statul baltic a devenit independent faţă de Uniunea Sovietică.

Pe lângă succesul ei din Australia, Gudzineviciute a mai concurat la alte patru ediţii ale Jocurilor Olimpice, la Atlanta, în 1996, la Atena, în 2004, la Beijing, în 2008 şi în cele din urmă la Londra, în 2012. Lituaniana a obţinut aurul olimpic în proba de talere.

Gimnasta ucraineană de 11 ani Katia Diacenko a decedat, la 24 martie, în urma unui bombardament al armatei ruse la Mariupol. Din nefericire, micuța se afla în domiciliul ei când clădirea a fost lovită de o rachetă rusească.

Anunţul decesului a fost făcut chiar de antrenoarea ei, Anastasia Meşceanenkov, care a confirmat vestea tristă pe Instagram.

“Aceasta este gimnasta noastră Katia Diacenko. Avea 11 ani. A murit sub dărâmăturile casei ei din Mariupol, când un obuz rus a lovit-o. Ar fi putut avea un viitor strălucit în faţa ei ca tânără campioană ucraineană. Dar într-o secundă a plecat. Închideţi cerul… vă rog @NATO!”, a scris parlamentarul ucrainean Anna Purtova pe Twitter.

De remarcat că Diacenko li se alătură celor 136 de copii care, potrivit autorităţilor ucrainene, au murit în urma invaziei ruse, de la începutul acesteia, la 24 februarie. Mai mult decât atât, 199 de minori au fost răniţi. Majoritatea victimelor s-au înregistrat în capitala Kiev, potrivit datelor de la Procuratura Generală ucraineană.

Totodată, 570 de clădiri şcolare sau de învăţământ au fost atacate de trupele ruse, dintre care 73 au fost total distruse. Cele mai multe şcoli, 138, au fost lovite în regiunea Doneţk, pe frontul de est al ţării, de atacurile ruseşti. Aproximativ 41 de şcoli din regiunea capitalei Kiev au fost, de asemenea, afectate

Preşedintele francez Emmanuel Macron a transmis că nu nu va folosi epitele folosite de către omologul său Joe Biden împotriva lui Vladimir Putin. Americanul l-a catalogat drept un ”măcelar” pe rus. Macron a respins o escaladare atât ”în vorbe”, cât şi ”în fapte” în Războiul rus din Ucraina

Mai mult decât atât, Macron a anunțat că urmează să discute cu omologul său rus ”mâine sau pomâine”, în vederea organizării unei operaţiuni de evacuare a oraşului Mariupol (est), care este ”necesară rapid”.

Vă readucem aminte că Joe Biden l-a atacat în mod violent pe Vladimir Putin și a dat asigurări că acesta este un ”măcelar” şi că ”nu poate rămâne la putere”. La scurt timp distanță, Casa Albă i-a minimalizat declaraţiile.

CEO-ul Auchan Retail International Yves Claude a transmis un mesaj prin care și-a apărat menținerea a activităţilor grupului francez în Rusia.

Acesta a explicat că alegerea ”nu este simplă”, mai ales că a existat chiar și un apel al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Reprezentanții companiei franceze au spus că ”a pleca este imaginabil pe plan economic, dar nu din punct de vedere uman”.

Grupul francez Auchan a decis să rămână în Rusia, în pofida faptului că preconizează pierderi în 2022. Retailerul a fost interpelat de către preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski în Parlamentul francez, cu privire la activitatea sa în Rusia, unde este prezent de aproximativ 20 de ani şi unde are 30.000 de angajaţi

Interesant este că Auchan realizează în Rusia 10% din vânzările sale mondiale. „Avem o poziţie de discounter şi credem că noi contribuim, într-o perioadă de inflaţie puternică, la apărarea puterii de cumpărare a locuitorilor Rusiei”, a spus CEO-ul Auchan Retail International Yves Claude 

”Este uşor să fim crticaţi, dar noi suntem acolo, facem faţă şi acţionăm pentru populaţia civilă”, a mai răspusn acesta criticilor, care cer Asociaţiei Familiale Mulliez (Leroy Merlin, Auchan sau Decathlon) să părăsească Rusia, apreciind că mărcile asociaţiei reprezintă unul dintre cei mari contribuabili la bugetul Rusiei.

