Război în Ucraina, ziua 1. Rușii au cucerit centrala de la Cernobîl. Tiruri grele de rachetă la Harkov

Lupte grele între armata din Ucraina și trupele de invazie ale Rusiei, în mai multe zone ale țării. În spațiul online au apărut imagini de la confruntările de la Harkov și Sumî.

Pe Twitter au apărut imagini care arată intensitatea și amploarea bombardamentelor care au loc în aceste momente în Harkov, al doilea oraș ca mărime din Ucraina.

#Ukraine #russianukraineconflict #russianinvasion #UkraineWar #RussianArmy #RussiaUkraine #Russia #UkraineConflict
🔴Heavy artillery attack on Harkov #Харків pic.twitter.com/gsRbSyU6mo

— veysel midilli (@veyselmidilli3) February 24, 2022

De teama confruntărilor de la suprafață, locuitorii din Harkov au fugit la metrou. Mai multe imagini video au apărut pe internet.

⭕🇺🇦❌🇷🇺⚠ – Images de plus de personnes à Kharkiv s’abritant dans le métro de la ville, se cachant des frappes aériennes russes et des attaques de missiles pic.twitter.com/jqaHEBrlrM

— LaPinkResistance 🇫🇷🇨🇦🇧🇪🇦🇺 {Never-vax} 🎭 (@LaPinkRes) February 24, 2022

În social-media au apărut și imagini cu lupta din Sumî, un oraș regional în regiunea Sumî. Trupele ucrainene țin piept invadatorilor ruși, iar schimbul de focuri este unul extrem de intens.

Heavy fighting in the Ukraine area of Sumy, which is just east of Kyiv near the Russian border: pic.twitter.com/fdmRXzm71s

— Ari Ingel (@OGAride) February 24, 2022

Armata ucraineană a declarat joi că forţele ruse urmăresc să blocheze capitala Kiev. Al doilea obiectiv al invadatorilor are legătură cu peninsula anexată Crimeea şi regiunea transnistreană a Republicii Moldova.

Reprezentanții armatei ucrainene au dezvăluit că rușii doresc crearea unui coridor terestru pe coasta de sud între Crimeea şi regiunea transnistreană a Republicii Moldova.

Amintim că forțele ucrainene s-au luptat joi cu invadatorii ruşi care au atacat din trei părţi. La ordinul lui Vladimir Putin, rușii au lansat un asalt pe uscat, pe mare şi pe aer.

A fost cel mai mare atac asupra unui stat european de după cel de-Al Doilea Război Mondial, conform Agerpres. Din cauza acestei ofensive de tristă amintire pentru istorici, zeci de mii de ucraineni să îşi părăsească locuinţele

Sursa citată a completat că Ucraina a cerut preşedintelui Consiliului pentru Drepturile Omului să organizeze o dezbatere urgentă privind situaţia drepturilor omului ”rezultată din agresiunea rusă”.

Într-o scrisoare trimisă joi preşedintelui Consiliului, argentinianul Federico Villegas și ambasadoarea ucraineană Evgheniia Filipenko au cerut ca dezbaterea să aibă loc ”cât mai curând posibil” în cadrul următoarei sesiuni a Consiliului. Evenimentul menționat începe săptămâna viitoare la Geneva. Aici va participa marţi şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov.

Conform ultimelor informații, cererea Ucrainei va fi examinată vineri de oficialii biroului Consiliului.

Forțele armate ale Ucrainei au recucerit Hostomel (regiunea Kiev) de la invadatorii ruși. Anunțul îi aparține lui Oleksiy Arestovych, consilierul șefului biroului președintelui Volodîmîr Zelenski.

”Hostomel a fost recucerit de către Forțele Armate ale Ucrainei. Trupele au fost distruse”, a scris Arestovici pe Facebook joi seara, conform en.interfax.com.ua.

Cancelarul federal german Olaf Scholz a subliniat joi hotărârea NATO de a preveni extinderea războiului pe care Rusia l-a declanşat în Ucraina. ”Putin ar trebui să nu subestimeze hotărârea NATO de a-şi apăra toţi membrii”, a declarat Scholz în cadrul unei intervenții televizate.

În acest context, amintim că dintre ţările membre ale NATO, republicile baltice, Polonia şi Norvegia au frontiere comune cu Rusia. Încă de când Rusia și-a adus trupele la granița cu Ucraina, NATO a luat măsuri pentru a întări și mai mult flancul estic.

Despre războiul care a început în dimineața zilei de 24 februarie 2022, Scholz a spus că este un război ”cum nu am mai văzut în Europa de peste 75 de ani”. Totodată, cancelarul german a completat că Vladimir Putin se înșală dacă vrea să revină la atmosfera din Războiul Rece.

”Nu va exista o întoarcere la vremurile Războiului Rece, când marile puteri îşi împărţeau lumea în zone de influenţe. Putin nu va câştiga”, a mai precizat Scholz, citat de Agerpres.

Invazia Rusiei în Ucraina, condamnată de Occident, a trezit revoltă și în Rusia.

În Moscova, Sankt Petersburg și alte zeci de orașe oamenii au ieșit pe străzi pentru a protesta împotriva războiului.

Update on #RussiaUkraineConflict

Video from the Anti war protests by Russians in St. Petersburg.

Small rallies are taking place in several cities across #Russia

Russian police has detained participants of anti war protests in #Moscow pic.twitter.com/BaTUgwHg6r

— Organiser Weekly (@eOrganiser) February 24, 2022

Potrivit Reuters, 167 de persoane au fost arestate până în prezent, iar numărul ar putea să crească în orele următoare. În online au apărut deja mai multe filmări cu momentul arestărilor.

Boris Johnson, premierul Marii Britanii, a lansat un atac dur în direcția liderului de Kremlin, Vladimir Putin, după ce acesta a decis invazia Ucrainei.

”Astăzi, președintele Putin, a explicat, printr-un un motiv absurd, că vrea să demilitarizeze Ucraina și a declanșat invazia. Din aceste motive, Vladimir Putin va fi condamnat în ochii lumii și ai istoriei. Niciodată nu va putea să se spele de sângele victimelor de pe mâinile sale.

Putin este un agresor mânjit de sânge care crede în cuceriri imperiale. Această aventură a lui Vladimir Putin trebuie să se termine cu un eșec”, a spus premierul Regatului Unit.

Șeful Cabinetului londonez a vorbit și de sancțiunile care se vor aplica Rusiei.

”Din punctul meu de vedere Marea Britanie anunță cel mai mare pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Înghețăm toate activele băncii VTB. Vom exclude băncile rusești din sistemul financiar din Europa.

Vom limita numărul de bani pe care cetățenii ruși îl vor putea depune în băncile din Marea Britanie. Vom îngheța activele a 100 de entități și indivizi în plus. Vorbim despre toți producătorii care susțin mașinăria lui Putin.

Interzicem Aeroflot în Marea Britanie. Vom crea legi noi pentru a interzice exporturi pentru obiecte cu uz dual în Rusia, inclusiv echipamente tehnologice.

Aceste sancțiuni vor limita capabilitățile tehnice și militare ale Rusiei pentru următorii ani”, a adăugat Boris Johnson.

Forțele militare ale Rusiei au cucerit centrala nucleară de la Cernobîl.

Anunțul a fost făcut de consilierul Comandantului Forțelor Terestre ale Forțelor Armate ale Ucrainei, Alyona Shevtsova, pe Facebook.

