33 de zile de război în Ucraina: Negocieri de pace marți, la Istanbul. Kievul are agenți acoperiți inclusiv la Kremlin, anunță șeful spionajului militar. Abramovici, otrăvit!

Rusia nu mai cere imperativ „denazificarea” Ucrainei și este pregătită să permită intrarea țării în Uniunea Europeană dacă rămâne nealiniată militar, potrivit unor surse familiare cu situația, citate de BBC. 

Moscova și Kievul vor discuta despre o încetare a focului sau chiar un armistițiu, ca parte a unui posibil acord ce ar implica renunțarea Ucrainei la aderarea la NATO în schimbul unor garanții de securitate și al perspectivei de a fi primită în UE, au declarat sursele, sub protecția anonimatului. 

Draftul acordului de încetare a focului nu mai conține nicio referire la trei dintre cerințele inițiale ale Kremlinukui, „denazificarea”, „demilitarizarea” și protejarea prin lege a limbii ruse, au mai spus sursele, cu referire la negocierile ce vor avea loc marți la Istanbul. 

Concesiile Kremlinului vin după o lună de eșecuri militare ale armatelor invadatoare ale lui Putin, provocate de rezistența forțelor ucrainene, mult mai dură decât se aștepta Rusia, dar și slabei pregătiri tactice și logistice a operațiunii.

Dar atât oficialii ucraineni, cât și occidentalii care acordă sprijin Kievului sunt destul de sceptici cu privire la intențiile lui Putin. David Arakamia, șeful partidului care l-a adus la putere pe președintele Volodimir Zelenski și implicat în echipa de negociere, a declarat pentru Financial Times, s-a arătat destul de sceptic cu privire la rezultatele concrete ale negocierilor de marți. 

Serviciul de Comunicații Speciale al Ucrainei (SSSCIP ) a anunțat că forțele Rusiei au lansat un atac cibernetic asupra operatorului de telefonie al țării, Ukrtelecom.

Președintele SSSCIP, Iurii Șchihol, a confirmat că atacul a fost neutralizat și a spus că se depun eforturi pentru reluarea activității.

Din cauza atacului cibernetic, Ukretelecom nu mai oferă, la această oră, serviciile sale pentru majoritatea clienților individuali sau companiilor, pentru a-și proteja infrastructura și a putea să ofere servicii de telefonie armatei.

Today, the enemy launched a powerful cyberattack against #Ukrtelecom ’s IT-infrastructure. According to Yurii Shchyhol, the Chairman of the @dsszzi, at the moment massive cyberattack against #Ukrtelecom is neutralized. Resuming services is under way. #Ukraine #CyberAttack #war

— SSSCIP Ukraine (@dsszzi) March 28, 2022

Președintele american Joe Biden a declarat că nu dă în apoi cu privire la controversata declarație potrivit căreia Vladimir Putin nu poate rămâne la putere, dar spune că ceea ce a spus nu este un îndemna la o schimbare de regim. 

Comentariul președintelui SUA, făcut la finalul vizitei sale în Polonia de sâmbătă, a devenit în scurt timp cap de afiș în toată presa internațională. Iar Joe Biden, într-o declarație făcută luni la Casa Albă, a spus că nu-și retractează afirmația respectivă. 

„Mi-am exprimat sentimentele de revoltă morală față de comportamentul lui Putin și față de acțiunile acestui om”, a spus Biden, adăugând că tocmai se întorsese de la o întâlnire cu refugiații din Ucraina când a făcut această declarație. 

„Dar nu a fost nici atunci, nu e nici acum, vorba despre o schimbare de regim”, a mai spus liderul american. 

Forțele invadatoare ale Rusiei au lansat un atac cu rachete asupra unui depozit de combustibil din regiunea Rivne, informează Ukrinform. Anunțul a fost făcut de șeful militar al regiunii Rivne, Vitali Koval, într-o postare pe Telegram.

„Inamicul a lansat un atac cu rachete în regiunea Rivne. Este din nou lovit un depozit de combustibili”, a spus Koval. 

El a spus că la fața locului au fost deplasați angajații Serviciului pentru Situații de urgență și cei ai unui laborator chimic. De asemenea, Koval i-a îndemnat pe locuitorii din zonă să rămână în adăposturi.