Yves Claude, numit recent la conducerea Auchan Retail şi Auchan France, subliniază că Auchan şi-a suspendat investiţiile în Rusia şi că filiala sa (232 de magazine şi activităţi comericale online) funcţionează ”autonom”.

”Îmi pun întrebări zilnic, pentru că decizia nu este uşor de luat, dar sunt convins că este bună. Mă simt suţinut de către acţionarii mei, colaboratorii mei şi partenerii noştri sociali, dar şi de către politicieni”, a răspuns Yves Claude atunci când a fost întrebat care sunt consecinţele acestei rămâneri asupra imaginii grupului.

Canada spune că poate furniza mai mult petrol, gaze și uraniu pentru a ajuta la rezolvarea crizei energetice globale. Prețurile au crescut ca urmare a strângerii livrărilor rusești în urma invaziei Ucrainei.

Ministrul Resurselor Naturale din Canada, Jonathan Wilkinson, spune că multe țări s-au angajat „să ajute cât de mult pot în ceea ce privește înlocuirea petrolului și gazelor rusești”.

Al patrulea cel mai mare producător de petrol din lume s-a angajat să exporte încă 200.000 de barili de petrol.

Cea mai mare companie de conducte din țară, Enbridge, a declarat pentru BBC că este „pregătită să facă tot ce putem pentru a crește securitatea energetică atât pentru America de Nord, cât și pentru Europa”.

Rusia încearcă să împartă Ucraina în două pentru a crea o regiune controlată de Moscova, după ce nu a reușit să preia întreaga țară, a declarat duminică șeful serviciilor de informații militare ucrainene.

„De fapt, este o încercare de a crea Coreea de Nord și de Sud în Ucraina”, a spus Kirilo Budanov, adăugând că Ucraina va lansa în curând un război de gherilă pe teritoriul ocupat de ruși.

Autoproclamata Republică Populară Lugansk din estul Ucrainei, susținută de ruși, ar putea organiza în curând un referendum pentru aderarea la Rusia, a declarat duminică liderul local Leonid Pasechnik, citat de instituția de știri din regiunea rebelă.

„Cred că în viitorul apropiat va avea loc un referendum pe teritoriul republicii”, a spus Pasechnik. „Oamenii își vor exercita dreptul constituțional suprem și își vor exprima opinia cu privire la aderarea la Federația Rusă.”

Rusia a recunoscut luna trecută republicile autoproclamate Lugansk și Donețk ca independente și a ordonat ceea ce a numit o operațiune de menținere a păcii în regiune la scurt timp după, a relatat Reuters.

SUA nu are o strategie de schimbare a regimului pentru Rusia, a precizat duminică reporterilor secretarul de stat Antony Blinken, după ce președintele Joe Biden a declarat că Vladimir Putin „nu mai poate rămâne la putere”.

„Cred că președintele, Casa Albă, a subliniat aseară că, pur și simplu, președintele Putin nu poate fi împuternicit să ducă război sau să se angajeze în agresiune împotriva Ucrainei sau a oricui altcineva”, a spus Blinken în timpul unei vizite la Ierusalim.

„După cum știți și așa cum ne-ați auzit spunând în mod repetat, nu avem o strategie de schimbare a regimului în Rusia – sau oriunde altundeva, de altfel.”

Armata rusă a confirmat duminică atacurile asupra depozitelor de combustibil din orașul Lviv, declarând că a vizat aprovizionarea cu combustibil pentru trupele ucrainene.

„La 26 martie, armele aeriene cu rază lungă de acțiune de înaltă precizie au distrus o bază mare de combustibil în apropierea orașului Lviv, care a furnizat combustibil pentru trupele ucrainene în regiunile de vest ale Ucrainei, precum și în apropierea Kievului”, a declarat Igor Konașenkov, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, într-o ședință de informare duminică.

Konașenkov a confirmat un atac separat sâmbătă, declarând că rachetele de croazieră au vizat atelierele uzinei de reparații radio din Lviv, despre care a susținut că a efectuat revizia și modernizarea sistemelor de arme ucrainene.

Autoritățile ucrainene au confirmat atacul asupra bazei de combustibil din Lviv. Serviciul de Stat de Urgență al Ucrainei a anunțat duminică că incendiul izbucnit la depozitul de combustibil din Lviv a fost stins la ora 6:49.

Primarul orașului Lviv, Andrii Sadovii, a declarat duminică într-o postare pe Twitter că pompierii au avut nevoie de 14 ore pentru a stinge incendiul.

