Administrația americană condusă de Joe Biden lucrează cu partenerii internaționali pentru a furniza Ucrainei rachete anti-navă eficiente pentru a-și proteja granițele maritime în fața agresiunii ruse.
Acest lucru a fost confirmat de un oficial înalt de la Casa Albă pentru publicația Vocea Americii.
”SUA sprijină Ucraina și lucrează pentru a o ajuta să-și îmbunătățească apărarea de coastă”, a spus oficialul.
Acesta a adăugat că administrația de la Washington ar putea trimite Ucrainei și nave de apărare de coastă fără pilot.
⚡️VOA: US and allies are working on supplying Ukraine with anti-ship missiles.
A White House official confirmed to Voice of America that the U.S. will provide Ukraine with unmanned coastal defense vessels.
— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) June 8, 2022
Ucraina ține tare cu dinții de perspectiva obținerii statutului de țara candidată la intrarea în blocul comunitar european.
Miercuri, ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba a declarat că ţara sa nu va accepta un statut alternativ celui de candidat pentru aderarea la UE, referindu-se la propunerile de creare a unei noi organizaţii care să includă şi Ucraina, relatează agenţia EFE, citată de Agerpres.
”Nu vom accepta substitute sau alternative la statutul de candidat, oricare ar fi ele”, a spus Kuleba la o întâlnire cu presa desfăşurată la Kiev.
Un alt oficial important de la Kiev, preşedintele parlamentului ucrainean, Ruslan Stefanciuk, a spus că amânarea sau respingerea acordării statutului de ţară candidată pentru Ucraina la summitul UE din 23-24 iunie i-ar transmite preşedintelui rus Vladimir Putin ‘”mesajul că poate merge mai departe fără niciun fel de pedeapsă‘” pentru agresiunea împotriva Ucrainei.
Ucraina şi Rusia au făcut un nou schimb de circa 50 de trupuri de soldaţi ucişi, potrivit BBC.
”Un nou schimb de corpuri ale unor militari ucişi a avut loc. 50 de eroi ucişi au fost predaţi”, anunţă Ministerul ucrainean al Reintegrării.
”37 dintre cei 50 de eroi ai noştri sunt de la Azovstal”, precizează ministerul.
Oficialitățile de la Kiev spun că acest schimb a avut loc pe linia frontului, în regiunea Zaporojie, în sudul Ucrainei, ”după formula 50 în schimbul a 50”, precizează ministerul.
Pe 2 iunie, cele două țări beligerante au făcut schimb de circa 320 de trupuri de soldaţi uciş.
Acest demers a avut loc tot pe linia frontului din regiunea Zaporojie, fiecare dintre cele două părţi predând celeilalte circa 160 de trupuri neînsufleţite.
Preluând modelul din Crimeea, Rusia dorește organizarea unui referendum și în Zaporojie, regiune cucerită încă din debutul invaziei, scrie The Telegraph.
Un oficial instalat de Kremlin în regiune cucerită a declarat agenției de știri ruse TASS că intenționează să organizeze un referendum pentru alipirea la Rusia.
🇷🇺 The Russian-installed administration in Zaporizhzhia plans to stage a referendum later this year on joining the Russian Federation, according to officials in the region.
Around 60 per cent of the region is currently under Russian controlhttps://t.co/COIvABrPIO pic.twitter.com/2uT2fKiLiE
— The Telegraph (@Telegraph) June 8, 2022
Acesta nu a dat o dată pentru un astfel de vot, dar a spus că scrutinul ar fi valabil dacă va exista o prezență de 50%.
Marți, un oficial impus de Rusia în regiunea Herson a sugerat că Moscova ar putea încerca să organizeze un referendum similar și acolo.
Un referendum din 2014, în care Rusia a anexat peninsula Crimeea a Ucrainei, a fost condamnat de națiunile occidentale ca fiind ilegal și fals.
Sancțiunile occidentale împotriva Moscovei trebuie ridicate pentru ca cerealele rusești să poată fi livrate pe piețele internaționale, a anunțat Kremlinul.
”Președintele Putin a spus: sancțiunile directe și indirecte împotriva Rusiei trebuie ridicate”, a declarat purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, într-o conferință de presă, notează BBC.
Peskov a mai adăugat că sancțiunile pe care Occidentul le-a impus ca răspuns la invazia Ucrainei de către Rusia afectează asigurarea transportului maritim, plățile și accesul la porturile europene.
Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, susţine că o eventuală întâlnire între preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său ucrainean Volodimir Zelenski trebuie să fie productivă şi bine pregătită.
“Poziţia noastră este bine-cunoscută. Orice întâlnire la cel mai înalt nivel trebuie să fie productivă şi bine pregătită”, a declarat Dmitri Peskov, potrivit Reuters.