Depozitele de combustibili au devenit țintele predilecte ale atacurilor Rusiei în ultimele zile. Pe 26 martie, armatele lui Putin au lovit un depozit de produse petroliere de la Liov, iar pe 27 martie au bombardat cu rachete un depozit similat din Luțk. 

Departamentul de Stat al SUA nu crede că Vladimir Putin este gata să pună capăt războiului pornit pe 24 februarie contra Ucrainei, a declarat un oficial american de rang înalt, citat de agenția Reuters, preluată de Unian. 

„Tot ce vedem este că Putin nu își dorește acum să ajungă la un compromis”, a declarat sursa citată.

Oficialul a adăugat că nu poate prezice cât de departe vor merge Statele Unite ale Americii în a oferi Rusiei soluții alternative pentru încetarea războiului din Ucraina.

Tot luni, cancelarul german Olaf Scholz a declarat că prin invazia pe scară largă a Ucrainei președintele rus Vladimir Putin a obținut exact opusul a ceea ce și-a dorit, întrucât el chiar credea că trupele invadatoare vor fi primite cu bucurie de ucraineni. 

Delegațiile de negociatori din Ucraina și Rusia vor purta o nouă rundă de discuții în vederea încheierii unui acord de încetare a focului la purta negocieri la Palatul Dolmabahce din Istanbul. 

Mihailo Podoliak, consilier-șef al președintelui Ucrainei, a declarat că poziția delegației țării sale la negocieri a rămas neschimbată, inclusiv cu privire la încetarea focului, la retragerea trupelor Rusiei de pe teritoriul ucrainean și la garanțiile stricte de securitate. 

Discuțiile vor avea loc marți de la ora 10:30, potrivit Ukrinform. 

Înainte de negocieri, cele două delegații se vor întâlni cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan.

Ucraina a primit o mare cantitate de informații cu privire la intențiile Federației Ruse de la agenții săi sub acoperire, care activează inclusiv în interiorul administrației președintelui Vladimir Putin, a declarat Kirilo Budanov, șeful serviciului secret al Ministerului Apărării de la Kiev. 

Într-un interviu pentru o publicație militară, acesta a spus că ucrainenii au reușit să infiltreze diverse sectoare din conducerile armatei, politicii sau sectorului financiar din Rusia, de unde au primit informații extrem de valoroase.

„Am făcut progrese semnificative și în privința spinajului cibernetic”, a mai spus Kirilo Budanov, adăugând că Ucraina știe perfect cum se mișcă banii în Rusia. El a mai spus că ucrainenii știu și mișcările din sectorul energetic, precum și invoațiile din sectorul militar. Vezi AICI mai multe detalii.

Flota Federației Ruse din Marea Neagră pregătește un atac cu rachete asupra unor ținte din Ucraina, potrivit unui anunț al Ministerului Apărării de la Kiev.

„Navele Florei Ruse din Marea Neagră îndeplinesc misiuni în mările Neagră și Azov”, a anunțat ministrul apărării, Olexei Reznikov. 

„Unele nave s-au apropiat de granițe, probabil pentru a lansa atacuri cu rachete asupra unor obiective de pe teritoriul Ucrainei”, a mai spus ministrul.

Trupele Rusiei se regrupează, în acest moment, pentru a-și reface și spori capacitatea ofensivă și se concentrează în acest moment pe atingerea limitelor administrative ale republicilor Donețk și Lugansk, controlate parțial de separatiști.

Azerbaidjanul e gata să ofere Ucrainei combustibilul necesar pentru campania de însămânțare din această primăvară, a anunțat președintele Volodimir Zelenski. 

„Am avut convorbiri cu președintele Azerbaidjanului. L-am informat despre atacurile asupra populației civile și despre necesitatea de coridoare umanitare. I-am mulțumit pentru ajutorul umanitar și pentru disponibilitatea de a ne aproviziona cu combustibili”, a scris Zelenski după convorbirea cu Ilham Aliyev.

În încercarea de a evita compromoterea totală a anului agricol, progamul de împrumuturi accesibile a fost extins de guvern prin decizia din 18 martie, iar prin legea marțială li se permite agricultorilor să primească împrumuturi cu dobândă 0%. Valabilitatea acestei oferte este pentru toată perioada legii marțiale, plus luna ulterioară, iar apoi creditele agricole se vor acorda la o rată a dobânzii de 5%. 

