În discursul susținut la Forumul economic internațional anual de la Sankt Petersburg, Vladimir Putin a declarat că sancțiunile economice impuse de Occident după invazia acesteia în Ucraina sunt ”nebunești și nechibzuite”.
În același context, a spus că ”blitzkriegul economic împotriva Rusiei nu a avut nicio șansă de reușită încă de la început”. Liderul de la Kremlin a completat că sancțiunile economice au fost ”mai dăunătoare” pentru cei care le-au impus.
Conform BBC, el nu a oferit nicio dovadă pentru a susține această afirmație. Mai departe, președintele Rusiei a subliniat că UE ar putea pierde mai mult de 400 de miliarde de dolari din cauza sancțiunilor împotriva Rusiei.
El a completat că inflația este în creștere în Uniunea Europeană și că interesele reale ale oamenilor din Europa sunt ignorate. Referindu-se la temerile legate de o criză alimentară globală declanșată de războiul din Ucraina, Putin a afirmat că Rusia este capabilă să își crească semnificativ exporturile de cereale și îngrășăminte.
În opinia acestuia, exporturile de cereale ar putea crește la aproximativ 50 de milioane de tone. Ucraina este unul dintre cei mai mari producători de cereale din lume, alături de Rusia, dar nu a putut să trimită provizii în străinătate din cauza blocadei din Marea Neagră.
În continuarea discursului, Putin a implorat marile întreprinderi din Rusia să continue să lucreze în țară, în contextul în care reprezentanții lor se mută peste hotare: ”Investiți aici. Este mai sigur în propria casă. Cei care nu au vrut să asculte acest lucru au pierdut milioane de euro în străinătate.”
În declarațiile preluate de CNN, Putin a atras atenția cu mesajul despre restabilirea relațiilor cu Ucraina, etapă considerată ”inevitabilă”.
”Pornim de la faptul că mai devreme sau mai târziu situația se va normaliza, iar noi suntem interesați de prosperitatea tuturor vecinilor noștri și atunci este inevitabil”, a spus Putin comentând posibila aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană.
”Nu avem nimic împotrivă (n.r. – împotriva aderării Ucrainei la UE). UE nu este un bloc politico-militar, spre deosebire de NATO. De aceea am spus întotdeauna și am spus întotdeauna că poziția noastră aici este consecventă, de înțeles, nu avem nimic împotriva ei.
Este decizia suverană a oricărei țări de a adera sau nu la asociații economice și este la latitudinea acestei asociații economice să accepte sau nu noi state ca membri ai săi.
În măsura în care este oportun pentru UE, lăsați țările UE să decidă ele însele. Dacă va fi în beneficiul sau în detrimentul Ucrainei este, de asemenea, treaba lor.
Aceasta este treaba poporului ucrainean și a conducerii actuale a Ucrainei, dar structura economiei ucrainene este de așa natură încât va fi nevoie de subvenții foarte mari.
Ei bine, dacă nu protejați piața internă, Ucraina se va transforma într-o astfel de semi-colonie, în opinia mea. Dar, în același timp, va primi un sprijin destul de semnificativ pentru cheltuielile curente.
Este puțin probabil ca acest lucru să ducă la refacerea industriei aeronautice pierdute, a construcțiilor navale și a industriei electronice”, a declarat Putin în timpul unei discuții de grup de la finalul discursului.
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat vineri, într-un discurs la Forumul economic de la Sankt Petersburg, că începerea ”operaţiunii militare speciale” din Ucraina a fost dificilă, dar necesară.
Liderul de la Kremlin a subliniat că n-a avut altă soluție având în vedere ”riscurile şi ameninţările” la adresa Rusiei. În acest context, el a punctat că obiectivele forțelor ruse vor fi duse până la capăt.
”Toate obiectivele operaţiunii militare speciale vor fi atinse negreşit”, a insistat liderul de la Kremlin, conform Reuters, preluată de Agerpres.
În continuare, Putin a spus că Moscova a fost ”forţată” să lanseze campania militară după ce a observat ”riscuri şi ameninţări” la adresa ei. Totodată, președintele rus a considerat că țara lui are dreptul să-şi ”apere securitatea”.
”Decizia a fost menită să-i protejeze pe cetăţenii noştri, pe locuitorii republicilor din Donbas, care timp de opt ani au fost supuşi unui genocid din partea regimului de la Kiev şi a neonaziştilor susţinuţi de Occident”, a mai spus Vladimir Putin despre agresiunea militară împotriva Ucrainei lansată la 24 februarie.
Mai departe, el a motivat că Occidentul ”nu doar că a încercat să creeze o anti-Rusie” în Ucraina, dar a inundat ţara cu arme şi specialişti militari. Putin a completat că în acest context, ”absolut nimeni nu s-a gândit la oamenii care trăiesc în aceste teritorii”.