Pe 26 martie, armata rusă din Popasna, regiunea Lugansk, a tras focuri de mortiere asupra propriilor poziții, relatează agenția Ukrinform.

„Rușii au avariat 11 case și au tras în propriile poziții dintr-un mortier din Popasna. Pierderile inamicului sunt în prezent în curs de determinare.

Trupele ucrainene continuă să alunge armata rusă din Rubijne și Popasna, unde ocupantul a reușit parțial să se instaleze. Luptele de stradă continuă în unele zone ale acestor orașe.

La Popasna, inamicul a încercat să ia cu asalt localitatea folosind artileria, dar a suferit pierderi. Inamicul a tras cu mortiere asupra propriilor poziții”, a postat șeful Administrației Regionale de Stat Lugansk, Serhii Haidai, pe Telegram.

Potrivit șefului Administrației Regionale de Stat Lugansk, alte trei clădiri înalte și opt case private au fost avariate de tirurile ruse în Severodonețk, Lisichansk și Rubijne în ultimele 24 de ore.

O școală dintr-un sat de lângă Lisichansk, infrastructura unei stații de ambulanță din Severodonețk și două depozite angro din oraș au fost, de asemenea, atacate.

În urma acțiunilor agresorului, două persoane au fost rănite și patru au fost salvate din dărâmături.

Două coridoare umanitare pentru evacuarea civililor din zonele de conflict au fost convenite duminică, a declarat viceprim-ministrul Ucrainei Irina Vereșciuc, inclusiv din Mariupol.

Locuitorii orașului asediat Donețk vor avea voie să folosească mijloacele proprii de transport pentru a ajunge în orașul Zaporojie, la aproximativ 250 de kilometri distanță, a precizat ea într-o postare pe Telegram.

Oamenilor care încearcă să scape de luptele din regiunea vecină Lugansk li se va permite să evacueze din orașul Rubijne către Bakhmut, la aproximativ 80 de kilometri distanță.

Trupele ruse își concentrează eforturile pentru a încerca să izoleze forțele ucrainene în Donbas. Acest lucru este afirmat în cea mai recentă analiză de informații a Ministerului britanic al Apărării.

Forțele ruse par să își concentreze eforturile pentru a încerca să izoleze forțele ucrainene care se află direct în fața zonelor separatiste din estul țării, înaintând de la Harkov în nord și Mariupol în sud.

În ceea ce privește nordul Ucrainei, câmpul de luptă de acolo rămâne în mare măsură static, contraatacurile locale ucrainene împiedicând încercările Rusiei de a-și reorganiza forțele.

Pe 25 martie, Ministerul rus al Apărării a anunțat că se va concentra pe „eliberarea completă a Donbass”, dar ar putea încerca, de asemenea, să atace Kievul, Harkovul și alte centre regionale.

Pentagonul a observat că Rusia și-a schimbat prioritățile agresive și nu mai vizează Kievul, ci Donbasul pentru a separa forțele ucrainene de la est de restul.

Șeful Bisericii Ortodoxe a Ucrainei, Mitropolitul Epifanie I, anunță pe Twitter că zeci de parohii și o serie de mănăstiri au aderat deja la Biserica Ortodoxă a Ucrainei, după ce au părăsit Patriarhia Moscovei.

„Zeci de comunități, o serie de mănăstiri din diferite regiuni ale Ucrainei și-au îndeplinit deja în mod voluntar și conștient datoria canonică și au urmat Tomosul autocefaliei, alegând biserica și Ucraina”, a spus Epifanie I potrivit agenției de presă Ukrinform.

Liderul religios a adăugat că ușile Bisericii Ortodoxe a Ucrainei sunt deschise pentru toată lumea.

În același timp, Biserica Ortodoxă a Ucrainei a anunțat pe Facebook că într-o lună de la agresiunea rusă pe scară largă, 28 de comunități au trecut oficial de la Patriarhia Moscovei la Biserica Ortodoxă a Ucrainei.

Acestea sunt parohiile din regiunile Lviv, Ivano-Frankivsk, Hmelnitski, Zakarpattia, Ternopil, Rivne, Volin, Kiev și Cherkasi. Printre acestea se numără comunitățile a două mănăstiri situate în regiunea Lviv.