Primarul orașului Irpin, aflat la nord-est de Kiev, Oleksandr Markușin, a declarat că localitatea a revenit complet sub controlul forțelor armate ucrainene, în cursul zilei de luni. 

Orașul, aflat la doar 20 de kilometri de Kiev, a fost scena unor lupte sângeroase, duse de militarii ucraineni în încercarea de a bloca avansul armatelor lui Putin către capitală.

„Avem vești bune astăzi – Irpin a fost eliberat”, a anunțat primarul Oleksandr Markușin într-o postare pe rețelele sociale. 

„Înțelegem că vor urma și alte atacuri asupra orașului nostru, dar le vom respinge cu curaj”, a adăugat el.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a discutat cu premierul Marii Britanii, Boris Johnson, despre stadiul negocierilor privitoare la un acord de încetare a focului și despre înăsprirea sancțiunilor contra Rusiei.

De asemenea, cooperarea dintre Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord și Ucraina s-a aflat pe agenda discuțiilor dintre cei doi oficiali. 

„Sunt în contact permanent cu Boris Johnson. Am vorbit despre situația critică din punct de vedere umanitar, am transmis informații despre situația convorbirilor de pace. Am dezbătut și înăsprirea sancțiunilor asupra Rusiei și depsre cooperarea dintre Ucraina și Marea Britanie”, a scris Zelenski pe Twitter. 

Peste 100 de civili au fost uciși în Kiev de la începutul invaziei Rusiei, pe 24 februarie, a anunțat primarul capitalei Ucrainei, Vitali Klitschko. 

El a adăugat că o clădire cu 82 de apartamente a fost distrusă de atacurile armatelor Kremlinului, la Kiev. 

Patru copii au murit din cauza războiului și alți 16 au fost răniți și sunt în prezent internați în spitale, a mai spus Vitali Klitschko. El a mai spus că autoritățile nu au reușit încă să confirme identitatea a 20 de cadavre din Kiev. 

Un purtător de cuvânt al oligarhului Roman Abramovici a confirmat că acesta a fost susăect de otrăvire, la începutul lunii martie, în urma participării la discuțiile de pace cu negociatorii ucraineni. 

El nu a putut confirma însă cine a mai fost vizat de acest atac. 

Mai devreme, în cursul zilei de luni, Wall Street Journal a anunțat că trei persoane care au participat la negocierile de la Kiev s-au confruntat cu simptome precum ochi înroșiți și lăcrimare abundentă și dureroasă, precum și cu probleme ale pielii de pe față și mâini. 

Abramovici a spus că în prezent este sănătos și că va continua negocierile alături de ucraineni pentru găsirea unei soluții de încetare a războiului. 

Citește pe larg: Tentativă de omor asupra lui Roman Abramovich! Patronul lui Chelsea ar fi fost otrăvit după ce s-a implicat în negocierile pentru pace

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, într-o postare pe Telegram, că tot mai multe persoane din lumea întreagă își manifestă susținerea pentru țara sa.

El a publicat, în postare, o serie de fotografii din diverse țări unde au avut loc proteste contra războiului declanșat, pe 24 februarie, de armatele lui Vladimir Putin contra Ucrainei.

„Tot mai mulți oameni din întreaga lume sunt de partea Ucrainei, de partea binelui, în această înfruntare cu răul. Și dacă politicienii nu știu cum să-i urmeze pe oameni, îi vom învăța. Acesta este fundamentul democrației, caracteristica noastră națională”, a scris președintele Volodimir Zelenski.  

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a discutat cu cancelarul german Olaf Scholz despre stadiul negocierilor cu Federația Rusă și despre eforturile militare de a respinge agresiunea kremlinului.

„Am discutat cu cancelarul Olaf Scholz despre felul în care decurg negocierile. I-am relatat progresele noastre împotriva agresiunii și crimelor Gederației Ruse. Mi-am exprimat gratitudinea pentru ajutorul oferit de Germania. Presiunile asupra Rusiei trebuie să continue, sancțiunile trebuie intensificate”, a scris, pe Twitter, președintele ucrainean.

Declarația vine în contextul în care se așteaptă ca negocierile pentru o încetare a focului să fie reluate în cursul zilei de marți.