”Rușii au capturat stația de la Cernobîl. Personalul stației este ținut ostatic. Acest lucru amenință securitatea nu numai a Ucrainei, ci și a Europei”, a spus Shevtsova.

Între timp, în online au a apărut prima filmare cu centrala nucleară de la Cernobîl capturată.

Russian armed forces securing the Chernobyl nuclear power plant in northern Ukraine. pic.twitter.com/kZGITGBeiv

— Cam Higby 🇺🇸 (@RealCamHigby) February 24, 2022

Premierul Ucrainei, Denys Shmyhal a confirmat că zona de excludere și toate instalațiile centralei au intrat sub controlul forțelor ruse.

Serviciul de Grăniceri de Stat raportează că Insula Zmiinyi – Insula Șerpilor din Marea Neagră a fost atacată de nave rusești.

”Inamicul a debarcat unități în zonele operaționale din Basarabia (n.r. teritoriul ucrainean) și Tavria. După o tentativă eșuată de debarcare și un atac eșuat cu rachete, crucișătorul rusesc Moskva a bombardat Insula Șerpilor”, a anunțat Ministerul Ucrainean al Apărării, joi seara.

În zona insulei există două nave ale Flotei Mării Negre a Rusiei: Moskva și Vasily Bykov.

Peste 4.000 de persoane, majoritatea femei și copii, au fugit până acum peste granița din Ucraina în Moldova. Încă nu este clar dacă intenționează să rămână acolo sau să treacă în România.

O explicație pentru numărul mare de femei și copii este că autoritățile ucrainene împiedică plecarea bărbaților de vârstă militară, dar nu există o confirmare independentă în acest sens.

„Ne așteptăm la un număr mult mai mare”, a declarat Roland Schilling, reprezentant regional al Agenției ONU pentru Refugiați, pentru BBC din Chișinău. „Suntem conștienți că se formează cozi mari la punctele de trecere a frontierei. Pregătim răspunsul umanitar împreună cu alte agenții ONU.”

ONU a avertizat anterior că o invazie a Ucrainei ar putea declanșa o criză pe scară largă a refugiaților.

”Am avut discuții tensionate și detaliate cu colegii noștri americani și cu alți membri ai NATO. Sperăm că încă este posibilă revenirea la dreptul internațional și la angajamentele internaționale’‘, a declarat Lavrov, potrivit agenției EFE, în timpul unei întâlniri cu omologul său pakistanez Shah Mahmood Qureshi.

Într-un comunicat emis ulterior de MAE rus, Lavrov a semnalat că, în acest timp, Rusia va lua măsuri ”pentru garantarea securității țării și a poporului rus”.

”Dar vom fi mereu pregătiți pentru un dialog care să nu reîntoarcă la justiție și la principiile Cartei Națiunilor Unite’‘, a mai menționat el.

Parașutiștii ruși dețin controlul bazei aeriene Antonov, la aproximativ 15-20 de mile în afara Kievului, încă de dimineață, scrie CNN.

Garda națională ucraineană spune că a lansat o contraofensivă. După cum au prezis oficialii serviciilor secrete occidentale, acest atac a progresat rapid.

Coloanele blindate rusești au făcut progrese rapide, la sud de granița cu Belarus și la nord de peninsula Crimeea.

După ce au stabilit o bază de operare, parașutiștii puteau acum să aștepte avansarea armatei ruse sau să o folosească pentru a lansa lovituri în Kiev. Oricare dintre scenarii s-ar putea derula în curând.

Liderii grupului celor șapte țări condamnă invazia Rusiei asupra teritoriului Ucrainei și își declară sprijinul ferm pentru Kiev, a anunțat grupul într-un comunicat.

“Condamnăm ferm invazia rusă a Ucrainei. Ne declarăm sprijinul și solidaritatea neîncetată cu Ucraina”, se arată în document.

Participanții la întâlnire, conform Casei Albe, au fost președintele american Joe Biden, cancelarul german Olaf Scholz, prim-ministrul canadian Justin Trudeau, președintele farncez Emmanuel Macron, prim-ministrul italian Mario Draghi, prim-ministrul japonez Kishida Fumio, prim-ministrul britanic Boris Johnson, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European Charles Michel, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Președintele Ucrainei Volodimir Zelenski și ministrul afacerilor externe al Ucrainei Dmitro Kuleba fac apel la comunitatea mondială să deconecteze Rusia de la sistemul internațional de plăți SWIFT.

Despre acest lucru au anunțat șeful statului și ministrul pe Twitter.

„Se apropie deja un pachet de sancțiuni suplimentare dure împotriva Rusiei din partea UE. El a discutat toate detaliile cu președintele francez Emmanuel Macron. Cerem deconectarea Rusiei de la SWIFT, introducerea unei zone interzise aeriene deasupra Ucrainei și alți pași eficienți pentru a opri. agresorul”, a spus Zelenski.

“Nu voi fi diplomatic pe această temă. Oricine se îndoiește acum dacă Rusia ar trebui exclusă din SWIFT trebuie să înțeleagă că sângele bărbaților, femeilor și copiilor ucraineni nevinovați va fi pe mâinile lor. Deconectați Rusia de la SWIFT!”, a scris Kuleba.

Un întreg pluton de recunoaștere al Brigăzii 74 de puști motorizate rusești s-a predat lângă Cernihiv.

Anunțul a fost făcut de Comandantul șef al Forțelor Armate ale Ucrainei Valeri Zaluzhni pe Facebook.

Mai multe grupuri de sabotaj și recunoaștere ale Federației Ruse au planificat un atac terorist asupra centralei nucleare din Cernobîl (NPP).

Consilierul șefului biroului președintelui ucrainean, Mikhailo Podoliak, a anunțat acest lucru la o ședință de informare, a raportat un corespondent Ukrinform.

„Potrivit datelor operative, mai multe grupuri de sabotaj și recunoaștere ale Federației Ruse au planificat un atac terorist asupra centralei nucleare de la Cernobîl, care ar fi putut provoca o catastrofă de mediu uriașă”, a spus el.

Potrivit lui Podoliak, astfel de intenții ale Rusiei schimbă semnificativ imaginea a ceea ce se întâmplă în Ucraina.

“Este clar că Rusia nu vrea doar să răstoarne guvernul din țară sau să-l înlocuiască cu vreun interpus. Vrea să provoace distrugeri în Ucraina cât mai mult posibil și chiar distrugerea mediului”, a spus Podoliak.

Primarul Kievului a ordonat oprirea cirulației în capitala Ucrainei între 10 seara și 7 dimineața ca răspuns la atacul Rusiei.

Transportul public nu va funcționa, dar metroul va fi deschis pentru a servi drept adăpost anti-bombe, a declarat primarul. Angajații infrastructurii critice pot circula, dar trebuie să aibă legitimații.

Decizia lui Vitali Klitschko a venit după ce imaginile au arătat părți ale locuitorilor orașului care încercau să fugă cu mașina, blocând principalele puncte de ieșire.

Ministerul ucrainean al Afacerilor Interne a anunțat că un sabotor rus a încercat să treacă drept un ucrainean, dar nu cunoștea terenul și nu înțelegea bine limba ucraineană.

Consilierul ministrului Afacerilor Interne Anton Gerashchenko a notat pe Facebook că au fost găsite asupra lui înregistrări și dispozitive speciale.