Pe 22 martie, Sinodul Bisericii Ortodoxe din Ucraina a cerut clerului și comunităților religioase aflate sub jurisdicția Patriarhiei Moscovei să intre în unitatea canonică cu Biserica Ortodoxă a Ucrainei.

„Rusia creează o ‘realitate umanitară’ alternativă și încearcă să-și paveze propriile așa-numite ‘rute de evacuare’ pentru locuitorii din Mariupol – spre Rusia.

De așteptat, majoritatea cetățenilor nu sunt dispuși să ‘fugă’ pe teritoriul agresorului.

Drept urmare, trupele ruse duc cu forța civili în adâncul teritoriilor ocupate sau în Rusia. Vorbim deja despre zeci de mii de ucraineni relocați forțat în acest fel”, a declarat vicepremierul Irina Vereșciuk, potrivit serviciului de presă al guvernului, citat de Ukrinform.

Vereșciuk mai spune că ocupanții acționează în mod similar în zona ocupată temporar a regiunii Kiev, încercând să deporteze forțat ucrainenii în Belarus.

În același timp, rușii obstrucționează eforturile de evacuare umanitară inițiate de Ucraina.

„Semnalăm constant și puternic comunității internaționale și instituțiilor că aceste ‘coridoare’ rusești sunt ilegale și inconsecvente cu eforturile noastre.

Mai ales că de cealaltă parte – atât lângă Donețk, cât și în apropiere de Lugansk – migranții forțați sunt cernuți prin tabere speciale de filtrare, cu încălcarea Convenției de la Geneva.

Dar, din anumite motive, Comitetul Internațional al Crucii Roșii a decis chiar să deschidă o reprezentanță la Rostov-pe-Don pentru a lucra cu ucrainenii deportați în Rusia cu forța. De aceea, cerem să faciliteze întoarcerea cetățenilor noștri”, a subliniat Vereșciuk.

Oligarhii, băncile și companiile ruse ar putea avea sancțiunile ridicate dacă președintele Rusiei, Vladimir Putin, pune capăt invaziei Ucrainei și se angajează să „nu mai agreseze”, a declarat ministrul de Externe al Marii Britanii, Liz Truss.

Ea a mai declarat pentru ziarul Sunday Telegraph că amenințarea cu „sancțiuni snapback” va fi menținută dacă președintele rus va ataca din nou.

Ministrul britanic a mai precizat că o „unitate de negocieri” a fost înființată în Ministerul de Externe al Marii Britanii pentru a ajuta eventualele discuții de pace.

Până în dimineața zilei de 27 martie, un total de 139 de copii au fost uciși (cu 3 mai mulți decât în ziua precedentă) și peste 205 au fost răniți pe fondul agresiunii armate a Rusiei, a informat Biroul Procurorului General al Ucrainei.

În regiunea Kiev, 65 de copii au fost afectați, 45 – în regiunea Harkov, 53 – în regiunea Donețk, 38 – în regiunea Cernihiv, 29 – în regiunea Mikolaiv, 25 – în regiunea Luhansk, 19 – în regiunea Zaporojie, 21 – în regiunea Herson , 16 – în orașul Kiev, 15 – în regiunea Jitomir și 14 – în regiunea Sumî.

Pe 25 martie, militarii ruși au tras cu artilerie grea în satul Velika Oleksandrivka, raionul Berislav, regiunea Herson. Un copil de 4 ani a murit în atac.

Pe 26 martie, doi copii au fost răniți în bombardamentele inamice de la Melitopol, regiunea Zaporojie.

Pe 26 martie, armata rusă a deschis focul asupra Boiarka, regiunea Kiev, rănind un copil.

Atacurile zilnice și bombardamentele au deteriorat 733 de unități de învățământ, dintre care 74 au fost complet distruse. Cea mai gravă situație este în regiunile Donețk, Harkov, Mikolaiv, Sumî, Kiev, Herson și Cernihiv, precum și în orașul Kiev.

„Această donație vitală de alimente și provizii va ajuta la sprijinirea poporului ucrainean în fața invaziei barbare a Rusiei.

Echipele noastre lucrează zi și noapte cu prietenii noștri polonezi și slovaci și cu guvernul Ucrainei pentru a se asigura că cei cu cel mai mare risc primesc proviziile esențiale de care au atât de mare nevoie”, a spus ministrul de externe Liz Truss potrivit Ukrinform.

Decizia a fost luată la cererea directă a Guvernului Ucrainei.