Procurorul general al Ucrainei, Irina Venediktova, a declarat că, în opinia sa, crimele care au loc la Mariupol ar putea fi calificate ca „genocid”.

„Ceea ce se întâmplă azi la Mariupol nu mai e crimă de război, Războiul are reguli, crimele de război au legătură cu aceste reguli. Dat ceea ce e acolo e dincolo de orice reguli”, a spus Venediktova. 

„Analizez situația din punctul de vedere al calificării ca genocid: întregul oraș este ținut ostatic, oamenii nu au apă, nu au mâncare, nu au căldură. Este imposibil de trăit acolo, coloanele de evacuare sunt atacate… Este un oraș din care adulții și copiii sunt deportați”, a spus procuroarea.

Potrivit Irinei Venediktova, peste 2.000 de copii din Mariupol au fost deja deportați.

„Despre ce e vorba? Sunt doar crime de război? E mai mult decât crimă de război. Așa că, în calitate de procuror, sunt foarte atentă la posibilitatea de a califica aceste fapte ca genocid”. Ea a mai spus: „Nu vorbim despre Donbas și Crimeea. Putin vrea să distrugă Ucraina ca stat. Vorbim despre distrugerea poporului ucrainean ca națiune. Deportările au legătură cu asta… Am mai avut această experiență în secolul trecut”.

Răspunzând unei întrebări despre o posibilă „purificare etnică”, având în vedere ceea ce se întâmplă la Mariupol, procurorul general a declarat: „pentru a vorbi de o anumită încadrare penală, trebuie să ajungem la aceasta… Iau în considerare încadrarea ca genocid și caracteristicile pentru a se încadra la genocid, vă voi comunica dacă sunt temeiuri pentru asta”.

Circa 5.000 de persoane au murit la Mariupol, din cauza asediului rușilor, printre care și 210 copii, potrivit primarului Vadim Boicenko, citat de Ukrinform.

„În cele 27 de zile de la începutul asediului, pe 27 martie, circa 5.000 de oameni au fost uciși, inclusiv 210 copii. În această perioadă inamicul a bombardat 2.340 apartamente, circa 90% din total, dintre care 1.560 (60%) au fost lovite direct și 1.040 (40%) au fost total distruse. 61.200 (90%) de locuințe individuale au fost lovite de bombe, dinrtre care 40.800 (60%) parțial și 27.200 (40%) distruse total”, a spus primarul.

De asemenea, rușii au distrus trei spitale și au avariat grav alte șapte. Invadatorii lui Putin au lovit și 57 de școli și 70 de grădinițe, dintre care 23 de școli și 28 de grădinițe au fost complet distruse. În plus, două fabrici, un port și unitățile mulitare au fost avariate în diverse proporții. 

Înainte de a fi blocat de asediu, circa 140.000 de locuitori din Mariupol au fugit, iar alți 150.000 de locuitori au fost evacuați în timpul asediului. Dar alți 170.000 de locuitori au rămas în orașul asediat, dintre care 30.000 au fost deportați în Rusia. Primarul Vadim Boicenko a explicat că toate aceste cifre sunt aproximative, întrucât situația exactă din teren încă nu poate fi evaluată.

Evenimentele din Ucraina vor fi principalul subiect de discuție la reuniunea UE-China ce va avea loc pe 1 aprilie, a anunțat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Eric Mamer.

„Trebuie să așteptăm acest summit. Abia după aceea vom putea spune ce semnal am dat Chinei … Principiul nostru este următorul: Ucraina este un stat suveran”, a declarat Mamer la o conferință de presă desfășurată luni la Bruxelles. El a răspuns astfel unei întrebări referitoare la mesajul pe care UE îl va transmite liderilor chinezi.

Comunitatea internațională s-a exprimat, cu o covârșitoare majoritate, la Organizația Națiunilor Unite, împotriva invaziei Rusiei în Ucraina, a mai spus Mamer.

„Cred că un astfel de mesaj poate fi adresat nu doar Chinei, ci tuturo țărilor lumii care apără pincipiile din Carta Națiunilor Unite”, a încheiat oficialul european. 