Armatele invadatoare ale lui Vladimir Putin au început să atace și structuri civile, nu doar facilități militare, a anunțat un înalt oficial de la Kiev. 

Mihailo Podoliak, consilier la președinția ucraineană, a făcut aceste afirmații într-o conferință de presă. „Forțele armate ale Rusiei nu atacă doar infrastructura militară, ci au început să lovească structuri civile”, a spus oficialul.

El s-a referit astfel la spitalul din Vuhledar, lovit de mai multe rachete. În plus, a spus consilierul, rachete Grad MLRS au fost folosite pentru a ataca cartiere din Mariupol.

Potrivit postului turc NTV, o bombă a lovit o navă turcească în Marea Neagră, care a părăsit Odesa și se îndrepta către România.

În ciuda faptului că nava a fost avariată, nu au fost raportate victime: ”Avaria s-a produs în cala navei Jupiter, deținută de YA-SA Shipping, aflată pe drumul de la Odesa către România”, se arată în mesaj.

RUSYA-UKRAYNA SAVAŞI
Karadeniz’de Türk gemisine bomba isabet etti https://t.co/9N6T2bNS6a pic.twitter.com/hkjRFAtAbg

— NTV (@ntv) February 24, 2022

Din datele oferite de sursa citată nava a fost lovită la 80 de kilometri sud de Odesa. Pentru că avariile nu sunt majore, ambarcațiunea își continuă deplasarea către România. La bord sunt 8 turci, 11 filipinezi și 11 ucraineni.

Incidentul a fost comentat de Direcția Generală de Afaceri Maritime din Turcia. Instituția a anunțat că nu a existat nicio cerere de asistență din partea navei și că nu s-a semnalat nicio victimă.

Într-un mesaj postat pe Twitter, preşedintele Zelensky raportează că atacatorii ruși încearcă să pună mâna pe centrala nucleară de la Cernobîl.

”Forţele de ocupaţie ruse încearcă să pună mâna pe #Chornobyl_NPP. Apărătorii noştri îşi dau viaţa pentru ca tragedia din 1986 să nu se repete. Am raportat acest lucru către premierul Suedez. Aceasta este o declaraţie de război împotriva întregii Europe”, scrie liderul de la Kiev.

Russian occupation forces are trying to seize the #Chornobyl_NPP. Our defenders are giving their lives so that the tragedy of 1986 will not be repeated. Reported this to @SwedishPM. This is a declaration of war against the whole of Europe.

— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) February 24, 2022

Informația a fost confirmată și de consilierul ministrului Afacerilor Interne al Ucrainei Anton Gerashchenko.

“Informații importante despre invazia rusă! Trupele invadatorilor de pe teritoriul Belarusului au intrat în zona centralei nucleare de la Chornobîl. Gărzile Naționale care păzesc depozitarea deșeurilor radioactive nesigure opun rezistență”, a scris el pe Telegrama.

Gherașcenko a avertizat că ”dacă o instalație de depozitare a deșeurilor nucleare este distrusă ca urmare a loviturilor de artilerie inamice, atunci praful radioactiv poate acoperi teritoriile Ucrainei, Belarusului și țărilor UE!”.

Centrul pentru Strategii de Apărare a publicat un raport conform căruia Rusia a pierdut deja 7 avioane, 4 elicoptere, peste 10 vehicule blindate și aproximativ 100 de soldați au fost uciși

În schimb, armata rusă ar fi reușit să cucerească două orașe din Regiunea Herson: Genichesk și Nova Kakhovka.

În ziua declanșării invaziei în Ucraina, armata rusă a bombardat microdistrictul Vostocni din orașul Mariupol, regiunea Donețk.

Mai multe blocuri și case au fost serios avariate. S-au raportat 4 decese și 11 răniți.

TRT Haber ekibi Mariupol’de ayrılıkçılara yakın bölgeleri görüntüledi.https://t.co/Nb6sV3MB4Q pic.twitter.com/UYksu831BB

— TRT HABER (@trthaber) February 24, 2022

Tot joi, în orașul Vuhledar, obuzele rusești au lovit un spital local. În urma atacului, 4 civili au fost uciși, 10 persoane au fost rănite, inclusiv 6 medici.

În mediul online circulă o înregistrare video cu un elicopter militar rus doborât în timpul luptei pe aeroportul Hostomel, lângă Kiev. Imaginile au fost verificate de BBC.

Comandantul șef ucrainean, general-locotenent Valerii Zaluzhnyi, a confirmat că armata luptă cu forțele ruse pentru controlul aeroportului din regiunea Kiev, relatează agenția de presă Reuters.

Footage of a downed Russian Kamov Ka52 attack helicopter. These things are pretty much the best of the best… pic.twitter.com/tksk6e9XLn

— Alex (@alexnicholson7) February 24, 2022

Hostomel este cel mai important aeroport internațional de marfă al Ucrainei, precum și o bază aeriană militară cheie.

Aici se află baza celui mai mare avion cargo din lume – Mriya.

O avertizare de raid aerian a fost emisă la Kiev de către autoritățile locale.

”O amenințare aeriană a fost declarată la Kiev! Cerem tuturor să meargă de urgenţă către adăposturile protecţiei civile”, a informat, joi, Administraţia de Stat a Kievului.

Populația Kievului este de 2.962.180 de locuitori. Capitala Ucrainei este al 7-lea cel mai populat oraș din Europa.

Un avion al Forțelor Armate ale Ucrainei s-a prăbușit în apropiere de Kiev, potrivit presei internaționale.

Din primele informații, 5 dintre cele 14 persoane aflate la bord au murit în urma prăbușirii aparatului de zbor, scrie Republic World.

A Ukrainian military plane with 14 people aboard crashed south of Kyiv on Thursday, the emergencies service said.

The service said it was “still determining how many people died.” The incident occurred about 20 kilometres (12 #Ukrainecrisishttps://t.co/2bF5DHfMdd pic.twitter.com/5bbGaLwQ8G

— Report Dailys.com (@reportdailys) February 24, 2022

Există informații, încă neverificate, că aeronava ar fi fost doborât de forțele ruse.

În orașul Starobelsk din regiunea Lugansk se duc lupte grele între Forțele Armate ale Ucrainei și atacatorii ruși.

Serviciul de presă al Forțelor Unite raportează un atac al invadatorilor ruși asupra orașului din sud estul țării. Pozițiile ucrainene sunt atacate de tancuri rusești și echipaje de infanterie. 

Potrivit Canalului TV D1, 3 unități de vehicule blindate rusești au fost distruse.

Ungaria se înscrie pe lista statelor membre UE și NATO care critică decizia Kremlinului de a ataca țara vecină. Premierul de la Budapesta condamnă atacul militar al Rusiei asupra Ucrainei.

”Împreună cu aliaţii noştri din Uniunea Europeană şi NATO, condamnăm atacul militar al Rusiei”, a spus Orban, joi, după o reuniune a cabinetului de securitate al ţării, relatează Reuters.

Prim-ministrul maghiar a subliniat totodată că Ungaria va rămâne în afara conflictului militar, întrucât securitatea ungurilor este cea mai importantă.

Orban a mai menţionat că ţara sa va furniza Ucrainei asistenţă umanitară şi este pregătită să primească refugiaţi din Ucraina.