Preşedintele ucrainean declara la sfârșitul lunii mai că Ucraina nu este dornică să discute cu preşedintele rus Vladimir Putin, dar trebuie să fie realistă, pentru că numai astfel de tratative ar putea pune capăt războiului.
“Există lucruri de discutat cu liderul rus. Nu spun că oamenii sunt nerăbdători să vorbească cu el, dar trebuie să înfruntăm realitatea de a supravieţui”, a spus Volodimir Zelenski.
Tot la finalul lunii mai, cancelarul german Olaf Scholz şi preşedintele francez Emmanuel Macron i-au cerut lui Vladimir Putin să organizeze negocieri directe şi serioase cu preşedintele ucrainean.
Reprezentanții Ministerului norvegian al Apărării au dezvăluit recent că armata ucraineană a primit 22 de obuziere autopropulsate, donate de guvernul de la Oslo.
Forțele ucrainene au primit și piese de schimb, muniţie şi alte echipamente. ”Guvernul norvegian a aşteptat să anunţe public donaţia din motive de securitate. Donaţiile viitoare nu pot fi anunţate sau comentate”, a precizat Ministerul norvegian al Apărării într-un comunicat preluat de Reuters.
Amintim că la 6 mai 2022, Germania anunța că va livra Ucrainei șapte obuziere autopropulsate. Anterior, Guvernul Țărilor de Jos promisese Kievului cinci astfel de piese de artilerie cu rază lungă.
La 29 mai 2022, postul public de radio polonez dezvăluia că guvernul de la Varșovia oferea armatei ucrainene 18 tunuri de artilerie autopropulsate AHS Krab.
Cadavrele a 210 soldaţi ucraineni care au murit la Mariupol au fost repatriate de Ucraina, potrivit Direcţiei principale de informaţii a Ministerului ucrainean al Apărării.
“Procesul de repatriere a corpurilor apărătorilor căzuţi la Mariupol este în curs de desfăşurare, datorită eforturilor depuse de Statul Major de Coordonare a Tratamentului prizonierilor de război”, se arată în comunicat.
Potrivit documentului citat, majoritatea cadavrelor returnate Ucrainei sunt cele ale “eroicilor apărători ai Azovstal” – soldaţii ucraineni de la uriaşa fabrică de oţel Azovstal din Mariupol, ultimul bastion al apărării Ucrainei în acest oraş portuar din sudul ţării, înainte de a cădea în mâinile forţelor ruseşti şi ale celor susţinute de Rusia.
Statul major de coordonare în numele preşedintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, lucrează pentru a obţine returnarea trupurilor tuturor celor decedaţi, precum şi a celor aproximativ 2.500 de prizonieri de război despre care se crede că se află în custodia forţelor ruseşti sau a celor susţinute de Rusia.
“Toţi soldaţii căzuţi trebuie să se întoarcă pe teritoriul controlat de Ucraina. Şi fiecare dintre ei va fi condus pe ultimul drum cu onorurile cuvenite eroilor”, se arată în declaraţie.
Declaraţia adaugă că se lucrează în continuare pentru a aduce acasă “toţi apărătorii ucraineni capturaţi”.
Ucraina şi Rusia au efectuat un schimb de cadavre ca parte a acordului care a pus capăt acelui asediu
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski afirmă că mai mult de 31.000 de militari ruşi au murit deja în Ucraina de la începutul conflictului, armata ocupanţilor nefiind pregătită pentru rezistenţa puternică a soldaţilor ucraineni. ”Apărarea absolut eroică a Donbasului continuă”, a transmis preşedintele.
”Situaţia de pe linia frontului din Ucraina nu s-a schimbat semnificativ în ultimele 24 de ore. Apărarea absolut eroică a Donbasului continuă. Punctele cele mai fierbinţi sunt aceleaşi. În primul rând, Severodonetsk, Lysychansk, Popasna”, a afirmat Volodimir Zelenski în ultimul mesaj postat pe reţelele de socializare.
Acesta susţine că ”se simte că ocupanţii nu au crezut că rezistenţa militarilor va fi atât de puternică, iar acum încearcă să atragă resurse suplimentare în direcţia Donbas”.
”La fel ca şi în direcţia Herson – noi unităţi sunt transferate acolo pentru a ne restrânge acţiunile. Dar ce rost are pentru ei? Majoritatea contingentului de ocupaţie este deja foarte conştientă că nu are perspective în Ucraina. Auzim această stare de spirit în interceptările corespunzătoare ale conversaţiilor. Aceasta este starea de spirit predominantă în armata rusă. Noi suntem oameni liberi. Nu suntem sclavii voştri”, a mai afirmat Zelenski.
”Din 24 februarie, Rusia plăteşte aproape 300 de vieţi pe zi pentru un război complet inutil împotriva Ucrainei. Şi tot va veni ziua în care numărul pierderilor, chiar şi pentru Rusia, va depăşi limita admisibilă”, a mai declarat Zelenski.
