Război în Ucraina, ziua 127. Aleksandr Lukașenko acuză Occidentul că transportă rachete nucleare de exercițiu și cere Rusiei un răspuns în oglindă

În cadrul unei întâlniri cu ministrul rus al afacerilor externe, Serghei Lavrov, președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, a declarat joi că este foarte deranjat din cauza zborurilor de antrenament în care forțele aeriene aliate transportă rachete nucleare de exercițiu.

”Nu a fost o înscenare. Inclusiv armele nucleare și restul… Am mai făcut o jumătate de pas. Ei zboară și se antrenează până la urmă. De ce se antrenează? De ce transportă rachete nucleare de exercițiu?

Pentru a putea încărca o bombă nucleară într-un avion și a o lansa mâine unde este necesar. Acesta este motivul pentru care nu am recurs încă la un răspuns în oglindă. Rusia are depozite de muniție nucleară, noi nu avem. Și, așa cum a spus corect Putin, focoasele lor nucleare sunt localizate în șase locuri, în șase țări”, spus Lukașenko în cadrul întâlnirii de la Minsk, conform eng.belta.by.

La rândul său, Serghei Lavrov a declarat că zborurile menționale de liderul Belarusului reprezintă o încălcare a Tratatului de neproliferare nucleară: ”Și timp de atâția ani au zburat și au lăsat piloți din țări non-nucleare să piloteze avioanele destinate armelor nucleare.”

”Dar noi nu am făcut-o încă. Dar trebuie să fim pregătiți”, a subliniat Aleksandr Lukașenko, care a amintit evenimentele din 1941, când a început Marele Război Patriotic: ”Trebuie să ne păstrăm praful de pușcă uscat peste tot.

Iar în ceea ce privește strigătele că Putin a capturat Belarusul, că Putin face ce vrea… Avem o politică înțeleaptă coordonată a două țări suverane, pentru care [ministrul belarus al afacerilor externe Vladimir] Makei și Lavrov sunt principalii responsabili.”

”Sub conducerea comandanților șefi”, a adăugat Serghei Lavrov. Imediat, Lukașenko a răspuns: ”Dar voi ne sfătuiți. Cu toate acestea, nu renunțăm la responsabilitatea noastră. Noi înțelegem absolut rațional ce se întâmplă în jurul nostru. Și este mai bine să arătăm ce s-ar putea întâmpla decât să se întâmple ceva real. Nu avem nevoie de acest război.”

BelTA a relatat anterior că, în timpul negocierilor de la Sankt Petersburg din 25 iunie, Aleksandr Lukașenko i-a sugerat lui Vladimir Putin că este necesar să se ia măsuri de retorsiune în sfera militară, ca răspuns la acțiunile Occidentului.

Lukașenko s-a referit mai ales la zborurile avioanelor SUA și NATO, care se antrenează pentru a transporta focoase nucleare: ”Este foarte stresant pentru noi. De aceea vă cer să luați în considerare un răspuns de tip “tit-for-tat” la aceste lucruri. Fără a exagera.

Se antrenează pentru a transporta focoase nucleare. Vă rugăm să ne ajutați măcar să ajustăm avioanele pe care le avem pentru a transporta încărcături nucleare.

Nu spun că noi sau dumneavoastră vom transporta mâine muniție nucleară acolo. Dar nu putem glumi pe tema asta. Ne amintim de anul 1941, când am fost amăgiți cu un fals sentiment de securitate.”

La rândul său, vorbind despre chestiuni de securitate, Vladimir Putin a subliniat că americanii păstrează în Europa 200 de focoase nucleare tactice. Acestea sunt în principal bombe nucleare.

Conform sursei citate, muniția nucleară la care s-a referit Putin ar fi depozitată în șase țări europene, care sunt membre NATO. ”Nu mai puțin de 257 de avioane au fost pregătite pentru a utiliza muniția nucleară. Nu doar avioane americane, ci și avioane ale țărilor pe care le-am menționat”, a explicat Vladimir Putin.