Șeful Consiliului European, Charles Michel, cere Belarusului să ”nu ia parte” la asaltul militar al Rusiei asupra Ucrainei.

Într-un apel către Belarus și cetățenii săi, făcut joi, în timpul unei conferințe de presă la sediul NATO, Michel spune: ”Aveți posibilitatea de a alege să nu urmați acțiunea distructivă a Rusiei. Aveți posibilitatea de a nu lua parte la această tragedie inutilă împotriva vecinilor voștri din Ucraina”.

Liderul de la Minsk, Aleksandr Lukașenko a declarat, tot joi, că președintele rus Vladimir Putin l-a sunat pentru a-l informa despre operațiunea sa militară împotriva Ucrainei. El a spus că forțe naționale ale Belarusului ”nu iau parte la această operațiune”.

Forțele armate rusești au lansat un atac aerian asupra unei unități militare din satul Lipetsk, regiunea Odesa, ucigând 18 persoane, a anunțat Serviciul de presă al Administrației Regionale de Stat Odesa, pe Facebook.

”18 persoane au murit în urma unei lovituri aeriene rusești asupra unei unități militare din satul Lipetsk, districtul Podolsk”, se arată în raport. Alte 6 persoane sunt rănite și au ajuns la spital.

As a result of the shelling of the APU military unit in the village of Lipetsk, Odessa region, 18 people died. Six more are hospitalized.

The blockages are still being dismantled #Ukraine pic.twitter.com/XaFT7xMJn2

— UkraineLive (@KievUkraineLive) February 24, 2022

Potrivit administrației din zonă, printre cei uciși se numără 8 bărbați și 10 femei.

Statul Major al Forțelor Armate din Ucraina anunță că de pe teritoriul Republicii Belarus, acolo unde se află circa 30.000 de soldați ruși, au fost lansate 4 rachete balistice în direcția sud-vest.

Oficialii militari ucrainieni au prezentat situația din teren, la ora 14.00:

”Din 24.02, ora 5:00, Forțele Armate ale Ucrainei conduc operațiuni intense de luptă în direcția stopării inamicului.

În zona de operațiune a Mării Negre, forțele armate ale Ucrainei folosesc avioane fără pilot „Bayraktar”.

În direcția Rudnya (Belarus) – Vistupovich (Ucraina) inamicul a încercat să treacă frontiera de stat cu două tancuri, transportoare blindate și echipamente auto.

Ca urmare a luptei inamicul a suferit pierderi: a distrus 5 tancuri și un autoturism. Atacul tancurilor inamicului din zona Putivl  a fost oprit. Un elicopter KA-52 s-a prăbușit peste Vyshgorod. Lupte se desfășoară în orașele Genichesk, Skadovsk, Chaplinka.

Păstrați-vă calmul! Urmăriți informațiile din sursele oficiale! Împreună spre victorie”, se arată în comunicat.

Armata rusă a furnizat noi informații despre natura invaziei și justificările acesteia.

Rușii spun că atacul său asupra Ucrainei a fost lansat pentru a proteja zonele separatiste susținute de ruși din Donbas, despre care Rusia a spus că a fost atacată de armata ucraineană. 

De asemenea, forțele militare ale Kremlinului mai spun că atacurile sunt de ”înaltă precizie” și vizează doar infrastructura militară.

Armata rusă mai spune că forțele armate ucrainene fug în masă, abandonând armele și pozițiile, scrie BBC.

Mykhailo Podoliak, consilierul președintelui Zelenski, a anunțat posibilitatea ca trupele ruse să intre în cartierul guvernamental din centrul Kievului pentru a efectua o operațiune specială de răsturnare a guvernului ucrainean.

”Poate vom avea de a face cu o aterizare precisă. Acum există bătălii puternice în Hostomel (n.r. satul Hostomel, regiunea Kiev) și o încercare de a pătrunde în cartierul guvernamental este posibilă. Unul dintre obiective este înlăturarea conducerii țării”, a spus Podoliak la o ședință de joi cu factorii de decizie, notează Interfax.

Consilierul prezidențial a recomandat ca jurnaliștii care se află în centrul de presă al Parlamentului să continue să lucreze din redacţia publicaţiilor lor din motive de securitate.

În ultimele ore, în spațiul public au circulat mai multe imagini cu un atac cu rachete asupra unui aeroport situat în vestul Ucrainei.

WATCH: Missile hits airport in Ivano-Frankivsk, Ukraine pic.twitter.com/HObXjZWxSh

— omprakash maurya 🇮🇳 (@OmMauryaa) February 24, 2022

Conform BBC, care a verificat imaginile, ar fi vorba de aeroportul aeroportului Ivano-Frankivsk, care a fost distrus de rachetele rusești.

Asaltul forțelor ruse în Ucraina continuă. Liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, spune că forțele armate ale țării sale resping atacurile din zona Donbas din estul Ucrainei, precum și în alte părți ale țării.

Pe de altă parte parte, Rusia spune că a întâmpinat puțină rezistență. Armata ucraineană, în replică, anunță că a ucis aproximativ 50 de soldați ruși și a doborât cel puțin șase avioane rusești.

Șefii Uniunii Europene și NATO au susținut o declarație de presă împreună în cadrul căreia au reafirmat dorința de a prezenta un front unit împotriva agresiunii Rusiei.

“Suntem dovada vie a apropierii UE-NATO. UE îi va face președintelui Putin foarte dificilă acțiunea”, a spus Ursula Von der Leyen, președintele Comisiei Europene.

Ea a reiterat sprijinul pentru Ucraina, precizând că au avut o nouă discuție cu președintele Zelenski. De asemenea a spus că vor anunța mai târziu pachetul de sancțiuni contra Rusiei.

“Sancțiunile vor opri creșterea economică a Rusiei, vor crește inflația și se va împrumuta tot mai greu. Vom tăia accesul Rusiei la tehnologii moderne. Vom tăia accesul la software. UE și NATO au lucrat împreună și complementar. Kremlinul a încercat să ne divizeze, dar nu a reușit”, a mai declarat von der Leyen.

La rândul său, Charles Michel, președintele Consiliului European, a reiterat hotărârea UE de a trage Rusia la răspundere pentru agresiunea asupra Ucrainei.

“Un cataclism a lovit Europa, după atacul decis de Putin, nu am mai văzut așa ceva de la cel de-al Doilea Război Mondial. Au înlocuit dreptul cu forța. Este un atac la Europa, la fundația UE.

Nu cred că poporul rus vrea război. Rușii nu vor un război nejustificat. Fac apel la toți oamenii din Rusia să nu participe la această agresiune”, a spus Charles Michel.

China a refuzat să condamne atacul Rusiei asupra Ucrainei, repetând în schimb apelurile la „reținere” către părți și acuzând Statele Unite că „alimentează” tensiunile.

Într-un briefing al Ministerului Afacerilor Externe care a durat mai mult de 90 de minute, purtătorul de cuvânt și ministrul adjunct al Afacerilor Externe Hua Chunying a evitat peste 11 întrebări referitoare la acțiunile Rusiei în Ucraina.

Acestea au inclus întrebări repetate cu privire la dacă Beijingul va considera actele Rusiei o invazie și dacă au încălcat integritatea teritorială a Ucrainei.

Hua a adăugat că China va începe să importe grâu rusesc, o mișcare care ar putea ușura impactul sancțiunilor occidentale asupra Rusiei.