Cererea Rusiei ca gazul pe care îl exportă să-i fie plătit în ruble a fost refuzată de G7, grupul principalelor state industrializate. Anunțul a fost făcut de ministrul german al economiei, Robert Habeck.

El a evidențiat, după reuniunea online a miniştrilor energiei din statele G7, despre opinia comună că cererea de plată în ruble constituie „o încălcare unilaterală şi clară a contractelor existente”.

Habeck a mai spus că acele contracte care au fost încheiate se vor aplica în continuare. „Plata în ruble nu este acceptabilă”, a subliniat ministrul german.

„Tentativa lui Putin de a ne diviza e evidentă. Dar nu vom fi divizaţi, răspunsul ţărilor din G7 este clar: acordurile vor fi respectate”, a încheiat ministrul german al energiei.

Vladimir Putin a anunţat, săptămâna trecută, că Rusia nu va mai accepta decât plăţi în ruble pentru gazele vândute, și nu în dolari şi euro, de la statele „neprietenoase” cu țara sa, printre care statele membre UE, Marea Britanie și SUA.

Serviciul de Securitate al Ucrainei a dat publicității o înregistrare video cu un prizonier de război rus care spune că un militar din Rusia a fost condamnat la 13 ani de închisoare pentru că a refuzat să participe la invazia începută pe 24 februarie, anunță Ukrinform, citând biroul de presă al serviciului.

Prizonierii de război ruși susțin că nu au știut că vor merge la război în Ucraina și că, atunci când au văzut că trec granița și intră în țara vecină, ofițerii le-au spus că nu există niciun război.

„Soldații povestesc cum unii dintre ei au semnat contractul cu armata doar cu o săptămână înainte de invazie. Cei care au refuzat să plece la război au fost condamnați la câte 13 ani de închisoare. Evident, ca toți prizonierii, aceștia spun că nu au ucis pe nimeni și că nici măcar nu știu cum se folosește o armă automată”, au declarat reprezentanții Serviciului de Securitate al Ucrainei. 

Dar, adaugă ei, adevărul despre activitatea prizonierilor de război va fi stabilit de investigatori și de ofițerii de contrainformații. „Niciun invadator nu va scăpa nepedepsit”, se încheie declarația Serviciului de Securitate ucrainean. 

De la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, cel puțin 587.000 de ucraineni au intrat în România, ca refugiați, potrivit datelor Înaltului Comisariat ONU pentru refugiați (UNHCR). Dintre aceștia, potrivit Ministerului Afacerilor Interne, 4320 de persoane au cerut azil în România.   

În același timp, MAI informează că gradul de ocupare al centrelor de cazare ale IGI este de 88,8%.

Și tot potrivit aceleiași surse, în ultimele 24 de ore 7.776 de cetățeni ucraineni au intrat în România.

Situația intrării refugiaților ucraineni, pe țări, este, potrivit UNHCR, următoarea:

Polonia – 2.267.000

România – 587.000

Republica Moldova – 381.000

Ungaria – 349.000

Slovacia – 272.000

Rusia – 271.000

Belarus – 6.000

Președintele ucrainea Volodimir Zelenski crede că nici omologul său rus, Vladimir Putin, nu știe în acest moment în ce condiții s-ar putea restabili pacea între cele două țări. El le promite însă cetățenilor ucraineni că nu va face niciodată compromisuri care să pună în pericol statalitatea Ucrainei.

„Este posibil ca unele compromisuri, care nu put în pericol supraviețuirea noastră fizică, să fie făcute pentru a salva viețile a mii de oameni. Atâta vreme cât aceste compromisuri nu aduc cu sine riscul de dezintegrare a țării, cum sunt unele dintre cele propuse de Putin, sau mai degrabă cerute prin ultimatumuri, pentru că astfel de compromisuri nu vom face”, a spus Zelenski pentru The Economist.

El crede că soluțiile abia urmează să fie găsite, în negocierile sale cu Putin. „Sunt multe subiecte. Trebuie să vorbim. Nu e doar o întrebare, un singur răspuns, e vorba de decizii. Trebuie să vorbim despre lucruri concrete, de intervale de timp concrete, luni sau ani, unele decizii pot fi luate pe loc, altele vor trebui negociate mai mult. Aceasta e filosofia mea, nu e vorba de respect, de dragoste sau altceva, nu e vorba de sentimente. E ceva foarte concret. Există o problemă pentru care trebuie să găsim soluții concrete și detaliate”, a mai spus liderul de la Kiev. 

