Război în Ucraina, ziua 103. Zelenski: ”Severodonețk și Lisichansk sunt orașe moarte”. Kremlinul oferă 5 milioane de ruble familiilor soldaților uciși. Update

În cursul zilei de luni, un judecător american a ordonat confiscarea a două avioane aparţinând oligarhului rus Roman Abramovici, afirmând că acestea au fost utilizate încălcând sancţiuni adoptate împotriva Rusiei după invadarea Ucrainei, relatează CNN.

Ministerul Justiției de la Washington a explicat în documente juridice că cele două aparate, un Boeing 787-8 Dreamliner şi un Gulfstream G650ER, zburaseră în teritoriul rusesc după instituirea în 2 martie a reglementărilor americane asupra exporturilor. Aeronavele au o valoare de peste 400 milioane de dolari. 

Kremlinul a adăugat luni pe lista de sancţiuni a Moscovei alţi responsabili americani cărora le va fi de acum încolo interzisă intrarea în Rusia.

Printre aceștia se numără secretarul trezoreriei Janet Yellen, secretarul pentru energie, Jennifer Granholm și reprezentanta comercială, Katherine Taica.

Măsura vine ca o replică la sancțiuni similare adoptate de Washington după agresiunea rusă în Ucraina, potrivit The Guardian.

Luna trecută, Moscova făcuse publică o listă cu 963 de personalităţi cărora le-a fost interzis accesul pe teritoriul Rusiei, incluzându-i pe preşedintele american Joe Biden, fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg şi actorul Morgan Freeman.

Lista din prezent cuprinde 61 de nume, în special cele ale unor responsabili guvernamentali şi politici, dar şi ale mai multor patroni de mari întreprinderi, în special în sectoarele apărării şi energiei.

Recent, liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, a anunțat că Rusia deține peste 2.500 de apărători ucraineni ai Mariupolului ca prizonieri de război.

Foarte mulți soldați ucraineni au fost uciși în uzina de la Marea Azov. O parte dintre cadavrele acestora încep să ajungă în Capital Ucrainei.

Conform BBC, zeci de cadavre ale soldaților ucraineni care au murit în apărarea orașului Mariupol au fost returnate către Kiev.

Aceste corpuri sunt acum identificate prin teste ADN, a declarat comandantul militar ucrainean Maksim Zhorin, mai notează sursa citată.

Luni, 6 iunie, Vadimir Putin a semnat decretul prin care oferă plata a 5 milioane de ruble (aproximativ 76.000 de euro) familiilor membrilor Gărzii Naționale a Rusiei care au murit în Ucraina, scrie The Guardian.

Numărul exact al soldaților ruși morți de frontul din Ucraina e învăluit în mister, dacă privim datele venite dinspre Kremlin.

Rusia nu și-a actualizat cifrele victimelor din 25 martie, când a declarat că 1.351 de militari au fost uciși și 3.825 au fost răniți.

Într-o declarație de presă susținută luni la Kiev, Volodimir Zelenski a declarat că forțele ucrainene ”rezistă” împotriva trupelor Moscovei în orașul de est Severodonețk, dar sunt depășite numeric de o armată rusă ”mai puternică”.

”Rezistăm”, dar ”sunt mai mulți și sunt mai puternici”, a spus el jurnaliștilor, adăugând că Severodonețk și orașul vecin Lisichansk sunt ambele ”orașe moarte acum”, scrie BBC.

Căderea Severodonețk-ul în mâinile Rusiei ar însemna că Moscova controlează aproape toată regiunea Lugansk, care reprezintă jumătate din Donbas.

Ocupanții ruși Rușii plasează orașul Mariupol în carantină din cauza unei posibile epidemii de holeră. Anunțul a fost făcut de un consilier al primarului orașului pentru televiziunea ucraineană, relatează BBC.

”Vedem cum orașul se închide”, a afirmat Petro Andriushcenko pentru United News TV.

”Cuvântul ‘holeră’ este menționat în interiorul orașului, în rândul autorităților de ocupație și al celor care le gestionează”, mai adaugă oficialul.