„Problema Ucrainei are un fundal istoric foarte complicat. Ea a evoluat spre situația actuală datorită acțiunii comune a diferiților factori… securitatea ar trebui să fie o chestiune de cooperare comună și securitate durabilă, iar preocupările legitime de securitate ale tuturor părților ar trebui să fie respectat și abordat”, a spus Hua, respectând comentariile făcute în ziua precedentă.

China „urmărește îndeaproape ultima situație” și le cere părților „să-și exercite reținerea pentru a evita ca situația să scape de sub control”, a spus Hua în mod repetat.

După întrebările din partea mai multor mass-media cu privire la faptul dacă China a considerat mișcările Rusiei o invazie, Hua a întrebat reporterilor: „De ce sunteți obsedați de această întrebare? Puteți întreba partea americană. Ei continuă să alimenteze tensiunile… Puteți să-i întrebați dacă au vreun plan să stingă incendiul”.

“Forțele comune tocmai au doborât un alt avion al Forțelor Aeriene Ruse în regiunea Lugansk. Acesta este al șaptelea avion al ocupanților doborât astăzi de unitățile ucrainene de apărare aeriană. Invadatorii continuă să sufere pierderi”, a spus Forțele Terestre ale Armatei. Forțele Ucrainei au postat pe Facebook.

De asemenea, consilierul ministrului Afacerilor Interne Anton Gerașcenko a anunțat pe Telegram că apărarea aeriană ucraineană a doborât trei elicoptere rusești în apropierea aeroportului Hostomel.

“Tocmai a avut loc un atac al elicopterelor rusești cu o aterizare pe aerodromul Hostomel. Trei elicoptere inamice au fost doborâte”, a scris Gerașcenko pe canalul său Telegram joi.

“Soldații celui de-al 93-lea regiment au capturat doi soldaţi ruși din unitatea 91701 a Regimentului de pușcași motorizat Yampol”, a anunțat Valeri Zaluzhni, comandantul Forțelor Armate ale Ucrainei.

Potrivit presei ucrainene, cei doi ar fi făcut parte din echipajul unui elicopter doborât de forţele militare ucrainene.

TAROM, compania aeriană de stat din România, anunţă suspendarea zborurilor către şi dinspre Chişinău, ca urmare a închiderii spaţiului aerian din Republica Moldova.

“Vă informăm faptul că Republica Moldova şi-a închis spaţiul aerian începând de astăzi, 24 februarie 2022, ora 12:02, având în vedere situaţia de conflict din regiune.

Conform NOTAM-ului (Notice to Airmen) emis de către Autoritatea Aeronautică Civilă a Republicii Moldova, suspendarea zborurilor este în vigoare până în data de 4 martie 2022, ora 23:59.

În acest sens, TAROM suspendă operarea zborurilor spre/dinspre Chişinău, începând de astăzi (zborurile RO201, RO202, RO207, RO208, RO209 şi RO210)”, a anunţat compania într-un comunicat de presă.

Anularea curselor afectează 1.036 pasageri TAROM. Cei care au achiziţionat bilete de călătorie spre/dinspre Chişinău sunt rugaţi să contacteze TAROM la call-center sau pe e-mail.

Aceștia pot opta pentru returnarea contravalorii acestora sau emiterea unui voucher TAROM pe care să-l folosească în viitor pentru alte călătorii.

Continuarea operațiunii depinde de “rezultatele” sale şi de “pertinenţa” sa a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Moscova are ca obiectiv să impună un “statut neutru” Ucrainei, demilitarizarea acesteia şi eliminarea “naziştilor” care în opinia sa se află în această ţară, a mai spus Peskov.

Este inacceptabil să se vorbească despre ocuparea Ucrainei și este imposibil ca Rusia să fie închisă în spatele unei cortine de fier, a mai spus Peskov.

El a adăugat că Kremlinul “a prevăzut” că pieţele ruse vor suferi de pe urma unei “reacţii emoţionale” după ofensiva asupra Ucrainei, dând asigurări că este o perioadă “trecătoare”.

“Pentru ca această perioadă emoţională să fie cât mai scurtă posibil, au fost luate toate măsurile necesare”, a declarat Peskov.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat organizarea vineri unui summit virtual al NATO pentru a decide următorii pași în criza ucraineană.

România, Polonia, Cehia, Slovacia, Bulgaria și țările baltice au cerut activarea articolului patru din Tratatul de la Washington pentru ca să lanseze consultări în cadrul NATO cu privire la preocupările de securitate.

În cadrul unei conferințe de presă Stoltenberg a reafirmat sprijinul alianței pentru Ucraina, dar și principiul prevăzut de articolul 5 al Tratatului de la Washington că un atac asupra unui membru NATO este un atac asupta tuturor membrilor alianței.

“Scopul Kremlinului este să își refacă sfera de influență. Pacea nu poate fi luată de-a gata, libertatea și democrația sunt contestate de regimurile autoritare.

Va fi o nouă realitate, va fi o nouă Europă, atacul de astăzi va avea efecte pe termen lung.

Suntem o alianță de 30 de democrații care acționează ca una singură. Democrația va câștiga împotriva autocrației.

Cerem Rusiei să își retragă trupele”, a declarat Stoltenberg.

“NATO e cea mai puternică alianță din istorie. Vom proteja fiecare stat membru de orice atac. Am suplimentat trupe, nave și avioane. F

acem acest lucru nu pentru a provoca un conflict, ci pentru a preveni unul. Aliații trebuie să se asigure că nu există nicio amenințare la adresa vreunui stat NATO.

Avem peste 100 de avioane și peste 120 de nave aliate. Ne vom apăra membrii”, a mai declarat secretarul general al NATO.

În răspuns la întrebarea dacă NATO nu ar trebui să construiască o alianță anti-Putin, Jens Stoltenberg a declarat: “Suntem solidari cu Ucraina, impunem sancțiuni severe Rusiei pentru a demonstra că ne ținem de cuvânt, că Rusia va plăti un preț mare.

Aliații au sprijinit Ucraina cu echipamente și antrenamente, acum e mult mai puternică decât în 2014, NATO recunoaște profesionalismul și curajul armatei Ucrainei.

Aliații trimit un mesaj comun că nu vom accepta niciodată încălcarea brutală a legilor internaționale”.

Ministrul Apărării Naționale din România a făcut precizări pe Facebook cu privire la interdicțiile de navigație impuse de Federația Rusă pentru navele comerciale care se îndreaptă către porturile ucrainene.

“Din datele de monitorizare obținute de structurile Forțelor Navale Române, rezultă că o navă militară rusă, care se află în apele internaționale ale Mării Negre, la limita de nord a Zonei Economice Exclusive a României (în afara acestei zone), deviază sau oprește navele comerciale aflate în marș către porturile ucrainene.

Nu confirmăm informațiile referitoare la o posibilă agresiune rusească în zona Insulei Șerpilor”, precizează MApN.

Ministerul Apărării de la Minsk a anunțat că Belarus şi-a închis parţial spaţiul aerian pentru zborurile civile, relatează Reuters.

“În scopul asigurării utilizării în siguranţă a spaţiului aerian din Belarus, Statul Major al Forţelor armate ale Republicii Belarus a decis să închidă o parte a spaţiului aerian al Belarusului din 24 februarie, de la ora 12:00, pentru zborurile aeronavelor civile de-a lungul graniţei de stat a Belarus”, se menţionează în comunicatul ministerului, citat de agenţia de presă Primepress.by.