Altfel, discursul preşedintelui rus a fost amânat din cauza unui atac al hackerilor asupra Forumului Economic Internaţional. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că discursul a fost reprogramat pentru ora 11:00 GMT, din cauza unui atac cibernetic de tip ”denial of service”.
Forțele ucrainene ar fi lovit o nouă navă rusească din Marea Neagră. Se știe că aceasta avea armament și se îndrepta spre Insula Şerpilor, la doar 45 de km de România. Mai exact, nava transporta muniție, arme și personal, dar și un sistem de apărare antiaerienă.
„În această dimineață, în Marea Neagră, remorcherul Flotei Mării Negre „Vasili Bekh” a fost lovit de rachete în timp ce transporta muniție, arme, personal și rachete „TOR” pe Insula Șerpilor”, a anunţat şi guvernatorul Odesei, Maksim Marchenko.
Better video, clearly shows the Russian tug being hit by two Ukrainian antiship cruise missiles https://t.co/spvmBlfFzK pic.twitter.com/wJni7UsgNy
— OSINTtechnical (@Osinttechnical) June 17, 2022
Există chiar și un videoclip care surprinde momentul în care remorcherul rus este lovit de rachetele ucrainene. Acesta a fost deja distribuit pe rețelele sociale, însă autenticitatea imaginilor nu a putut fi verificată.
Vă reamintim că Insula Șerpilor se află la doar 45 de km de graniţa României. Aceasta a fost capturată de ruși în prima zi a invaziei din Ucraina.
Podul uriaș de 18 km care leagă Rusia de Crimeea, regiune a Ucrainei anexată în 2014, ar putea deveni ținta numărul 1 a trupelor ucrainene.
În cursul zilei de joi, Kievul a lăsat impresia că ameninţă să atace podul construit de ruşi peste Strâmtoarea Kerci, care face legătura cu peninsula Crimeea, prin publicarea unor detalii ale acestei construcţii, transmite Agerpres.
Serviciile de informaţii militare ucrainene au publicat detalii despre construcţia podului despre care susţin că sunt informaţii oficiale ruseşti, deşi nu a fost imediat posibil să se stabilească autenticitatea documentului de aproape 300 de pagini.
Actul a fost dat publicităţii la o zi după ce generalul ucrainean Dmitro Marcenko a declarat că podul va fi ”ţinta numărul 1” dacă Kievul va obţine armele necesare.
RT @AlexKhrebet: Ukrainian military intelligence has made publicly available detailed technical documentation of the Kerch Strait Bridge, which Russia built after the occupation of Crimea.https://t.co/JavZwNz8pV pic.twitter.com/sg6AMvKgbN eurasiapol RT #futurerisk
— Future Risk (@futurerisks) June 17, 2022
Ucrainenii spun că Moscova foloseşte podul pentru a transporta provizii în Crimeea şi în sudul Ucrainei.
De cealaltă parte, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că au fost luate toate măsurile de precauţie pentru a asigura securitatea Crimeei.
”Kremlinul este conştient de ultimele ameninţări ale Kievului de a lua drept ţintă podul”, a spus Peskov.
În plus, Moscova a ameninţat că va bombarda Kievul dacă această structură este atacată.
Vineri, 17 iunie, Comisia Europeană ar putea să se pronunţe în favoarea acordării statutului de candidat la UE atât Ucrainei, cât şi Republicii Moldova, informează DPA, citată de Agerpres.
Sursa citată notează că o recomandare în acest sens pentru guvernele celor 27 de state membre ale UE urmează să fie aprobată în cadrul unei reuniuni prezidate de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Chiar și după o astfel de decizie, Ucraina și Republica Moldova se vor confrunta cu un proces de aderare lung şi dificil. În cazul Ucrainei, accentul principal va fi pus pe promovarea bunei guvernanţe, a statului de drept şi a măsurilor de combatere a corupţiei.
Reamintim că preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a depus candidatura Ucrainei pentru aderarea la UE la scurt timp după începerea invaziei ruseşti din 24 februarie.
Dat fiind faptul că războiul din Ucraina continuă să producă temeri cu privire la securitatea Europei, se așteaptă ca Regatul Unit să-și intensifice prezența militară pe flancul estic al Europei.
Potrivit secretarului pentru Apărare Ben Wallace, Marea Britanie este ”foarte probabil” să trimită sute de soldați în țările din estul Europei, în grupuri de luptă menite să descurajeze Rusia.
O astfel de mișcare ar putea să fie oficializată la summitul NATO care va avea loc la finalul lunii iunie în Spania, la Madrid, scrie Sky News.