⚡️Cholera is spreading in #Mariupol. Russian occupiers have closed the city for a quarantine, according to Petro Andryushchenko, Mariupol Mayor’s adviser.#StopRussia pic.twitter.com/h4sbkYSm9n

— U24 (@u24_news) June 6, 2022

Volodimir Zelenski a declarat, luni, că până la 75 de milioane de tone de cereale ar putea fi blocate în Ucraina până în această toamnă.

În aceste condiții, liderul de la Kiev spune că armata țării sale are nevoie de rachete anti-navă care ar putea asigura trecerea în siguranță a exporturilor sale, conform The Guardian.

🇺🇦 Ukraine’s President Zelensky:

There is currently 22-25 mln tonnes of grain stuck in Ukraine, by autumn it could be 75 mln tonnes.#Ukraine️ #Russia pic.twitter.com/NzglqOZ7Ik

— Hedef Capital (@HedefCapital) June 6, 2022

Zelenski a mai spus că a discutat cu Marea Britanie și Turcia posibilitatea ca o altă țară să garanteze trecerea exporturilor de cereale ucrainene prin Marea Neagră, dominată în prezent de forțele maritime din Rusia.

Ministrul de externe rus Serghei Lavrov spune că forțele armate ale Moscovei vor răspunde față de decizia mai multor state din NATO de a trimite rachete cu rază lungă de acțiune în Ucraina.

Conform diplomatului de la Kremlin, Armata lui Putin va împinge armata ucraineană cât mai departe de granița Rusiei.

”Cu cât este mai mare raza de acțiune a armelor pe care Occidentul le furnizează, cu atât mai mult vom respinge linia de la care neonaziștii pot amenința Federația Rusă”, a spus Lavrov într-o conferință de presă, răspunzând la o întrebare a postului BBC.

“The longer the range of the systems that will be delivered, the further we will move back the Nazis from that line from which threats to Russian-speakers of Ukraine and the Russian Federation may come,”- Foreign Minister Sergei Lavrov told a news conference.#Ukrainewar #Ukraine pic.twitter.com/eI7JoswEqp

— Chronology (@Chronology22) June 6, 2022

Într-un interviu difuzat recent de televiziunea rusă de stat, Vladimir Putin a declarat că nu este îngrijorat din cauza ajutorului militar pe care Ucraina îl primește din partea aliaților, printre care se numără SUA și Marea Britanie.

După începutul invaziei, Washingtonul și aliații săi europeni au furnizat numeroasa arme regimului de la Kievul. Printre ele, drone, artilerie grea Howitzer, rachete antiaeriene Stinger și antitanc Javelin.

”Nu este nimic nou. Nu schimbă nimic în esență”, a declarat Putin, care a precizat că armele noi trimise de occidentali doar le-au înlocuit pe cele pe care Rusia le-a distrus.

Vorbind despre dronele livrate de statele occidentale Ucrainei, liderul de la Kremlin a completat că apărarea aeriană rusă ”le sparge ca pe niște nuci”.

În cadrul interviului difuzat duminică în cadrul emisiunii Vesti Nedeli (Știrile săptămânii) de pe canalul de televiziune Rossiya-1, Putin a mai spus:

”Este bine cunoscut faptul că există mai multe tipuri de drone. În primul rând, acestea sunt drone de atac. Ele au fost folosite încă de la început. Cu toate acestea, ele sunt utilizate în mod eficient doar acolo unde nu există apărare aeriană pe câmpul de luptă.

Avem astfel de sisteme (n.r. – de apărare aeriană). Sistemele Buk, Tor și Panțîr sunt foarte eficiente. Sistemele noastre de apărare funcționează în așa fel și sperăm că nimeni nu este jignit… Dar le sparg ca pe niște nuci. Zeci și zeci de astfel de drone au fost eliminate.”

Conform TASS, liderul rus s-a referit, de asemenea, și la dronele de recunoaștere: ”Sunt o mulțime de ele care zboară acolo acum și care zboară acolo și au fost furnizate încă de la început – toate sunt de fabricație străină.

Dronele de recunoaștere strategică… Acestea zboară la altitudini de 8, 11, 10 km. Ele au fost folosite dintotdeauna. Au zburat deasupra Mării Negre și deasupra Ucrainei înainte de începerea operațiunii. Este adevărat că nu au zburat pe teritoriul nostru. Dar ele sunt folosite acum și au fost folosite și înainte.”