Este vorba despre alimente uscate, conserve și apă. Depozitele din Polonia și Slovacia sunt pregătite pentru a furniza aceste mărfuri guvernului ucrainean la începutul săptămânii viitoare.

Aproximativ 25 de camioane cu mărfuri vor fi transportate rutier și feroviar către comunitățile locale care au cea mai mare nevoie.

Se estimează că peste 12 milioane de oameni au acum nevoie de asistență umanitară în toată Ucraina, în timp ce cifra reală este probabil mult mai mare.

Comandantul „regimentului 13 de tancuri” din cadrul „diviziei a 4-a de tancuri a Federaţiei Ruse” s-a împuşcat după ce a aflat starea tancurilor de rezervă ale unităţii, susține Ministerul Apărării din Kiev.

Dacă se confirmă informaţia, moartea comandantului ar fi cea mai recentă dintr-un şir de ofiţeri ruși de rang înalt care au fost ucişi în Ucraina, relatează Adevărul.

Potrivit serviciilor secrete ucrainene, forţele armate ruse au vehicule militare prost întreţinute şi se confruntă cu „problema imposibilităţii refacerii echipamentelor după „scoaterea” din unităţi. În multe cazuri, echipamentele electronice care conţineau metale preţioase au fost demontate de pe multe vehicule de luptă ruseşti păstrate în depozit.

„Stațiile globale de satelit Starlink sunt deja instalate în unitățile de asistență medicală din întreaga țară. Datorită satelitului de bandă largă al SpaceX, spitalele noastre vor putea rămâne mereu conectate. Acest lucru este extrem de important în timp de război”, a declarat ministrul ucrainean al Sănătății Viktor Liașko, citat de Ukrinform.

Potrivit ministrului, sistemele StarLink vor fi utilizate de unitățile de asistență medicală în timpul întreruperilor de curent sau a problemelor cu rețeaua centrală de alimentare.

Acest lucru va permite spitalelor să păstreze accesul la internet prin satelit chiar și în zonele în care există o lipsă temporară de comunicare din cauza ostilităților active.

Ministerul Apărării al Regatului Unit (MOD) a oferit o actualizare cu privire la ultimele lupte din Ucraina, spunând că:

• Forțele ruse continuă să lovească ținte în toată Ucraina, inclusiv vizând multe zone civile dens populate.
• Rusia continuă să se bazeze pe munițiile lansate din spațiul aerian rusesc pentru a reduce expunerea aeronavelor lor la apărarea antiaeriană ucraineană.
• SUA au raportat că aceste arme au o rată de eșec de până la 60%, ceea ce forțează Rusia să treacă la rachete mai puțin sofisticate.

Forțele Armate ale Ucrainei au postat larândul lor o informare actualizată pe Facebook, cu următoarele puncte cheie:

• Rusia a continuat să atace infrastructura civilă și militară din orașul asediat Mariupol, din sud-estul țării.
• De asemenea, a continuat să vizeze capitala Ucrainei Kiev, trăgând în zone suburbane și direct în oraș
• Forțele armate din țara vecină Belarus, care este un aliat al Rusiei, au desfășurat activități de instruire în regiunile Brest, Minsk și Grodno.

Justin Trudeau, premierul Canadei, și Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, vor găzdui pe 9 aprilie un eveniment online de strângere de fonduri pentru refugiații ucraineni.

În mesaje separate emise sâmbătă de Canada și Uniunea Europeană, președintele Ucrainei Volodimir Zelenski a transmis un apel „muzicienilor, actorilor, sportivilor, oamenilor de afaceri, politicienilor, tuturor” să participe la evenimentul care se va numi „Stand Up for Ukraine”.

„Când lucrăm cu toții împreună, putem obține cele mai bune rezultate pentru cei strămuți de invazia ilegală și nejustificată a Ucrainei de către Putin”, a spus Trudeau.

Remarcând că Europa a oferit adăpost milioanelor de ucraineni de la începutul invaziei și că își va extinde eforturile de ajutorare, von der Leyen a adăugat că „este nevoie de atât de mult, iar oamenii curajoși din Ucraina merită solidaritatea cetățenilor și guvernelor de pe tot globul”.

Au fost oferite puține detalii despre evenimentul de strângere de fonduri, care va fi organizat în colaborare cu Global Citizen, un grup împotriva sărăciei cu sediul în New York.