„Rămânem hotărâți să nu cedăm față de aceste cereri. Cred că deja suntem învingători. Situația militară e dificilă, dar respingem atacurile”, a adăugat Zelenski.

„Nu știu dacă măcar Putin știe răspunsul la aceste întrebări” despre condițiile păcii, a mai spus președintele ucrainean. „Sunt mulți factori care îngreunează o decizie. Stabilitatea în regiunile în care Rusia e deja prezentă va juca un rol major, va influența mult aceste decizii. Problema felului în care relațiile dintre Ucraina și Rusia s-au schimbat și se vor schimba ca rezultat al invaziei este una foarte mare. Nu am un răspuns la asta. E cea mai mare problemă”, a încheiat Volodimir Zelenski.

Publicația a anunțat că își suspendă publicarea până la sfârșitul războiului din Ucraina.

Anunțul vine după ce autoritatea rusă de reglementare a mass-media Roskomnadzor a emis luni un al doilea avertisment la adresa ziarului, după interviul de duminică cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

„Am primit un alt avertisment de la Roskomnadzor. Ca urmare, suspendăm publicarea ziarului pe site, în format digital și tipărit, până la finalul ‘operațiunii speciale pe teritoriul Ucrainei’ ”, a anunțat redacția Novaya Gazeta într-un comunicat.

Editorul-șef al Novaya Gazeta, Dmitri Muratov, care a câștigat anul trecut Premiul Nobel pentru Pace pentru „eforturile de a proteja libertatea de exprimare”, a anunțat săptămâna trecută că scoate la licitație medalia pentru a sprijini refugiații ucraineni.

Șase membri ai personalului Novaya Gazeta, inclusiv criticul acerb al lui Vladimir Putin, Anna Politkovskaia, au fost uciși de când Muratov a co-fondat publicația în 1993.

Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a anunțat luni o ușoară relaxare a restricțiilor de circulație din capitala Ucrainei.

„Prieteni! Informații importante! Interdicția de circulație se schimbă la Kiev și în regiune. Începând de astăzi (luni n.r.), 28 martie, restricția va începe cu o oră mai târziu și se va încheia cu o oră mai devreme. Și va dura de la 21:00 până la 6:00”, a anunțat Klitschko într-o postare pe contul său de Facebook.

Autoritățile locale au anunțat anterior că școala în capitală va fi reluată luni în format online. Klitschko a anulat, de asemenea, un plan de interdicție de circulație extinsă în weekend.

O explozie puternică urmată de sirene s-a auzit la Kiev luni devreme, a relatat CNN. Bombardamentele s-au intensificat în jurul orașului luni dimineață, au mai precizat jurnaliștii de la fața locului.

Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a provocat până acum dayne în valoare de 564,9 miliarde de dolari prin distrugerea infrastructurii, pierderea creșterii economice și alți factori, potrivit ministrului ucrainean al economiei.

Luptele au deteriorat sau distrus 8.000 de kilometri de drumuri și 10 milioane de metri pătrați de locuințe, a declarat Iulia Sviridenko într-o postare pe rețelele de socializare.

Rusia continuă să susțină că desfășoară o „operațiune militară specială” în Ucraina, cu scopul de a demilitariza țara. Ucraina și aliații săi occidentali au spus că această narațiune este o scuză pentru o invazie neprovocată.

Kremlinul a anunțat că negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina ar putea începe marți în Turcia și a spus că este important ca discuțiile să se țină față în față, în ciuda progresului redus al negocierilor de până acum.

Președintele rus Vladimir Putin și omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan, au convenit duminică, în cadrul unei convorbiri telefonice, ca Istanbulul să găzduiască discuțiile, despre care Ankara speră să ducă la o încetare a focului în Ucraina.

Turcia a spus că discuțiile ar putea începe chiar luni, dar purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că este puțin probabil, deoarece negociatorii vor sosi în Turcia abia luni.

Peskov le-a declarat reporterilor că nu s-au înregistrat progrese în ideea unei potențiale întâlniri între Putin și președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

La rândul său, ministrul rus de externe Serghei Lavrov spune că o întâlnire între președintele Vladimir Putin și omologul său ucrainean Volodimir Zelenski ar fi în acest moment „contraproductivă”.