Ministrul apărării, Ben Wallace, a anunțat că Marea Britanie va trimite lansatoare M270, care pot lovi cu precizie ținte aflate la o distanță de până la 80 km cu rachete ghidate. Anunțul vine la o săptămână după ce SUA au anunțat că vor livra Ucrainei lansatoare de rachete cu lansare multiplă.

În ciuda amenințării Rusiei la adresa Occidentului, Ben Wallace a declarat că sistemul de rachete cu lansare multiplă M270 va ajuta Ucraina să se apere împotriva Rusiei.

Guvernul nu a confirmat câte arme vor fi trimise, dar BBC a dezvăluit că vor fi trei inițial. Decizia SUA de a trimite propriul sistem de rachete de artilerie de înaltă mobilitate M142 (HIMARS) a înfuriat deja Moscova.

Duminică, președintele rus Vladimir Putin a amenințat că va extinde lista țintelor pe care Rusia le va ataca în Ucraina dacă țările occidentale vor trimite arme cu rază lungă de acțiune la Kiev.

Guvernul britanic a declarat că militarii ucraineni vor primi în următoarele săptămâni, în Marea Britanie, instruire privind modul de utilizare a lansatoarelor.

Sistemul de rachete cu lansare multiplă poate lansa 12 rachete sol-suprafață într-un minut și poate lovi ținte pe o rază de 80 km (50 de mile) cu o precizie precisă – mult mai departe decât artileria pe care o deține în prezent Ucraina.

Wallace a declarat că Marea Britanie își asumă un rol de lider în furnizarea către trupele ucrainene a ”armelor vitale de care au nevoie pentru a-și apăra țara de o invazie neprovocată”.

El a spus: ”Pe măsură ce tacticile Rusiei se schimbă, la fel trebuie să se schimbe și sprijinul nostru pentru Ucraina.

Aceste sisteme de rachete cu lansare multiplă extrem de capabile le vor permite prietenilor noștri ucraineni să se protejeze mai bine împotriva utilizării brutale a artileriei cu rază lungă de acțiune, pe care forțele lui Putin au folosit-o fără discriminare pentru a aplatiza orașele.”

Marea Britanie și SUA au fost în frunte în ceea ce privește furnizarea de arme Ucrainei, dar oferirea de rachete avansate cu rază lungă de acțiune marchează o schimbare semnificativă. Este, de asemenea, o recunoaștere a faptului că Ucraina se luptă să concureze cu vastul arsenal de artilerie al Rusiei.

Washingtonul a declarat că va furniza Ucrainei patru lansatoare de rachete multiple HIMARS – după ce a primit garanții că acestea vor fi folosite doar în scopuri defensive și nu pentru a lovi ținte din interiorul Rusiei. Aceeași restricție se aplică și în cazul utilizării sistemului M270 din Marea Britanie.

Într-un interviu acordat duminică la televiziunea de stat rusă, dl Putin a declarat: ”În general, toată această agitație legată de livrările suplimentare de armament are, în opinia mea, un singur scop – să prelungească conflictul armat cât mai mult posibil”.

Oficialii de la Kremlin au informat recent că vizita ministrului rus de externe, Serghei Lavrov, a fost anulată din cauza închiderii spațiului aerian al Bulgariei, Macedoniei de Nord şi Muntenegrului.

”Astăzi (n.r. – duminică, 5 iunie), ţările din jurul Serbiei au închis canalul de comunicare, refuzând să autorizeze survolarea (teritoriilor lor) pentru avionul lui Serghei Lavrov, care era aşteptat în Serbia.

Delegaţia rusă urma să ajungă la Belgrad pentru negocieri. Însă ţările membre ale Uniunii Europene şi NATO şi-au închis spaţiul aerian”, a declarat duminică seara purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova.

Conform Agerpres, cotidianul sârb Vecernje Novosti a dezvăluit că țările care au blocat spațiul aerian pentru avionul lui Lavrov sunt Bulgaria, Macedonia de Nord şi Muntenegru. Vizita era programată pentru luni, 6 iunie, dar în urma celor întâmplate, a fost anulată.