În discursul său televizat obișnuit din fiecare noapte, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a descris vizita la Kiev a liderilor Franţei, Germaniei, Italiei şi României drept o “zi istorică” pentru ţara sa.
”Ucraina se bucură de sprijinul a patru state europene puternice“, a spus Zelenski, adăugând că Ucraina este acum mai aproape de Uniunea Europeană decât oricând de la independența sa.
Recent, din partea unor lideri vestici s-au auzit mai multe scenarii în legătură cu finalul războiului. Unii au spus că Ucraina ar putea fi nevoită să cedeze teritorii Rusiei pentru a pune capăt invaziei.
După întâlnirea cu Macron, Scholz, Draghi și Iohannis, Zelenski afirmă că a auzit un lucru extrem de important pentru el din partea acestor lideri:
”A fost important pentru mine să aud de la lideri un alt lucru fundamental: ei sunt de acord că sfârşitul războiului şi pacea pentru Ucraina trebuie să fie exact cum le vede Ucraina”, a arătat el.
Zelenski a mai adăugat că ”toţi liderii înţeleg de ce nu au loc negocieri pentru a pune capăt războiului”.”Exclusiv din cauza poziţiei Rusiei, care doar încearcă să intimideze pe toată lumea în Europa şi să continue să ne distrugă statul”, a susţinut el.
Ultima zi a războiului din Ucraina a fost marcată de o vizită deosebit de importantă a liderilor europeni în Ucraina. Președintele Klaus Iohannis a fost alături de Emmanuel Macron, Olaf Scholz și Mario Draghi la Kiev, dar au vizitat și alte zone din țara afectată de lupte.
Ziua de joi l-a pus pe Volodimir Zelenski în postura de gazdă pentru patru figuri importante din blocul comunitar. Liderii României, Germaniei, Franței și Italiei au fost prezenți la Kiev, unde au discutat cu președintele Zelenski, iar ulterior au susținut o conferință de presă comună.
În urma vizitei de la Irpin, Klaus Iohannis a afirmat că ”nu sunt cuvinte pentru a descrie tragedia umană și distrugerile oribile pe care le-am văzut astăzi.” Ulterior, președintele României a declarat că ”este responsabilitatea noastră să păstrăm acest impuls și să-i ajutăm prietenii noștri ucraineni să-și construiască un nou viitor.”
În paralel, Emmanuel Macron a transmis că toți cei patru lideri europeni ce au fost prezenți la Kiev susțin întru totul ideea ca Ucraina să devină cât mai rapid candidat pentru aderarea la UE. Macron a transmis și o cerere către Nexter, producător de armament din Franța, pentru a mări producția de obuziere CAESAR, care să fie livrate Ucrainei.
Zelenski a afirmat că ”ucrainenii și-au câștigat deja dreptul de a merge pe acest drum și de a obține acest statut de candidat”. Mario Draghi este și el un susținător al aderării Kievului la UE: ”Poporul ucrainean apără în fiecare zi valorile democrației și libertății care stau la baza proiectului european, proiectul nostru”, a adăugat el. ”Nu putem amâna acest proces.”
Serghei Lavrov, ministrul de externe al Kremlinului, a acordat un interviu corespondentului BBC la Moscova. În acest interviu, Lavrov a afirmat că Rusia nu a invadat țara vecină: ”Noi nu am invadat Ucraina. Am declarat o operațiune militară specială pentru că nu aveam absolut nicio altă modalitate de a explica Occidentului că târârea Ucrainei în NATO a fost un act criminal”, a spus ministrul de externe al Rusiei.
”Rusia nu este curată ca lacrima. Rusia este ceea ce este. Și nu ne este rușine să arătăm cine suntem”, a mai afirmat Lavrov în interviul acordat jurnalistului BBC.
Conform informațiilor transmise de către Statul Major al Ucrainei, aproximativ 330.000 de soldați ruși ar fi folosiți pentru invazia desfășurată în estul țării. ”Rusia, pentru invazia Ucrainei, a atras aproximativ 330 de mii de oameni. În zonele din est vorbim de aproximativ 150.000 de oameni. Dacă luăm în considerare componenta armatei în aer și mare, cifra va fi de aproximativ 220 de mii de militari”, arată informațiile transmise de la Kiev.
Aproximativ 10.000 de oameni mai trăiesc acum în Severodonețk, orașul care a fost scena unor bătălii intense în ultimele zile. Înainte de război, însă, localitatea avea peste 100.000 de locuitori. Cei rămași acum aici sunt blocați și nu pot să părăsească orașul. Ultimul pod care putea asigura ieșirea din oraș a fost distrus la începutul săptămânii. Serghei Haidai, guvernatorul regional al Luganskului, spune că armata ucraineană luptă din răsputeri pentru a ”reține pe cât posibil inamicul rus” în afara limitelor orașului.