Preşedintele ucrainean a mai declarat că se lucrează activ pentru a strânge fonduri pentru a susţine armata şi pentru a reconstrui Ucraina după ostilităţi.
”În teritoriile care sunt deja dezocupate, returnăm electricitatea, gazul, alimentarea cu apă, comunicaţiile. Nu este uşor, dar o facem. Bineînţeles, mai sunt multe de făcut”, a mai declarat Zelenski
În a 104-a zi de război, luptele au continuat în Severodonețk, oraș cheie din estul Ucrainei aflat sub asaltul intens al Rusiei. În paralel, bombardamentele s-au intensificat și în orașul alăturat Lisiceansk.
Așa cum președintele ucrainean anunță în debutul săptămânii, forțele ruse au avantaj numeric în bătălia pentru Severodonețk. Pe de altă parte, soldații ucraineni au toate șansele să riposteze, spune președintele Volodimir Zelenski.
”Eroii noștri își păstrează pozițiile în Severodonețk. În oraș continuă lupte aprige de stradă. Lisiceansk, Sloviansk, Bahmut, Sviatohiria, Avdiivka, Kurahove și alte direcții în care lovesc rușii sunt cele mai fierbinți puncte de confruntare astăzi”.
Intensitatea bombardamentelor a crescut și în orașul din apropiere, Lisiceansk, despărțit de Severodonețk doar de un râu și o fâșie lată de doi kilometri.
În același timp, Zelenski a spus, într-o ieșire televizată, că situația va deveni foarte dificilă pentru Ucraina dacă Rusia va sparge rezistența în Donbas.
Marți, ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, a declarat că forțele Moscovei dețin controlul a 97% din Lugansk, în estul Ucrainei.
În replică, Serhii Haidai, guvernatorul regiunii Lugansk, a spus: ”Inamicul își continuă în prezent asaltul asupra Severodonețkului, luptele continuă.
O distrugere totală a orașului este în curs, bombardamentele rusești s-au intensificat semnificativ în ultimele 24 de ore. Rușii folosesc tactica pământului pârjolit”, a spus oficialul ucrainean.
Ministrul rus Șoigu a mai spus că trupele ruse conduc o ofensivă spre orașul Popasna, la aproximativ 30 km sud de Severodonețk şi că au preluat controlul asupra Liman şi Sviatohirsk şi a altor 15 oraşe din regiune.
Tot marți, Kremlinul a informat că 6.489 de militari ucraineni au fost luați prizonieri de la începutul acțiunii militare în Ucraina, inclusiv 126 în ultimele cinci zile.
Liderul de la Kiev a acordat un amplu interviu publicației britanice Financial Times. Printre subiecte, acesta a vorbit și despre ultimele declarații ale lui Emmanuel Macron, cel care spunea că Rusia nu trebuie umilită.
Volodimir Zelenski i-a amintit omologului său de la Paris că armata lui Putin ucide ucraineni de mai bine de 8 ani.
”Eu nu prea înţeleg ce înseamnă umilirea Rusiei? Despre ce vorbim? Despre faptul că de peste opt ani (din 2014), ei (ruşii) ne ucid oamenii?
Emmanuel cunoaşte foarte bine lucrurile, ţara sa fiind co-mediatoare, alături de Germania, a formatului de negocieri Normandia (Franţa, Germania, Ucraina şi Rusia) pentru reglementarea conflictului în Donbas (estul Ucrainei)”, a afirmat Zelenski.
Ucraina a acuzat armata rusă că a răpit localnici din regiunea Herson din sudul țării și că îi ține în ”camere de tortură”.
Conform reprezentantului permanent al președinției ucrainene în Crimeea, Tamila Tasheva, în aceste ”camere de tortură” sunt închiși în special jurnaliștii și activiștii.
”Sunt încarcerați în condiții inumane și sunt victime ale torturii”, a spus ea, conform The Guardian.
Tasheva mai precizează că cei reținuți sunt ”în principal jurnaliști și activiști” care au organizat ”mitinguri pro-ucrainene în Herson și în regiune”.
Un alt eveniment extrem de important a avut loc marți. Agenția Internațională pentru Siguranță Atomică (AIEA) a anunțat că detectoarele de radiații din zona de excludere din jurul fostei centrale nucleare de la Cernobîl funcționează din nou, pentru prima dată de la începutul invaziei ruse în Ucraina.
Potrivit AIEA, nivelurile de radiații sunt normale. ”Majoritatea celor 39 de detectoare care trimit date din zona de excludere sunt acum vizibile pe harta IRMIS (Sistemul internațional de monitorizare a radiațiilor)”, a declarat Agenția Internațională pentru Energie Atomică într-un comunicat.