”Nu există o astfel de bază în Rusia?”, a întrebat Aleksandr Lukașenko. ”Nu există niciuna în Rusia”, a răspuns Putin. Mai departe, Vladimir Putin a susținut propunerea în favoarea retehnologizării avioanelor pe care le are armata belarusă.

El s-a pronunțat și în favoarea demarării programului de pregătire a piloților în acest sens. Altfel, Rusia va preda Belarusului mai multe sisteme de rachete tactice Iskander-M în următoarele luni. Acestea pot lansa rachete balistice și de croazieră cu focoase convenționale și nucleare.

Sancțiunile împotriva Rusiei ar putea fi văzute ca acte de agresiune și ca o justificare pentru război, potrivit lui Dmitir Medvedev, adjunctul președintelui Consiliului de Securitate al Rusiei.

„În anumite circumstanțe, astfel de măsuri ostile pot fi calificate și drept un act de agresiune internațională”, spune Medvedev, fost președinte rus, care a calificat sancțiunile drept „practică nebunească și cinică”.

Țările occidentale au vizat persoane bogate, bănci, întreprinderi și întreprinderi de stat cu sancțiuni de când a început invazia Ucrainei în februarie.

La începutul acestei luni, Vladimir Putin a calificat sancțiunile drept „nebunești și necugetate” și „un blitzkrieg economic împotriva Rusiei” care nu avea nicio șansă de a reuși și care ar fi mai dăunător celor care le impun.

Reprezentanții Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) au solicitat  Rusiei să nu aplice pedeapsa cu moartea pronunţată de o instanță din autoproclamata Republică Populară Doneţk în cazul celor doi cetăţeni britanici.

CEDO a anunţat joi că a decis să acorde măsuri provizorii în procesele britanicilor Aiden Aslin şi Shaun Pinner. Astfel, oficialilo ruși li s-a cerut asigurarea unor ”condiţii adecvate de detenţie” şi acordarea oricărei asistenţe medicale necesare.

”Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis să acorde măsuri provizorii în procesele Pinner împotriva Rusiei şi Ucrainei şi Aslin împotriva Rusiei şi Ucrainei (cererea nr. 31217/22 şi 31233/22) privind doi cetăţeni britanici care sunt membri al Forţelor Armate ale Ucrainei”, se arată într-un comunicat de presă remis de CEDO.

Pentru salvarea celor doi cetăţeni care s-au predat forţelor ruse şi au fost condamnaţi la moarte, reprezentanții CEDO au invocat Articolul 39 din Regulamentul Curţii:

”Curtea a transmis în special Guvernului Federaţiei Ruse, în temeiul Articolului 39 (măsuri provizorii) din Regulamentul Curţii, că ar trebui să se asigure că pedeapsa cu moartea pronunţată împotriva inculpaţilor nu este aplicată.”

Asta înseamnă că oficialii CEDO pot dispune măsuri provizorii în procesele în care se consideră că există ”risc iminent de daune ireparabile”. Măsurile amintite sunt adoptate doar ”în mod excepţional”.

Rusia rămâne parte a Convenţiei Europene a Drepturilor Omului până pe 16 septembrie. Astfel, calitatea de membru conferă instanţei jurisdicţie în procesele care implică țara al cărei președinte este Vladimir Putin.

Conform CEDO, problema jurisdicţiei în autoproclamata Republică Populară Doneţk se află în ”examinare activă”. Decizia de joi vine în completarea cererilor formulate luni de Pinner şi Aslin.

Cei doi britanici şi marocan Brahim Saadoune au fost condamnaţi la moarte la data de 9 iunie. Ei au fost acuzaţi că sunt ”mercenari” pentru Ucraina; în cazul lui Saadoune, CEDO a acordat măsuri provizorii la 16 iunie.

Președintele Volodimir Zelenski îi mulțumește premierului britanic Boris Johnson pentru sprijinul oferit Ucrainei în această perioadă, printr-un mesaj postat pe Twitter.