Viaceslav Volodin, a făcut un apel de pace la deputații Radei Supreme și la cetățenii Ucrainei.

“Depuneți armele! Acțiunile țării noastre au ca scop doar protejarea păcii”, a spus președintele Dumei de Stat din Rusia.

Un consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina este lovită de un al doilea val de atacuri cu rachetă, relatează Reuters.

Potrivit autorităţilor de la Kiev spun că primul val, lansat la scurt timp după ce preşedintele rus Vladimir Putin a ordonat o operaţiune militară, a lovit centre de comandă militare şi alte clădiri din mai multe oraşe din Ucraina.

Operațiunile din porturile Ucrainei au fost suspendate de armata ucraineană, iar operaţiunile de pe căile ferate continuă, a anunţat un consilier prezidenţial.

Franța și Marea Britanie cer reuniune de urgență a NATO

“Shchastia (regiunea Lugansk), care a fost atacată de agresorul rus, a fost recucerită. Când încerca să atace, echipamentul a fost distrus și aproximativ 50 de inamici au fost uciși. Shchastia este în mâinile noastre!”, a anunțat Centrul pentru Comunicații Strategice și Securitate Informațională. 

„Ukrzaliznitsia (compania de căi ferate din Ucraina) este gata să evacueze locuitorii orașelor din apropierea liniei de demarcație”, a anunțat compania.

Pe 24 februarie sunt planificate următoarele curse de evacuare:

Regiunea Lugansk: două trenuri de evacuare vor pleca de la Svatovoe, Rubizhne și Lisichansk după-amiaza,

Regiunea Donețk: două trenuri vor pleca din Kramatorsk, două din Mariupol, unul din Konstantinovka.

Regiunea Odesa: va fi trimis o cursă de evacuare din Odesa.

Din motive de securitate, ora exactă de plecare și destinație nu sunt dezvăluite.

Ukrzaliznytsia îndeamnă să urmărească actualizările de pe paginile oficiale ale UZ și să asculte cu atenție anunțurile de la gările din orașe.

Un băiat a fost ucis într-un bombardament inamic în Chuhuiv, regiunea Harkov, relatează Ukrinform, care citează Centrul de presă al Serviciului de Stat de Urgență.

Potrivit aceleiași surse, doi militari au fost uciși și încă 25 de oameni au fost răniți în urma bombardamentelor și a unui incendiu la un depozit de arme din apropierea orașului Kalinivka, regiunea Vinnitsia.

Măsura a intrat în vigoare la ora 12.00 și a fost luată la recomandarea Consiliului Suprem de Securitate de la Chișinău.

„Ţinând cont de situaţia din regiune, Consiliul Suprem de Securitate a recomandat închiderea spaţiul aerian al Republicii Moldova.

Autoritatea Aeronautica Civilă va executa recomandarea, spaţiul aerian va fi închis începând cu ora 12:00. Cursele vor fi orientate spre alte aeroporturi”, a scris Andrei Spînu pe Telegram.

Două ţinte necunoscute s-au apropiat de Insula Şerpilor, relatează Serviciul de Grăniceri al Ucrainei pe pagina sa de Facebook.

„Invadatorii ameninţă că vor cere ca militarii detaşamentului de frontieră Izmail să se predea. Agresorul a folosit canalul de comunicare internaţional pentru siguranţa navigaţiei. Poliţiştii de frontieră se vor apăra”, a spus GNSU într-un comunicat.

Insula Şerpilor se află la cincizeci de kilometri est de gura Dunării la extremitatea vestică a Mării Negre.

Președintele Ucrainei a făcut apel la toți cei care pot apăra țara, în special veteranilor, să se prezinte la centrele de recrutare.

De asemenea, Zelenski a făcut apel la donatorii de sânge să se îndrepte către centrele de recoltare. Avem militari răniți, a spus liderul de la Kiev.

Ucraina se apără. Am rupt relațiile diplomatice cu Rusia. Suntem în război.

Prim-ministrul australian Scott Morrison a numit invazia Ucrainei de către Rusia „brutală” și „neprovocată”, în timp ce a anunțat noi sancțiuni pentru încă 25 de persoane și patru instituții financiare.

„Denunțăm ceea ce sunt acțiuni ostile unilaterale în Ucraina. Rusia încalcă în mod flagrant dreptul internațional și Carta ONU. Rusia a ales războiul”, a spus Morrison, într-o conferință de presă joi.

„Împreună cu comunitatea internațională, ne unim împreună în termeni fermi pentru a condamna aceste acte scandaloase în cei mai puternici termeni posibil”, a spus Morrison.

Morrison a precizat că noile sancțiuni vor viza comandanții armatei, miniștrii adjuncți ai apărării și mercenarii ruși „responsabili pentru agresiunea neprovocată și inacceptabilă”, precum și întreprinderile care au fost implicate în dezvoltarea și vânzarea de tehnologie și arme militare.

Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a declarat că forţele armate din Belarus nu iau parte la operaţiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei, potrivit agenției de presă Belta, citată de Reuters şi France Presse.

“Trupele noastre nu iau parte la această operaţiune”, a precizat Lukaşenko în timpul unei reuniuni cu şefii armatei sale.

Ministrul de externe polonez Zbigniew Rau, preşedintele prin rotaţie al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) şi secretarul general al organizaţiei, Helga Schmid, au condamnat Rusia şi au cerut Moscovei să pună capăt imediat ostilităţilor.

“Condamnăm energic acţiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei. Acest atac împotriva Ucrainei pune în pericol în mod grav viaţa a milioane de oameni şi este o încălcare gravă a dreptului internaţional şi a angajamentelor Rusiei. Cerem încetarea imediată a tuturor activităţilor militare”, au precizat cei doi oficiali într-un comunicat.

Fostul președinte al Ucrainei și actualul parlamentar Petro Poroșenko a spus că „azi este o zi tragică”, dar că Ucraina va învinge.

Poroșenko, care a fost în funcție între 2014 și 2019, l-a comparat și pe președintele rus Vladimir Putin cu un Hitler modern.

Situația din parlamentul Ucrainei este tensionată, iar înăuntru sunt mulți oameni înarmați, a declarat pentru BBC un jurnalist ucrainean aflat în clădire.

Serviciul de grăniceri al Ucrainei, DPSU, a publicat fotografii cu ceea ce spune că este un convoi militar rusesc care trece în sudul Ucrainei din peninsula Crimeea, care a fost anexată de Moscova în 2014.

DPSU spune că trupele ruse au tras cu obuze de artilerie înainte de a-și trimite vehiculele militare. Ucraina spune că, de asemenea, coloane militare rusești au traversat în nord din Belarus și din Rusia în est.

„Franța condamnă ferm decizia Rusiei de a declara război Ucrainei. Rusia trebuie să își încheie imediat operațiunile militare”, a scris el într-un tweet joi.

„Franța este solidară cu Ucraina. Este alături de ucraineni și lucrează cu partenerii și aliații săi pentru a pune capăt războiului.”

Preşedintele francez a convocat joi dimineaţă Consiliul de apărare şi securitate naţională la Palatul Elysee în problema situaţiei din Ucraina.