Adresându-se instituțiilor de presă sârbe, Lavrov a adăugat că orice întâlnire între cei doi lideri ar trebui să aibă loc odată ce cele două părți sunt mai aproape de a ajunge la un acord asupra problemelor cheie.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat luni că relațiile Rusiei cu China sunt la cel mai puternic nivel de până acum, relatează Reuters.

Beijingul și-a exprimat în mod repetat opoziția față de sancțiunile impuse Rusiei de comunitatea internațională, insistând că va menține schimburile economice și comerciale normale cu Rusia și a refuzat să condamne acțiunile Moscovei în Ucraina.

Ucraina nu intenționează să deschidă luni coridoare umanitare pentru a evacua civilii din orașele asediate, din cauza rapoartelor serviciilor de informații care avertizează despre posibile „provocari” rusești de-a lungul rutelor, a declarat vicepremierul Irina Vereșciuk în această dimineață, relatează Reuters.

Primarul orașului Mariupol spune că acesta este în pragul unei catastrofe umanitare și trebuie evacuat complet. Vadim Boichenko a declarat că aproximativ 160.000 de civili sunt blocați în oraș fără energie electrică.

26 de autobuze așteptau să evacueze civili, dar forțele ruse nu au fost de acord să le permită trecerea în siguranță. „Federația Rusă se joacă cu noi”, a mai spus el.

Forțele ruse au încercuit orașul, lăsând civilii într-o situație disperată, lipsiți de apă, mâncare și medicamente.

Comitetul Internațional al Crucii Roșii (CICR) a declarat că nu trimite niciun ajutor în Mariupol și cere Rusiei și Ucrainei să-i garanteze trecerea în siguranță.

Rusia a negat că a vizat civili și dă vina pe Ucraina pentru eșecul repetat de a conveni asupra unor coridoare sigure pentru civilii blocați în zonele asediate.

Între 24 februarie și 28 martie, pierderile totale ale trupelor ruse se ridică la aproximativ 17.000 de militari, informează Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei într-o postare pe Facebook.

„Pierderile totale aproximative în luptă ale inamicului, în perioada 24 februarie – 28 martie, sunt următoarele: aproape 17.000 de militari, 586 de tancuri, 1.694 de vehicule blindate de luptă, 302 de sisteme de artilerie, 95 de sisteme MLR, 54 de unități de apărare aeriană, 123 de avioane, 127 elicoptere, 1.150 de vehicule, 7 nave, 73 de camioane cu rezervor de combustibil, 66 de UAV la nivel operațional și tactic, 21 de unități de echipamente speciale și 4 sisteme mobile SRBM”, se arată în raport.

Se remarcă faptul că datele privind pierderile Rusiei sunt în curs de actualizare, deoarece calculul este complicat pe fondul ostilităților extrem de intense.

Baykar Makina din Turcia, producătorul dronelor Bayraktar, a prezentat un prototip al unui nou vehicul aerian de luptă fără pilot. Fotografiile au fost publicate pe contul de Twitter al companiei, relatează Ukrinform.

Sistemul național de vehicule aeriene fără pilot (MIUS) a fost numit Kizilelma („mărul roșu”).

MIUS va fi propulsat cu reacție și este de așteptat să fie capabil să decoleze și să aterizeze pe viitoarea navă de asalt amfibie a Turciei, TCG Anadolu.

Baykar a semnat în noiembrie un contract cu Ivchenko-Progress, una dintre companiile lider din Ucraina pentru achiziționarea de motoare AI-322F Turbofan pentru MIUS.

Aeronava va avea o altitudine operațională mare și o greutate la decolare de 5.500 de kilograme. Se prevede să transporte 1,5 tone de sarcină utilă. Se estimează că va fi capabil să zboare timp de cinci ore și să atingă viteze de până la 800 km/h.

Un total de 143 de copii au fost uciși și 216 au fost răniți de când Rusia a început invadarea Ucrainei pe 24 februarie.

Declarația a fost făcută de comisarul pentru drepturile omului din Rada Supremă, Liudmila Denisova, a declarat acest lucru într-o postare pe Telegram, relatează Ukrinform.