Un oficial de rang înalt al Ministerului de Externe rus a comentat ironic anularea vizitei: ”Diplomaţia noastră încă nu stăpâneşte teleportarea.”

Și vicepreşedintele Consiliului Federaţiei, camera superioară a Parlamentului rus, Konstantin Kosaciov, a subliniat că închiderea spaţiului aerian pentru Lavrov reprezintă un demers îndreptat ”împotriva Rusiei ca stat şi Serbiei ca stat”.

”Sper că reacţia va fi comună şi extrem de severă, nu doar sub formă de proteste diplomatice, ci se va traduce şi prin acţiuni practice, concrete”, a scris Kosaciov pe Telegram.

Șefa guvernului sârb, Ana Brnabic, a declarat că situaţia din jurul acestei vizite era ”extrem de complicată” din cauza imposibilităţii de a survola unele ţări şi că preşedintele sârb Aleksandar Vucic s-a implicat personal pentru organizarea vizitei.

La fel ca preşedintele rus Vladimir Putin, și Serghei Lavrov este vizat de sancţiunile UE pe fondul invaziei Ucrainei. La Belgrad, Lavrov urma să aibă la întrevederi cu preşedintele sârb, cu omologul Nikola Selakovic şi cu Patriarhul Bisericii Ortodoxe Sârbe, Porfirije.

Poliţia de Frontieră anunţă că 6.960 de cetăţeni ucraineni au intrat în ultimele 24 de ore în România, în scădere cu 17,4 % faţă de ziua precedentă.

”În data de 05.06.2022, în interval de 24 de ore, la nivel naţional, prin punctele de frontieră au intrat în România 94.534 de persoane, dintre care 6.960 de cetăţeni ucraineni (în scădere cu 17,4% faţă de ziua precedentă). Pe la frontiera cu Ucraina au intrat în România 3.526 cetăţeni ucraineni (în scădere cu 19,8%), iar pe la cea cu Republica Moldova au intrat 922 cetăţeni ucraineni (scădere cu 14,3%)”, a transmis Poliţia de Frontieră. 

De la declanşarea acestei crize (24.02.2022), până la data de 05.06.2022, ora 24.00, la nivel naţional, au intrat în România 1.129.716 cetăţeni ucraineni.

De asemenea, începând cu data de 10 februarie 2022 (perioadă pre-conflict), au intrat în ţara noastră 1.164.245 ucraineni.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost în regiunile Zaporojie, Doneţk şi Luhansk, informează site-ul president.gov.ua, care prezintă discursul zilnic adresat de lider naţiunii.

 „A fost o zi nesfârşită.Am fost în Zaporojie, regiunea Zaporojie. I-am arătat susţinere armatei noastre şi i-am decorat pe cei mai buni. Mi s-a prezentart raportul. Am fost pe poziţii”, a precizat Zedlenski.

El a menţionat că s-a întâlnit cu liderul administraţiei regionale, cu şeful poliţiei, al serviciului de securitate şi cu unii primari din oraşele din regiune.

„M-am întâlnit cu locuitori din Mariupol care au reuşit să scape cu viaţă din oraş, împreună cu copiii. Condiţiile sunt temporrare, dar nu sunt rele. Am înţeles problemele lor dificile. Cred că le vom rezolva. Fiecare familie are propria poveste. Majoritatea erau fără bărbaţi. Bărbatul cuiva era la război, altul este în captivitate, altul din nefericire a murit… O tragedie. Fără casă, fără cel iubit. Dar trebuie să trăim pentru copii. Eroii adevăraţi sunt printre noi”, a adăugat Zelenski.

„Apoi, împreună cu şeful biroului, ne-am îndreptat către est. Am fost la Lisichansk, am fost la Soledar. Sunt mândru de toţi cei pe care i-am întâlnit, cărora le-am strâns mâna, cu care am comunicat, pe care i-am susţinut. Am adus ceva armatei. Nu voi da detalii. Şi v-am adus ceva de la ei. Este important. Am adus încredere. Şi putere. Le doresc să fie sănătoşi. Jos pălăria în faţa părinţilor lor”, a mai spus preşedintele ucrainean.