Forțele armate ale Ucrainei au respins atacul ocupanților ruși asupra unei regiuni din Lugansk. Acest lucru a fost raportat de Centrul pentru Comunicare Strategică și Securitate Strategică pe Facebook, relatează agenția ucraineană de presă UNIAN.

Potrivit cartierului general, armata ucraineană a distrus echipamentele inamice și a eliminat aproximativ 50 de inamici.

Comandantul șef suprem al Forțelor Armate, Volodimir Zelenski, a dat ordin armatei să provoace pierderi maxime invadatorilor, potrivit serviciului de presă al comandantului șef al forțelor armate ale Ucrainei Valeri Zalezhni.

„Pe 24 februarie, la ora 5:00, forțele armate ale Federației Ruse au început bombardarea intensivă a unităților noastre din est, au lansat atacuri cu rachete și bombă asupra aerodromurilor din Borispol, Ozerny, Kulbakino, Chuguev, Kramatorsk, Cernobaevka, ca precum şi asupra facilităţilor militare ale Forţelor Armate.

În același timp, agresorul a început să bombardeze teritoriul și așezările Ucrainei de-a lungul graniței de stat și la granița cu OMC a Republicii Autonome Crimeea.

Forțele de apărare ale statului, folosind dreptul la autoapărare în conformitate cu articolul 51 din Carta ONU, oferă o respingere demnă încercărilor inamice de a trece granița. Situația este sub control. Trupele ruse suferă pierderi”, se mai arată în informare.

Imaginile de la serviciul de urmărire a zborurilor Flightradar24 arată în cea mai mare parte spațiu aerian gol deasupra Ucrainei și vestului Rusiei, cu avioane în zonă care se îndepărtează de regiunile de graniță.

Joi devreme, autoritățile aviatice ucrainene au emis o notificare prin care se restricționează spațiul aerian al țării, acoperind regiunile din jurul Kievului, Dnipro, Lviv, Odesa și Simferopol.

Autoritățile europene de reglementare a aviației au avertizat, de asemenea, că orice aeronavă civilă din apropierea graniței cu Ucraina s-ar putea confrunta cu un „risc ridicat” de a fi vizată.

România, Polonia, Cehia, Slovacia, Bulgaria și țările baltice au cerut activarea articolului patru din Tratatul de la Washington pentru ca să lanseze consultări în cadrul NATO cu privire la preocupările de securitate.

“În urma agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, am cerut Misiunii României la NATO să ceară împreună cu alţi aliaţi activarea art. 4 din Tratatul de la Washington – care stabileşte un mecanism de consultare între aliaţi – cu privire la impactul situaţiei actuale asupra securităţii aliaţilor”, a anunțat Aurescu, pe Twitter.

În conformitate cu articolul 4 din Acordul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), părțile se vor consulta împreună ori de câte ori, în opinia vreunuia dintre ele, integritatea teritorială, independența politică sau securitatea oricăruia dintre aliați este amenințată.

Președintele Republicii Moldova a făcut anunțul după ședința Consiliului Suprem de Securitate.

În capitala ucraineană Kiev, stațiile de metrou au devenit buncăre improvizate. Martorii din oraș au declarat pentru CNN că sunt pline de oameni care transportă provizii, organizați în grupuri.

Gările sunt pline – dar nu și trenurile în sine, care încă merg fără probleme.

Ministrul adjunct de Externe al Regatului Unit, James Cleverly, a spus BBC și alte mass-media britanice că Regatul Unit prezintă un pachet de sancțiuni coordonat și fără precedent.

Sancțiunile ar urma să înceapă astăzi și mai multe vor fi anunțate în valuri în zilele următoare. Acestea ar fi cele mai mari și mai severe sancțiuni pe care Rusia le-a văzut vreodată, a declarat el pentru Sky News.

El a mai spus că Regatul Unit va oferi „asistență directă” Ucrainei în apărarea țării lor.

“Acest atac a fost planificat de mult de Vladimir Putin. Aceasta este o invazie și este complet neprovocată și nejustificată”.

Ucraina spune că vehiculele militare rusești au intrat în țară în mai multe locații, inclusiv din Belarus în nord și Crimeea în sud.

Alte traversări au avut loc în est, în regiunea Harkov și Lugansk. Potrivit serviciului de frontieră al Ucrainei, Rusia a deschis focul cu artileria înainte de a trimite vehicule militare.

Armele urmează să fie distribuite veteranilor militari din Ucraina ca răspuns la acțiunea Rusiei, transmite agenția de presă Reuters, citând poliția.

Aceasta vine pe fondul unor rapoarte conform cărora ucrainenii sunt încurajați să se alăture unităților teritoriale de apărare ale țării.

Ministerul Apărării din Rusia, citat de Interfax, a declarat că „Apărarea aeriană a forțelor armate ale Ucrainei a fost suprimată”.

Ministerul rus al Apărării a adăugat că „Forțele de pază a frontierei din Ucraina nu au opus rezistență unităților Rusiei”. 

Anterior, Kievul anunțase că a răspuns atacurilor aeriene ale Moscovei și că a doborât cinci avioane și un elicopter. Deocamdată nu există surse independente care să confirme vreuna dintre variante.

„Forțele Armate Naționale, folosind dreptul la apărare acordat de articolul 51 al Carten Națiunilor Unite, au răspuns cu demnitate la încercările inamicilor de a trece granițele Ucrainei”, a anunțat Ministerul Apărării de la Kiev. „Situația este sub control. Trupele Rusiei au suferit pierderi”.

Ministerul român al Apărării Naționale a dat un comunicat prin care dezavuează informațiile și dezinformările apărute în spațiul public în ultimele ore.

„ATENȚIE!

Circulă deja în spațiul media informații nereale cu privire la alte aeronave ucrainene aflate în România, în afara celei de la Bacău, despre care v-am informat deja.

NU CONFIRMĂM niciun alt caz de aeronave ucrainene care ar fi pătruns în spațiul aerian național sau care ar fi aterizat pe alte aeroporturi.

Așadar: NU CONFIRMĂM cazurile semnalate la Câmpia Turzii, Cluj sau Timișoara.

Vă adresăm rugămintea ca în această perioadă să vă informați din surse oficiale!

Mai mult, verificați informațiile care ajung la dumneavoastră din alte surse!”, se arată într-un comunicat postat de MApN pe pagina de Facebook

Șapte persoane au murit, potrivit primelor rapoarte confirmate, în urma bombardamentelor decise de regimul de la Kremlin, au declarat reprezentanții poliției din Ucraina. 

Oficialii au precizat că aceste victime s-au înregistrat la o unitate militară de la Podilsk, în apropiere de Odesa, unde șase persoane au fost ucise și șapte a fost rănite. De asemenea, 19 persoane sunt date dispărute. 

Al șaptelea mort este din Mariupol, a adăugat reprezentantul poliției.

Națiunile Europei condamnă atacul Rusiei. Un purtător de cuvânt al cancelarului Olaf Scholz a anunțat că acesta a vorbit în această dimineață cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și l-a asigurat de solidaritatea Germaniei. „Avem un război terestru în Europa, lucru despre care credeam că poate exista doar în cărțile de istorie. Este o încălcare flagrantă a dreptului internațional”, a spus și ministrul economiei de la Berlin, Robert Habeck. 

Premierul britanic Boris Johnson s-a declarat șocat de atacul neprovocat al Rusiei și a anunțat că Marea Britanie va răspunde decisiv.