„În 28 martie 2022, ora 08:00, conform registrului unic de investigații preliminare și a altor surse care trebuie verificate, 143 de copii au fost uciși și 216 copii au fost răniți de la începutul invaziei ruse în Ucraina”, spune Denisova.

Avocatul Poporului a mai adăugat că nu este posibil să se stabilească numărul real de copii uciși și răniți în ostilități, din cauza faptului că forțele de ocupație ruse sunt angajate în lupte active în orașele ucrainene.

Acțiunea voluntarilor din România a fost făcută publică de administrația militară regională Cernăuți într-o postare pe Facebook, citată de Ukrinform.

“Voluntarii români au transferat ajutor umanitar copiilor strămutați care locuiesc în prezent în Bukovina. Ajutorul a fost acordat unui număr de 140 de copii care au fost evacuați în regiune din trei centre de reabilitare socială și psihologică din regiunea Mikolaiv. Au vârste cuprinse între 3 și 17 ani”, se precizează în postare.

Asistența oferită include jucării, haine și rechizite școlare.

Aproximativ 62.000 de persoane strămutate intern s-au mutat în regiunea Cernăuți de când Rusia a invadat Ucraina pe 24 februarie. Aproape 20.000 dintre ei sunt copii.

Forțele militare rusești au părăsit orașul de lângă centrala nucleară Cernobîl după protestele locuitorilor.

Primarul Yuri Fomichev, citat de Reuters, a transmis luni că trupele invadatoare ”și-au încheiat treaba” pentru care veniseră și au părăsit orașul Slavutîci.

Reamintim că rușii preluaseră sâmbătă, 26 martie, controlul asupra orașului și l-au reținut pe primar pentru scurt timp. Între timp, sute de oameni au protestat față de ocupația rusă, ieșind pe străzi cu steagul ucrainean.

Slavutîci este orașul unde locuiește personalul care muncește la centrala nucleară.

Prioritățile Ucrainei la următoarea rundă de negocieri pentru pace cu Rusia, care va avea loc în Turcia, vor fi ”suveranitatea și integritatea teritorială”, a spus Volodimir Zelenski în cel mai recent discurs televizat.

”Prioritățile noastre în cadrul negocierilor sunt, fără îndoială, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”, a spus președintele ucrainean, conform Sky News.

”Garanțiile eficiente de securitate sunt o necesitate. Evident, scopul nostru este pacea și revenirea la viața normală în țara noastră cât mai curând posibil”, a adăugat liderul de la Kiev.

Zelenski a mai spus că guvernul său va lua în considerare declararea neutralităţii şi oferirea de garanţii de securitate Rusiei.

Președintele ucrainean a mai precizat că problema neutralității și a acceptului de a rămâne în afara NATO ar trebuie puse în fața alegătorilor ucraineni în cadrul unui referendum după retragerea trupelor ruse.

A fost liniște totală la Hollywood timp de 30 de secunde la Gala Premiilor Oscar 2022, ediția a 94-a. Vedetele prezente la eveniment și publicul din sală au ținut un moment de reculegere pentru poporul din Ucraina.

Un omagiu a fost adus de actrița de origine ucraineană Mila Kunis. ”Evenimentele globale recente ne-au afectat pe toți. Când vezi puterea și demnitatea celor care se confruntă cu o astfel de tragedie, este imposibil să nu fii mișcat. Nu poți decât să fii uimit de cei care își găsesc puterea să continue să lupte în asemenea clipe întunecate”.

Organizatorii premiilor au transmis și ei un mesaj de solidaritate cu Ucraina.

”Ne-am dori să păstrăm un moment de tăcere pentru a ne arăta sprijinul pentru poporul Ucrainei. În timp ce filmul este o cale importantă pentru noi de a ne exprima umanitatea în vremuri de conflict, realitatea este că milioane de familii din Ucraina au nevoie de hrană, îngrijire medicală, apă și servicii de urgență.

#Oscars holds moment of silence in support of Ukraine. https://t.co/1H1Y9jC9bl#oscars pic.twitter.com/eIdWgcGAom

— ABC News (@ABC) March 28, 2022

Resursele sunt limitate și noi, ca un colectiv, ca o comunitate globală, putem face mai mult. Vă cerem să sprijiniți Ucraina în orice mod puteți #standwithukraine”.