”Îi sunt recunoscător 🇬🇧 prim-ministrului @BorisJohnson pentru alocarea a 1 miliard de lire sterline suplimentare pentru asistență de securitate Ucrainei. Marea Britanie este adevăratul nostru prieten și partener strategic. Apreciem sprijinul consecvent, de conducere pentru Ucraina în contracararea agresiunii ruse”, a scris Zelenski, pe Twitter.

Marea Britanie este, alături de SUA, cel mai mare sponsor al Ucrainei în chestiunea războiului. Totodată, Boris Johnson este liderul european cu cea mai vehementă poziție împotriva lui Vladimir Putin.

I’m grateful to 🇬🇧 Prime Minister @BorisJohnson for allocating an additional £1 billion for security assistance to Ukraine. 🇬🇧 is our true friend and strategic partner. We appreciate the consistent, leadership support for 🇺🇦 in countering Russian aggression.

— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) June 30, 2022

Insula Șerpilor, un punct strategic pentru Ucraina în Marea Neagră, a fost abandonat de către forțele rusești. Rușii anunță că au făcut un gest de ”bunăvoință” pentru a permite tranzitul cerealelor din Ucraina spre restul lumii.

Cu toate acestea, Kievul anunță că rușii s-au retras din cauza pierderilor cauzate de atacurile din ultimele săptămâni de către armata ucraineană.

Insula Șerpilor are o importanță simbolică pentru Ucraina, în special după presupusa bombardare a insulii de către crucișătorul Moskva.

Armata  ucraineană a anunţat că a lovit încă un sistem de rachete Panţîr-S1, instalat de ruşi pe Insula Şerpilor, potrivit agenţiei de presă Ukrinform.

”În Marea Neagră continuă operaţiunea de eliberare a insulei, avem deja confirmarea distrugerii a încă unui sistem de rachete Panţîr-S1 (sistem combinat de rachete sol-aer cu rază scurtă şi medie de acţiune)”, a comunicat Comandamentul de operaţiuni Sud al forţelor de apărare ucrainene într-un comunicat.

Pe 28 iunie, forţele ucrainene anunţaseră un nou atac asupra Insulei Şerpilor, în care trei sisteme de rachete ruseşti Panţîr-S1 au fost distruse. Totodată, ucraineni au precizat că staţia radar din insulă nu mai funcţionează, iar ruşii au dificultăţi în a aduce noi rezerve de armament aici.

Președintele Volodimir Zelenski a anunțat că Moscova și Kiev au schimbat 144 de soldați, cel mai în vârstă având 65 de ani.

“144 de războinici ucraineni au fost aduşi acasă din captivitatea rusă. 59 militari ai Gărzii Naţionale, 30 – din Marină; 28 – din armată, 17 grăniceri, 9 militari, 1 poliţist. Cel mai în vârstă dintre eliberaţi are 65 de ani, cel mai tânăr 19.

În special, 95 de apărători ai Azovstal se întorc acasă. Sunt recunoscător Serviciului de Informaţii pentru Apărare a Ucrainei şi tuturor celor care au lucrat pentru acest rezultat. Vom face totul pentru a aduce acasă fiecare bărbat şi femeie ucraineană“, a transmis Zelenski.

Vladimir Putin consideră că NATO are ”ambiții imperialiste”, fiind convins că Ucraina este doar un pretext pentru ca organizația să încerce să domine lumea.

“Ucraina şi binele poporului ucrainean nu este obiectivul Occidentului şi al NATO, ci un mijloc de a-şi apăra propriile interese”, a declarat Vladimir Putin, în cadrul unei conferinţe de presă la Aşkhabad, capitala turkmenă.

“Ţările conducătoare ale NATO doresc să-şi afirme hegemonia, ambiţiile lor imperiale”, a declarat liderul de la Kremlin.

Președintele rus crede că SUA a așteptat de multă vreme un pretext pentru a atrage în jurul lor țările din Europa. “Le-am dat această şansă, şansa de a-i uni pe toţi cei din jurul lor”, a explicat, ironic Putin.

De asemenea, Putin a anunțat că nu are nicio problemă ca Finlanda și Suedia să adere la NATO, însă Rusia va desfășura trupe la granița cu cele două țări, dacă situația o va cere.