La rândul său, premierul Italiei, Mario Draghi, a declarat că acțiunile lui Putin sunt „nejustificate și nejustificabile”. „Lucrăm alături de aliații din NATO și din Europa pentru a răspunde imediat, cu unitate și hotărâre”, a adăugat Draghi.Meanwhile,

Iar purtătorul de cuvânt al guvernului polonez, Piotr Muller, a declarat că „este momentul ca NATO să-și întărească flancul de est”, adăugând că se așteaptă ca o astfel de decizie să fie luată cât mai curând. 

Convoaiele Armatei Rusiei au trecut granița în Ucraina la nord de orașul Cernihiv, în regiunea Sumi, și la est de Lugansk, a anunțat un oficial al grănicerilor ucraineni (DPSU). 

Ofensiva terestră a Rusiei a fost precedată de un tir masiv de artilerie.

Există mai mulți grăniceri răniți în urma acestui atac, au precizat sursele din DPSU. Grănicerii au adăugat că fac tot ce pot, alături de forțele armate, pentru a-i opri pe inamici.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării Naționale al României, „joi, 24 februarie, două aeronave F-16 Fighting Falcon ale Forțelor Aeriene Române aflate în serviciul de luptă Poliție Aeriană sub comandă NATO au decolat în jurul orei 6.15,  pentru clarificarea unei situații aeriene referitoare la un zbor neautorizat în partea de nord a României, care se apropia de spațiul aerian național”.

„Cele două aeronave militare române au aplicat cu strictețe procedurile naționale și regulile internaționale aplicabile în astfel de situații, procedând la interceptarea și identificarea vizuală a aeronavei care intrase în spațiul aerian românesc. Aeronava respectivă, un Suhoi 27 aparținând Forțelor Aeriene Ucrainene, a fost escortată pentru aterizare imediată pe Baza 95 Aeriană Bacău, operațiune încheiată la ora 07.05”, se mai arată în comunicatul MApN.

„După aterizare, pilotul militar ucrainean s-a pus la dispoziția autorităților române, urmând a fi luate măsurile legale care se impun în aceste situații.           Vom reveni cu detalii pe acest subiect, pe măsură ce acestea vor fi disponibile”, mai precizează documentul.

Comunicatul Ministerului Apărării Naționale mai precizează că, „în ceea ce privește situația de securitate din Ucraina, Armata României a activat punctele militare de comandă cu atribuții în monitorizarea situației și coordonarea forțelor și mijloacelor destinate situațiilor concrete care pot apărea. Conducerea Ministerului Apărării Naționale a luat toate măsurile necesare de reacție, atât cele care revin în mod direct instituției, precum și cele de sprijin pentru celelalte componente ale sistemului național de securitate, conform planurilor de cooperare interinstituțională, elaborate din timp”.

Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe de la Kiev a descris invazia Rusiei ca pe un „act de război”, potrivit unei postări pe Facebook a ministerului. 

„Este un act de război, un atac asupra suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, o încălcare grosolană a statutelor Organizației Națiunilor Unite și a normelor și principiilor de drept internațional”, a scris purtătorul de cuvânt al MAE ucrainean, Oleg Nikolenko.

El a adăugat că trupele Rusiei lui Putin atacă orașele „pașnice” ale Ucrainei, într-o ofensivă ce urmărește să „distrugă statul ucrainea, să răpească teritorii ale Ucrainei prin forță, și să instituie un regim de ocupație”.

„Ucraina își afirmă dreptul de auto-apărare, în concordanță cu dreptul internațional”, se mai arată în declarație, în care de adaugă că Armata ucraineană este gata sp respingă agresorii și să apere teritoriul țării cu toată forța.

Nikolenko a cerut comunității internaționale să „acționeze imediat” și a cerut noi sancțiuni contra regimului Putin și a Rusiei, precum și ajutor constând în echipamente militare pentru a spori capacitățile de apărare ale Ucrainei.

„Viața și securtatea, nu doar ale cetățenilor ucraineni, dar și siguranța cetățenilor Europei și viitorul lumii depind de răspunsul nostru unitar”, se mai arată în declarație. 

Departamentul Apărării al Statelor Unite ale Americii urmărește incursiunile trupelor Federației Ruse, deplasate în Belarus pentru exerciții, în teritoriul național al Ucrainei, a anunțat un oficial american, joi. 

El a precizat că, deocamdată, nu este clar dacă la această invazie participă doar trupe ale Rusiei sau și militari din Belarus.

Mai multe aeroporturi din Rusia și-au suspendat sau restricționat operațiunile în urma războiului declanșat de Putin  în Ucraina, potrivit unui anunț al federației de transport aerian din Rusia, Rosaviația.

„Din cauza situației dificile din zona Ucrainei, de pe 24 februarie la ora 3:45, ora Moscovei, zborurile de pe unele aeroporturi din sudul Rusiei au fost suspendate”, a anunțat Rosaviația.

Restricțiile vor fi în vigoare, deocamdată, până pe 2 martie, potrivit aceleiași autorități. 

Aeroporturile afectate de această interdicție de zbor sunt cele din Rostov, Krasnodar, Anapa, Gelendjik, Elista, Stavropol, Belgorod, Briansk, Oriol, Kursk, Voronej și Simferopol, din Crimea.

Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a anunțat că a doborât cinci avioane de luptă și un elicopter al Rusiei, care atacau țara.

Armata Rusiei a respins aceste afirmații, potrivit agenției ruse TASS, citate de BBC.

Ministrul de externe de la Kiev, Dmitro Kuleba, a făcut un apel la comunitatea internațională să ia o poziție decisivă față de agresiunea Rusiei lui Vladimir Putin.

„Lumea trebuie să reacționeze imediat. Viitorul Europei și al lumii este în joc. Ce trebuie făcut:

1. Sancțiuni devastatoare împotriva Rusiei ACUM, inclusiv SWIFT.

2. Rusia trebuie izolată complet, prin orice mijloace, în toate formatele.

3. Arme și echipamente pentru Ucraina.

4. Ajutor financiar.

5. Ajutor umanitar.”, a scris Kuleba pe Twitter, la scurt timp după atac.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a scris, joi dimineața, pe Tweiter, că negocierile cu liderii lumii sunt în curs.

„Lumea este alături de noi”, a scris el. „Continuăm negocierile cu liderii lumii. Am primit sprijinul Emirului din Qatar”.

Mai devreme, Zelenzki a scris că a vorbit cu președintele Statelor Unite, Joe Biden, cu premierul Marii Britanii, Boris Johnson, cu cancelarul Germaniei,Olaf Scholz, cu președintele Consiliului European, Charles Michel, și cu președintele Poloniei, Andrzej Duda.

Președintele american Joe Biden a condamnat „atacul neprovocat și nejustificat” al Rusiei contra Ucrainei și a promis că Statele Unite și aliații săi vor impune sancțiiuni fără precedent asupra Moscovei, ca răspuns la acest gest incalificabil. 

„Președintele putin a ales cu premeditare calea războiului, care va aduce pierderi catastrofale și multă suferință pentru oameni”, a spus Biden.

„Rusia va fi singura responsabilă pentru morțile și distrugerile pe care acest atac le va aduce, iar Statele Unite și partenerii săi vor răspunde de o manieră decisivă”. Lumea va face Rusia răspunzătoare de actele sale”, a mai spus liderul de la Casa Albă.