Departamentul de Stat al SUA a anunțat că va oferi Ucrainei 100 de milioane de dolari în asistență civilă de securitate „pentru a asigura securitatea esențială a frontierei, pentru a susține funcțiile civile de aplicare a legii și pentru a proteja infrastructura guvernamentală critică”.

Anunțul a venit sâmbătă în timp ce atacurile rusești asupra Ucrainei au continuat, orașul Lviv, care a fost în mare parte cruțat până acum, a fost supus unor puternice tiruri de rachete.

În discursul său, președintele Zelenski a avertizat Rusia că invazia sa funcționează doar pentru a „derusifica” Ucraina, unde rusă este vorbită pe scară largă.

“Apropo, am vorbit astăzi cu militarii noștri din Mariupol, cu eroii noștri care apără acest oraș, în rusă”, a spus președintele, el însuși vorbitor nativ de rusă.

„Pentru că nu există nicio problemă de limbă în Ucraina și nu a fost niciodată.

Dar acum voi, ocupanții ruși, creați această problemă. Faceți totul pentru ca oamenii noștri să nu mai vorbească în limba rusă. Pentru că limba rusă va fi asociată cu voi. Doar cu voi.

Cu aceste explozii și crime. Cu crimele voastre. Ne deportați oamenii. Ne hărțuiești profesorii, forțându-i să repete totul după propagandiștii tăi.

Ne luați ostatici primarii și activiștii ucraineni. Puneți panouri în teritoriile ocupate cu apeluri (au apărut astăzi) să nu vă fie frică să vorbiți rusă.

Gândîți-vă doar la ce înseamnă. Unde rusa a făcut întotdeauna parte din viața de zi cu zi, ca ucraineana, în estul statului nostru și unde astăzi transformați orașele pașnice în ruine.

Rusia însăși face totul pentru a se asigura că derusificarea are loc pe teritoriul statului nostru. Voi o faceți. Într-o generație. Și pentru totdeauna. Aceasta este o altă manifestare a politicii voastre de sinucidere”, a mai declarat Zelenski.

Au existat o serie de rapoarte conform cărora forțele ucrainene au reluat o serie de orașe din întreaga țară.

Ziarul Kyiv Independent a raportat că două orașe mici, Poltavka și Malinivka, din regiunea Zaporojie au fost eliberate, în timp ce mai devreme publicația a raportat că orașul Trostianets din regiunea de nord Sumî a fost recâștigat.

De asemenea, CNN raportează că a geolocalizat și verificat mai multe videoclipuri care arată trupele ucrainene din nou controlând mai multe sate din Sumî, precum și Vilkhivka, o așezare la aproximativ 32 de kilometri de granița cu Rusia în nord-estul Ucrainei.

În discursul său de noapte adresat poporului ucrainean și lumii, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a cerut SUA și Europei să furnizeze mai multe avioane, tancuri, apărare antirachetă și armament anti-navă, argumentând că în joc este propria securitate a Europei. .

„Aceasta [armamentul] este ceea ce au partenerii noștri. Acesta este ceea ce este acoperit cu praf la depozitele lor. La urma urmei, totul este pentru libertate, nu numai în Ucraina, ci pentru libertate în Europa”, a spus el.

„Deci cine conduce comunitatea euro-atlantică? Mai este Moscova din cauza intimidării?”, a adăugat el.

Referindu-se la cei care apără orașul-port asediat Mariupol, el a continuat:

“Le doresc cel puțin un procent din curajul lor celor care se gândesc de 31 de zile cum să transfere o duzină sau două de avioane sau tancuri…

Ucraina nu poate doborî rachetele rusești folosind puști, mitraliere, care sunt prea multe în provizii.

Și este imposibil să deblochezi Mariupol fără un număr suficient de tancuri, alte vehicule blindate și, desigur, avioane. Toți apărătorii Ucrainei știu asta. Toți apărătorii Mariupolului știu asta. Mii de oameni știu asta – cetățeni, civili care mor acolo în blocada.

Statele Unite știu asta. Toți politicienii europeni știu. Le-am spus tuturor. Și acest lucru ar trebui să fie cunoscut cât mai curând posibil de cât mai mulți oameni de pe Pământ. Pentru ca toată lumea să înțeleagă cui și de ce pur și simplu i-a fost frică să prevină această tragedie. Frică să ia pur și simplu o decizie.”